152 matches
-
în ciuda frigului ce venea din ziduri. Prin unele uși, deschise, am văzut din nou scene coșmarești: paturi albe, acoperite pe jumătate cu mușama, pe care zăceau bătrâni cu canule ciudate înfipte în burtă, alții defecând prin anusuri artificiale, cu robinet nichelat... copii cu poliomielită, cu osul femural înfășurat direct în piele, fără nici un fel de pulpă-mprejur, pedalând din greu pe biciclete medicinale... grase dezvelite, masturbîndu-se cu ochii dați peste cap... Nu m-am oprit până-n salonul nostru, luminat prin toate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și am urcat treptele de ciment către restaurantul-pensiune. înăuntru, figurile tipice: nepoțelul prodigios cu bunica, literatul plin de coșuri strângând între palme sticla de bere, muzicianul celebru încrucișînd dinții a două furculițe și manevrîndu-le ca pe un fel de clește nichelat. In rest, mese goale, cu mușamaua în pătrate albe și roz, cu câte un pahar decorativ cu crenguțe de brad. Pe când mâncam fără să știu ce mănânc, privind absent formele pestriț colorate din sala de mese ai cărei pereți de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cărămizi sparte și încrustate cu licheni. Când am ajuns în fața micii construcții mi-am dat seama că era un WC public, cu două intrări și câteva ferestre jegoase sub acoperiș. Pe fiecare ușă de intrare se afla câte o plăcuță nichelată prinsă cu patru șurubele în lemnul mizerabil, iar pe plăcuțe scria numele meu, gravat cu bucle și fiorituri în metalul strălucitor, ca pe ușa unui apartament. Am intrat și, înăuntru, pe ușa fiecărei cabine, era câte o plăcuță asemănătoare. Am
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
uita câte o oră întreagă, pierdut, la desenele fistichii ale fetițelor, și chiar intra cu ele în vorbă. Locul de "consilier intim" și de confesor (așa cum bănuiam noi) pe care îl avusese pe lângă Mendebil băiatul infirm, cu gheata lui ortopedică nichelată, fusese luat de Iolanda, cea cu funde uriașe. Mendebilul vorbea des cu ea, descriind curbe ciudate prin aer cu mâinile lui atât de expresive; în seara dinaintea zilei care avea să-i aducă definitiv prăbușirea, Mendebilul, cu Iolanda la picioarele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
împărțirea premiilor și toată ceremonia aceea absurdă, avea loc adevărata serbare, pentru care școala noastră închiria în fiecare an tot Circul de Stat. Sala aceea mare, cu bănci abrupte, cu arena circulară, deasupra căreia se balansau tot felul de trapeze nichelate, de funii și plase, se umplea de părinți și copii. Cei micuți, din ciclul primar, se foiau de colo-colo, umblau la reflectoarele masive, de metal, cu discuri verzi, galbene, roșii și albastre care se puteau roti în fața farului puternic, iar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu mobilă de lemn și aluminiu, cu lustre de sticlă mată, gălbuie. Biblioteca ocupa un perete întreg si, într-un spațiu special, avea un superb pick-up japonez, cu plăcuțe de metal pe marginea tamburului și cu o mulțime de potențiometre nichelate și de luminițe. Ne-am așezat pe unde am nimerit, încercînd să nu dăm jos de pe măsuțe și servante vazele delicat lucrate și alte obiecte ciudate: un dagherotip, un lornion care se plia lentilă peste lentilă, niște păpuși rusești... Băieții
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
goi, a înghițit tranchilizantele și s-a proptit din nou între perne. Nu i-au dat micul dejun, ceea ce ne-a trezit suspiciunea, și când a intrat medicul împreună cu alte două surori, una dintre ele ducând o cutie de metal nichelată, am înțeles că se pregăteau să-i facă Elisabetei acel lucru îngrozitor, pe care-l știam numai din povestite, care se numește puncție lombară. Nimic nu le speria pe fete mai tare decât cuvintele astea. Paula și Maia, o femeie
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aibă de-a face cu mine. Știam din tot felul de aluzii și ce e cu insul respectiv, un vaporean stupid care îi adusese blugi măsura cincizeci și opt, pentru dosul ei imperial, care-i băgase pe gât un casetofon nichelat, ca să asculte Frank Sinatra și Cleopatra Melidoneanu, care pica din când în când pe la ea și râdeau amândoi de scriitorașul pârlit care-o ceruse de nevastă. În vară, Mary lăsase nasul mai jos, trecuse și pe la mine, o dezbrăcasem. Să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lui de tablă și geam ca acum, ci stătea pur și simplu pe un scaun din care ieșea buretele, în partea din față a tramvaiului, la grămadă cu călătorii; îmi plăcea să mă uit cum sucește și învîrtește de manivela nichelată, terminată cu o mare bilă metalică, pe care o clănțănea de-a lungul plăcii aurii. Pe placă scria ceva în nemțește, în vagoane, scaunele erau din șipci de lemn galben, lustruit, iar din plafon atârnau mânere ovale, de care se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
