5,003 matches
-
calmă, scoate pliantul din poșetă. Festivalul cutare, cursuri de măiestrie - clarinetiști celebri. În contul comisionului, n-ați putea verifica identitatea acestui festival? Nu, doamnă, cu tot regretul. Ne supunem unor reguli. Dvs trebuie să aduceți dovada. Mergem la altă bancă! Nimerește ea, până la urmă, o bancă unde verifică funcționarii cum e cu contul din Budapesta. Dar i se cere să completeze un formular plin de casete, ca să deschidă cont la acea bancă. Printre alte casete erau și câteva despre felul cum
Cum ajung 50 de euro la Budapesta by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12843_a_14168]
-
poetul trebuie să facă în așa fel încît să spună lucrurile pînă la capăt. Fonoteca de aur a literaturii române demontează, sistematic, ceea ce se cheamă "statut de scriitor". Mihai Gălățanu preferă să fie un insurgent în veșnică, neliniștită mișcare. Totuși, nimerește, cînd și cînd, calmul delicat al "închiderii": "am adormit și am visat. am dormit/ și am visat că/ mormîntul meu se sapă într-o burtă de fată./ într-o burtă care n-a ajuns încă abdomen./ e încă, dulce, burticică
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
le-a plîns pînă în ultima clipă de milă colegilor săi de guvern, temători că vine vreun cutremur și se prăbușește Palatul Victoria. Specialiștii au infirmat ipoteza guvernamentală. Dar cărțile Bibliotecii Naționale sînt în continuare depozitate pe unde s-a nimerit, multe în condiții ucigătoare. Același ministru al Culturii a eliminat de pe lista subvențiilor de la buget editurile Humanitas, Polirom, Paralela 45, deoarece acestea n-ar fi niște edituri serioase. Cred că nici Gigi Becali n-ar fi debitat o asemenea enormitate
Ministrul de lînfgă drumul Puterii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12295_a_13620]
-
după ce am constatat că situația este sub control, am vrut să-l sun și pe fratele meu, stabilit în Canada de cîțiva ani bunișori, să afle din gura mea ce s-a întîmplat și să audă că sîntem bine. Nu nimeresc prefixele - al țării, al orașului - mintea e înceată, de la pastile. Formez 971 pentru că mi se pare cel mai simplu în acest context. Îmi răspunde imediat. O secundă am senzația că, totuși, visez. Liniștea de la capătul firului îmi dă de gîndit
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
cele mai noi sau mai semnificative apariții din țară. Totuși, cred că percep pulsul și pulsația actuală a literaturii. În repetatele mele "vizite" în România - o dată sau de două ori pe an - îmi cumpăr cărți - din păcate, nu m-am nimerit și la săptămânile muzicale decât o dată, când am ascultat o lucrare de Aurel Stroe și una de Tiberiu Olah (mai trăia). De asemenea, citesc cu regularitate Dilema veche și România literară. Cât despre "reîncarnarea" mea în limba engleză, pot spune
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
goi pe vremea aceea și nu se rușinau deloc unul de altul. Era cam pe vremea când Dumnezeu, după ce îi luase cu El și le arătase tot ce făcuse, îi dusese și la Pomul cunoașterii binelui și răului, care se nimeri a fi un măr, - și să nu se atingă de el, fiindu-le strict interzis. Șarpele, însă, primul politician al lumii, care era un șiret și-un prefăcut, ispiti pe Eva, aceasta, curioasă, ca orice femeie, a mușcat din mărul
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]
-
intelectualul new-yorkez, Românie - "o altă lume" și povestirea, amestecînd mitul și realitatea, îmbrățișează, dacă am înțeles bine, întreaga istorie a țării noastre. Poate ar merita văzut ce-i cu acest roman picant. În sfîrșit, marele interviu al numărului s-a nimerit să fie cu scriitorul israelian Aharon Appelfeld, născut în 1932 la Cernăuți, într-o familie de evrei asimilați, care se considerau europeni și vorbeau fluent germana, franceza, dar și ucraineana și româna. Tragedia lor a început în 1940, cînd mama
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
și mută... Văzând aceasta, Rița luă pe cont propriu acțiunea. Ea se interesă în toate părțile, până ce ajunse la palatul împăratului de Roșu din care fusese izgonită de muma vitregă sărmana fată care păzea gâștele... Zburând din încăpere în încăpere, nimeri într-una în care o femeie bătrână îmbrăcată în negru lucra la gherghef. Din înaltul odăii, Rița se lăsă să cadă drept pe gherghef făcând gesturi de naufragiată. Bătrâna, întrerupându-și lucrul, bătu tare din palme. Era semn bun, se
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
