131 matches
-
stare vie, destinată producerii de puiet de morun; 2. morun mascul - 400 lei/kg lapți extrași din masculul de morun în stare vie, destinați producerii de puiet de morun; 3. nisetru femelă - 400 lei/kg icre extrase din femela de nisetru în stare vie, destinate producerii de puiet de nisetru; 4. nisetru mascul - 300 lei/kg lapți extrași din masculul de nisetru în stare vie, destinați producerii de puiet de nisetru; 5. păstrugă femelă - 450 lei/kg icre extrase din femela
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
morun mascul - 400 lei/kg lapți extrași din masculul de morun în stare vie, destinați producerii de puiet de morun; 3. nisetru femelă - 400 lei/kg icre extrase din femela de nisetru în stare vie, destinate producerii de puiet de nisetru; 4. nisetru mascul - 300 lei/kg lapți extrași din masculul de nisetru în stare vie, destinați producerii de puiet de nisetru; 5. păstrugă femelă - 450 lei/kg icre extrase din femela de păstrugă în stare vie, destinate producerii de puiet
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
400 lei/kg lapți extrași din masculul de morun în stare vie, destinați producerii de puiet de morun; 3. nisetru femelă - 400 lei/kg icre extrase din femela de nisetru în stare vie, destinate producerii de puiet de nisetru; 4. nisetru mascul - 300 lei/kg lapți extrași din masculul de nisetru în stare vie, destinați producerii de puiet de nisetru; 5. păstrugă femelă - 450 lei/kg icre extrase din femela de păstrugă în stare vie, destinate producerii de puiet de păstrugă
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
stare vie, destinați producerii de puiet de morun; 3. nisetru femelă - 400 lei/kg icre extrase din femela de nisetru în stare vie, destinate producerii de puiet de nisetru; 4. nisetru mascul - 300 lei/kg lapți extrași din masculul de nisetru în stare vie, destinați producerii de puiet de nisetru; 5. păstrugă femelă - 450 lei/kg icre extrase din femela de păstrugă în stare vie, destinate producerii de puiet de păstrugă; 6. păstrugă mascul - 350 lei/kg lapți extrași din masculul
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
nisetru femelă - 400 lei/kg icre extrase din femela de nisetru în stare vie, destinate producerii de puiet de nisetru; 4. nisetru mascul - 300 lei/kg lapți extrași din masculul de nisetru în stare vie, destinați producerii de puiet de nisetru; 5. păstrugă femelă - 450 lei/kg icre extrase din femela de păstrugă în stare vie, destinate producerii de puiet de păstrugă; 6. păstrugă mascul - 350 lei/kg lapți extrași din masculul de păstrugă în stare vie, destinați producerii de puiet
HOTĂRÂRE nr. 1.016 din 3 septembrie 2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202630_a_203959]
-
acestora în scopul reproducerii artificiale pentru obținerea de puiet pentru acvacultură, pentru popularea de susținere a bazinelor piscicole naturale, precum și în scop științific. ... (2) Speciile de sturioni care se pot pescui potrivit alin. (1) sunt: ... a) viză (Acipenser nudiventris); ... b) nisetru (Acipenser gueldenstaedt); ... c) păstrugă (Acipenser stellatus); ... d) cegă (Acipenser ruthenus); ... e) morun (Huso huso). ... Articolul 2 (1) Capturarea unui număr limitat de sturioni vii din speciile prevăzute la art. 1 alin. (2), prin metode de pescuit nedistructive, se face în
ORDIN nr. 75 din 12 aprilie 2012 privind autorizarea exercitării pescuitului sturionilor în scopul reproducerii artificiale pentru obţinerea de puiet pentru acvacultură şi popularea de susţinere a bazinelor piscicole naturale, precum şi în scop ştiinţific. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240771_a_242100]
-
conservării populațiilor de sturioni aflate în diverse grade de periclitare și dezvoltarea acvaculturii de sturioni în apele naturale de pe teritoriul României. ... (2) Speciile de sturioni la care face referire alin. (1) sunt: ... a) viza (Acipenser nudiventris) - specie critic periclitată; ... b) nisetru (Acipenser gueldenstaedti) - specie critic periclitată; ... c) păstruga (Acipenser stellatus) - specie critic periclitată; ... d) cega (Acipenser ruthenus) - specie vulnerabilă; ... e) morun (Huso huso) - specie critic periclitată. ... Articolul 2 Scopul prezentului ordin este asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni din speciile
ORDIN nr. 84 din 24 aprilie 2012 privind măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241248_a_242577]