alerga clătinîndu-se pe șine, mânerele se izbeau ritmic de plafon: trosc-trosc, trosc-trosc, ceea ce-ți dădea, în amurg, o senzație de toropeală; în spatele remorcii, dacă te suiai acolo, puteai vedea o frână de mână, un fel de manivelă cu șurub, nichelată. Mama se ținea de un mâner, eu mă legănam lângă ea și astfel defila prin fața noastră un oraș atât de frumos, de misterios, că abia ne încăpea în pupile. Dimineața orașul era învelit de-o auroră ca apa rece. Erau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
răsuci toată noaptea în așternut, dorindu-și cu ardoare claxonul miraculos. Dimineața întîrzie două ore de la serviciu, prima dată de când se știa, și se duse glonț la Autoservice. Băiatul de-acolo avea așa ceva, era un model Gordini cu șase goarne nichelate, care intona primele măsuri din Marșul gloriei din Aida. De fapt, băiatul putea să facă rost de așa ceva, știa el un italian care avea nevoie de bani. În vreo săptămână avea să-i comunice arhitectului rezultatul. Firește, fiind lucru străin
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
doi lucrători pe care aveam de gând să-i angajez. Alături, o sală de baie, în spate, depozitul, casele de fier două, una mai mare, una mai mică. Magazinul de prezentare, cu piedestale, cu vitrine de cristal, cu suporturi elegante, nichelate. Vitrina mare, de sus până jos, de cristal gros. Ușa de la intrare blindată, pereții din spate dublați, căptușiți, pentru siguranță, camere de luat vederi, alarmă. Sus, pe firmă, am pus: "Clody-bijuterii." Acesta era secretul vieții mele. Nimeni nu știa ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sau radioul, cine știe ce stârnea furia bărbatului înalt, solid, aspru și neîndurător, câteodată violent. Țineam instrumentul în palme cu neîndemânarea dată de lipsa profesorului sau de frică să nu-l stric. Îmi plăcea culoarea gălbuie a suprafețelor fine, îmi plăceau cheile nichelate, cu mecanismul melcat ce scârțâia ușor la rotire, când se acordau corzile, îmi plăcea sunetul cutiei de rezonanță și sunetul pietricelelor pe care le scăpam intenționat în interior și apoi clătinam chitara să aud cum zdroncăne ceea ce băgasem acolo. Până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Butimanu sau la alte locașuri asemenea. Așa mi se arată abureala aceea în vis: în loc să-i văd săraci pe măsura văităturilor, dimpotrivă, iată-l pe uica Ion Diaconescu de la Parlament aburcându-se bătrânește și chibzuit într-un Land Rover cu clanțe nichelate. Mă uit, mă frec cu metodă la ochi și-mi zic în barbă ca Baiazid în vremea întâlnirii decisive cu Mircea: "mă, să știi că uica Ion a greșit destinația, în loc să urce în Dacia de serviciu să saltă altundeva, ca
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
din cauza că este puțin supraponderal, și veți vedea că între strălucirile acelea nu se află nimic în măsură să asigure reducerea producției pe stoc a industriei noastre și strategice, și naționale. Veți vedea că nu se află acolo, între sârmele nichelate ale coșului ăluia, marfă de felul acela duios încastrat în sintagma melodică și intratextuală din nemuritorul îndemn: "zi-le de-alea d-ale noastre"! Revenim la discuția dintâi, ne reîntorcem pe firul epic și povestim cum anume s-a trezit
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Francesco din Assisi? Iacătă, merg agale gândind la asemenea probleme, stau la volanul Daciei mele oarecare și meditez la asemenea afunduri de umanitate și, pe lângă mine, e o fojgăială de autoturisme din astea de dincolo de punctele vamale, toate lucitoare, toate nichelate, toate sforăitoare și nici una, dar absolut nici una, nu ar sta, Doamne ferește, în spatele rulajului meu corect, în limitele de viteză legale. Oarecare. E de bine sau e de rău atitudinea asta rutieră de largă folosință autohtonă? Aș zice că nu e