serie de competențe care îl recomandă pentru o asemenea cercetare. Dar, dinaintea miriadei de manuscrise medievale povestind despre călătorii (reale sau, mai ales, imaginare) către un Eden (imaginar), ca într-un închipuit laborator vechi de alchimie în care ar fi nimerit printr-o falie temporală (pasionat de SF el însuși, cercetătorul îmi va ierta, sper, analogia ...neștiințifică), deși el e mereu tentat să devină un ucenic vrăjitor-alchimist, singura cale, îngustă ca o lamă de sabie, pe care o poate străbate ca
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
politice și idiosincrazii, e un om de presă care nu confundă știrea cu comentariul. Sau cel puțin așa îmi place să cred. Nu se poate spune însă despre el că ar fi un inocent care dă cu toroipanul pe unde nimerește, de dragul adevărului. Ca om de televiziune ce a devenit de cîțiva ani încoace, directorul fondator al Evenimentului zilei știe că nici un post de televiziune nu privește cu ochi buni ca vedetele sale să se furlandisească pe la concurență. Cînd apari peste
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
grijă s-o spună. Fănuța, Teodor, Norel, pe urmă și alții, care se tot amestecă în poveștile lor, ordonate la început, sînt alonjele prin care sporesc întîmplările satului. Odată pornită, acțiunea o ia domol la vale, împănată cu durerile nemților, nimeriți într-o țară de moftangii impertinenți, și cu durerile autoarei, ducîndu-și micul război cu arta literară. Nu, își face ea socoteala, lucrurile nu trebuie să pice ŕ la madam Hortensia, abia sugerate, e nevoie de fapte aici. Și sînt fapte
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
de o pîine și, în loc să o ascundă în sacoșa de pînză, îndrăznea să o țină cu demnitate sau cu inconștiență la vedere? Era beat turtă acel militar și voia să se asigure că amețeala datorită alcoolului nu-l împiedica să nimerească totuși o țintă în mișcare? Pusese pariu cu unul din camarazii săi că izbutește, că nu e lipsit de curajul răspunderii în fața șefilor săi, care nu îi ordonaseră asta? Ori șeful se matolise dînd această dispoziție barbară?" (p. 19) Este
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
măsură, previzibilă. Pe drumul spre Ithaka există însă nu doar obstacole frontale, ci și capcane ascunse, iar dintre acestea cea mai insidioasă este anihilarea memoriei. O atenție toropită poate confunda lesne un paradis provizoriu cu scopul însuși. În Odysseia, navigatorii nimeresc pe o insulă ai cărei locuitori se hrănesc numai cu flori de lotus, ce le induc o stare de fericire deplină și permanentă. Prețul cu care ei plătesc această fericire este ștergerea memoriei și viețuirea într-un prezent continuu: ,Iară
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
de ghibaci la tragere în țintă, încît din fundul unei camere prin ușa întredeschisă, ochind cu pistolul în păretele celeilalte cameri, unde era fixat în zid cartonul unei cărți de joc - de-o pildă asul de cupă - cu întîiul glonte nimerea drept în centrul asului, iar cu al doilea acoperea exact pe cel dintîi." Umilit de disprețul camarazilor săi de arme și chiar de protecția paternalistă a baronului Mayendorf, Hasdeu decide să se facă "temut prin bărbăție": "M-am hotărît să
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
întocmai: se aleg martorii, se aleg armele (pistoale), se stabilesc condițiile (de tipul "Mayendorf era insultatul, trebuia să ochească primul"), Hasdeu compune o scrisoare testamentară (probabil că și Mayendorf), se măsoară distanța ("zece pași") etc. Paradoxal, din cauza emoției, Mayendorf nu nimerește ținta, iar Hasdeu - fără să ochească - își rănește grav adversarul. După tot ce s-a întîmplat, rănitul îi strînge cavalerește mîna lui Hasdeu, spunîndu-i: "Ești un brav și sînt mîndru de prietenia ta." În urma acestui duel, statutul tînărului Hasdeu în
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
totuși, ce face dintr-o înșiruire de grozăvii, de la indiferența de copil al nimănui a recrutului Cornel din Galați (sau poate Galiția...) pînă la inflația de "închipuiți", o lectură cîtuși de puțin apăsătoare? E meritul dintotdeauna al fantazării, cînd se nimerește să aibă stofă: de-a ți le servi ca-n vis pe toate. De-a găsi partea bună a veștilor proaste. Fiindcă de partea proastă a veștilor bune se ocupă propaganda, împunsă subtil în aproape fiecare povestire din Fapte bune
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
ajute costă zeci de mii de euro pe zi. O minciună sfruntată care n-a fost nici măcar corectată de publicația care a lansat-o, deși voluntarii veniți din străninătate mănîncă la cazan, laolaltă cu românii, și locuiesc pe unde se nimerește. Ungurii cu pompele lor au fost lăsați să-și vadă, totuși, de treabă, deși, în primul moment de isterie, n-ar fi fost de mirare dacă purtătoarea de cuvînt a ministresei Mediului le-ar fi transmis un comunicat, să se
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
Simona Vasilache E nevoie de multă "tehnică" literară ca să nimerești, într-un dialog dintr-o carte, tonul unei discuții obișnuite purtate pe stradă. E cu atît mai greu cînd "personajele" sînt și nu prea, cu o expresie cîndva la modă, oameni ca noi. O călătorie firească, în genul unei "excursii
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
cultural, un enciclopedism fabricat, menit a-i disimula golurile de instrucție, autorul Moromeților îi suspecta de poză și nesinceritate la modul generic: "Așa se explică de altfel dezamăgirea pe care o simte adesea un om cu o profesiune neintelectuală cînd nimerește din întîmplare printre intelectuali; el observă cum, într-un mod neașteptat, acești intelectuali discută despre lucruri foarte comune și adesea excesiv de concrete și nu o dată într-o manieră nesărată la nivelul cel mai ordinar". Credem a nu greși văzînd aci
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
carnet pierdut, pe când redactam reflexele pariziene la volumul al doilea de memorii, apărut la finele lui 2004, ceva despre mormântul baroc de marmoră roșcată al lui Napoleon, pe care în toții anii trecuți îl evitasem, nu știu de ce, ori de câte ori se nimerea să fiu în Capitala Franței... Acum, știu de ce. Mi-am amintit. Din cauza lui Tolstoi... Lăsând la o parte faptul că acest mormânt somptuos mi se părea, din reproduceri,... mai puțin decât un loc de veci, un fel de operă de
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
în misterioasa organicitate a vitalului: "Căci ne întrebăm: în ce măsură un ordinator ce dirijează zborul rachetei în haos e superior rîndunicii care, primăvara, își părăsește cuibul titirit în coroana unui faraon - unde îi plăcea lui Téophile Gautier să-l vadă - și nimerește fără șovăire la cuibul ei de anul trecut, lipit pe grindă sub streașina căsuței babei Smaranda din Tupilați?!" Inutilă interogație! întrucît medicina reprezintă un teritoriu pe care viața cu toate ale sale se cuvine a fi nu doar investigată și
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
și Opujiș plăti și intră. Înăuntru, pe o masă, stătea magul încins la brîu cu un șarpe care își înghițea coada. în păr avea trandafiri roșii. Cînd să-și termine cîntarea luă o acută țintind cu glasul înspre caninul său, nimeri pasărea de deasupra cortului și o doborî cu glasul aidoma săgeții. După care își oferi serviciile vizitatorilor. Pentru un sfert de napoleon d'or putea mînca numele oricăruia dintre ei, iar pentru cîteva firfirici în plus, și numele, și prenumele
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
extrem de norocoasă!) că a intrat (și a rămas!) în redacția Gazetei literare, devenită România literară. Dar dacă s-ar fi întîmplat altminteri? Dacă (lăsînd la o parte ipoteza unei situări extra muros, a unei imposibilități de activitate specifică!) ar fi nimerit într-un mediu „academic“, la Universitate sau la un institut de cercetări de istorie literară, ce-ar fi făcut? Răspuns semnificativ: „probabil că m-aș fi ocupat precumpănitor de clasici“. Cum s-ar fi simțit? Răspuns la fel de semnificativ: „după cît
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
-se de braț și porni în direcția lor. Dar despre ce să-i întrebe și în ce limbă? Au trecut pe lângă el privind în altă parte. Rătăcea printre case, din ce în ce mai înghețat și mai disperat. Nici măcar nu știa când se întunecase. Nimeri printr-o minune la tanc, lângă care ardea acum vesel un foc într-un coș metalic. Soldații, cu pușca pe spate, își încălzeau mâinile la el. Îl cuprinse o frică atavică și se retrase repede în parcul întunecat, dar mulțumită
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
fie lipsit de cuvinte, să nu înțeleagă și să nu se poată face înțeles. Să privească drept în mijlocul ochiului plat și incredibil de rotund al peștelui. Să nu se mai miște de aici. Ușa se deschise cu trosnet și profesorul nimeri direct în brațele călduroase și puternice ale gazdei. Se ghemui la pieptul lui ca un copil. Plângea în hohote. Puțin mai târziu, mergeau cu taxiul prin orașul scăldat de raze aurii și reci. Profesorul Andrew își ținea valiza pe genunchi
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]