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ușă se auzi un ciocănit puternic, strident. Am deschis ușa și în prag stătea șoferul lui Jones, un negru bătrân și zbârcit, cu ochi gălbui, răuvoitori. Purta o uniformă neagră cu tighele albe, o centură tip Sam Browne, un fluier nichelat, un chipiu Luftwaffe fără însemne și moletiere din piele neagră. Nu era nici urmă de Unchiul Tom în acest negru bătrân cu părul alb ca bumbacul. Intră cu pas de om suferind de artrită, dar cu degetele mari înfipte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
de bine te-ai obișnuit ! Numai că doctorul încă umblă pe măsuța cu rotile, auzi tot felul de clinchete ascuțite, și Niki, ah ! Niki ! Dacă s-ar deschide ușa și ar intra Niki ! Doctorul a găsit ce căuta : o cutie nichelată, lucitoare, iată că o deschide și începe să scoată chiurete, bisturie, pense, furculițe, solnițe, tampoane de vată, și tu te uiți disperată la ușa proptită de comoda masivă. Ți-e frig și ți-e frică ! La chiuvetă, cu mănuși glacé
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-i ceară bilet de voie, să aibă motiv de întoarcere. Dar îl cunosc toți e salutat și lăsat să iasă. Prin fulgii deși, botul unei mașini mari se apropie tot mai mult de el: un bot imens, cu trei inițiale nichelate strident B.M.W. Relativitatea își spune cuvîntul: crede că el stă pe loc și mașina vine asupră-i, să-l strivească. În ultimul moment, face un pas în stînga, spre portiera care este deschisă larg. Se așază lîngă femeia de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
prânz copios. Din când în când își ștergea fața încărcată de grăsime cu un șervețel având mare grijă să nu-și atingă buzele vopsite strident, creionate din plin. Avea degetele încărcate de inele, o poșetă veche, albă cândva, cu încuietoare nichelată. Privea plină de interes în interiorul încăperii, uneori își trecea limba peste buze, dinții îi erau plini de ruj. Dintr-odată se desprinse de lângă stâlpul rotund și porni către una dintre mese, tocmai eliberată, se opri, cercetă cu privire expertă farfuriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
care murgul azvârlise echipagiul lui Ma-xențiu înainte zguduise pe debilul prinț, tras și el înainte de hățuri. - Ge?! Nu ești în stare să ții un cal! se ascuțise Ada și-i luase din mâini curelele lustruite fin și prinse în cătărămi nichelate. - Am să schimb calul ăsta! N-are trap bun! poticnește! - N-ai să schimbi nimic! zise cu dispreț Ada și se uită la el. S-a ramolit de tot! gândi. Ce sunt ochii ăia galbeni? Stârpitură de viță mare. Nobil
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
făcu înregistrarea la care se gândise, și puse aparatul pe redare non-stop. Apoi bău drogul hipnotic și se întinse pe pat. "În 24 de ore ― zise el ― moralul îmi va fi terminat, așa că după aceea..." Așeză pe noptieră micul revolver nichelat, pe care-l luase de la Patricia Hardie. Nu adormi cu adevăratelea. Fu cuprins de o somnolență, ca o oboseală copleșitoare, prin care răzbăteau unele zgomote. Zgomote care se rezumau la o litanie monotonă, plângăreață, sunetul propriei sale voci înregistrate, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
sculptată. Șlefuită. Momentul în care toate dulapurile albe vor fi închise și se vor confunda cu albul pereților. Momentul în care ea o să stea și o să-și admire inima de lemn. Ce doriți, întreabă recepționerul. Nebuna ridică ochii de la tejgheaua nichelată. Coatele ei se sprijină pe metalul rece și imediat tresar. Se îndepărtează. Nebuna vede în spatele recepționerului o vitrină. Prin geam, vede câteva săpunuri. Două creme de plajă. Un șampon. Un pachet de biscuiți. Un pachet de biscuiți, vă rog. Scoate
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
sub pernă, ca să-l aud numai eu, iar mama să nu se trezească, dar ceasul nici nu apucase bine să sune și eu eram deja treaz, atât de bine mă pregătisem pentru surpriză. Mi-am luat de pe birou lanterna chinezească, nichelată, am scos deșteptătorul de sub pernă, l-am luminat cu lanterna, arăta cinci fără un sfert, i-am apăsat butonul să nu sune, apoi am luat de pe spătarul scaunului hainele pregătite de cu seară și m-am îmbrăcat repede, cu mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de instrumentar. - Cum asta? Tu ești atât de grijulie! Astăzi nu pari a fi cea din toate zilele... Tocmai când fetele vorbeau de trusa dispărută, ușa oficiului se deschise și în cadrul ei apăru o pacientă ce purta în mână cutia nichelată : - Domnișoară Ina, ați uitat asta la noi în salon, pe patul meu... - Da, da, acum îmi amintesc. După ce se închise ușa, Ina își reproșa că măcar nu i mulțumise cum s-ar fi cuvenit acelei femei... Apoi încercă să-i
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]