-
conservării populațiilor de sturioni aflate în diverse grade de periclitare și dezvoltarea acvaculturii de sturioni în apele naturale de pe teritoriul României. ... (2) Speciile de sturioni la care face referire alin. (1) sunt: ... a) viza (Acipenser nudiventris) - specie critic periclitată; ... b) nisetru (Acipenser gueldenstaedti) - specie critic periclitată; ... c) păstruga (Acipenser stellatus) - specie critic periclitată; ... d) cega (Acipenser ruthenus) - specie vulnerabilă; ... e) morun (Huso huso) - specie critic periclitată. ... Articolul 2 Scopul prezentului ordin este asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni din speciile
ORDIN nr. 1.302 din 27 aprilie 2012 privind măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241257_a_242586]
-
Str. Moroeni - nr. 23 - 59; Str. Moroeni - nr. 60 - 76 Str. Moroeni - nr. 2 - 58 Str. Moroeni - nr. 1 - 21; Str. Mrenei Str. Munții Buzăului Str. Nada Florilor Str. Nemira Str. Nicolae Apostol Str. Nicolae Cânea Str. Nicolae Zamfir Int. Nisetrului Str. Nistor Răileanu Str. Obienților Str. Ochișoru Str. Oituz Str. Ortacului Str. Oțelului Str. Ovăzului Str. Padina Roșie Int. Paharnicul Turturea Str. Palanca Int. Palmacului Int. Pâncota Str. Pâncota Șos. Pantelimon - nr. 257 - 283 Șos. Pantelimon - nr. 253 - 255 Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
1 (1) Obiectul prezentului ordin îl constituie asigurarea conservării populațiilor de sturioni sălbatici din România, aflate în diverse grade de periclitare. ... (2) Speciile de sturioni la care face referire alin. (1) sunt: ... a) viza (Acipenser nudiventris) - specie critic periclitată; ... b) nisetru (Acipenser gueldenstaedti) - specie critic periclitată; ... c) păstruga (Acipenser stellatus) - specie critic periclitată; ... d) cega (Acipenser ruthenus) - specie vulnerabilă; ... e) morun (Huso huso) - specie critic periclitată. ... Articolul 2 Scopul prezentului ordin este asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni din speciile
ORDIN nr. 715 din 12 aprilie 2016 privind măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271118_a_272447]
-
1 (1) Obiectul prezentului ordin îl constituie asigurarea conservării populațiilor de sturioni sălbatici din România, aflate în diverse grade de periclitare. ... (2) Speciile de sturioni la care face referire alin. (1) sunt: ... a) viza (Acipenser nudiventris) - specie critic periclitată; ... b) nisetru (Acipenser gueldenstaedti) - specie critic periclitată; ... c) păstruga (Acipenser stellatus) - specie critic periclitată; ... d) cega (Acipenser ruthenus) - specie vulnerabilă; ... e) morun (Huso huso) - specie critic periclitată. ... Articolul 2 Scopul prezentului ordin este asigurarea conservării și refacerii populațiilor de sturioni din speciile
ORDIN nr. 545 din 11 aprilie 2016 privind măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271115_a_272444]
-
713 Rana catesbeiana Broasc-bou Rana hexadactyla (II) Rana tigerina (II) Microhylidae Dyscophus antongilii (I) PISCES CERATODONTIFORMES Ceratodontidae Neoceratodus forsteri (II) Pește australian din genul Dipneusti sau Cladistia COELACANTHIFORMES Coelacanthidae Latimeria chalumnae (I) ACIPENSERIFORMES Acipenseridae Acipenser brevirostrum (I) Acipenser oxyrhynchus (II) Nisetrul de Atlantic Acipenser sturio (I) Nisetrul Polyodontidae Polyodon spathula (II) OSTEOGLOSSIFORMES Osteoglossidae Arapaima gigas (II) Arapaima Scleropages formosus (I) CYPRINIFORMES Cyprinidae Caecobarbus geertsi (II) Probarbus jullieni (I) Catostomidae Chasmistes cujus (I) SILURIFORMES Somni Schilbeidae Pangasianodon gigas (I) PERCIFORMES Scianidae Cynoscion
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
II) Rana tigerina (II) Microhylidae Dyscophus antongilii (I) PISCES CERATODONTIFORMES Ceratodontidae Neoceratodus forsteri (II) Pește australian din genul Dipneusti sau Cladistia COELACANTHIFORMES Coelacanthidae Latimeria chalumnae (I) ACIPENSERIFORMES Acipenseridae Acipenser brevirostrum (I) Acipenser oxyrhynchus (II) Nisetrul de Atlantic Acipenser sturio (I) Nisetrul Polyodontidae Polyodon spathula (II) OSTEOGLOSSIFORMES Osteoglossidae Arapaima gigas (II) Arapaima Scleropages formosus (I) CYPRINIFORMES Cyprinidae Caecobarbus geertsi (II) Probarbus jullieni (I) Catostomidae Chasmistes cujus (I) SILURIFORMES Somni Schilbeidae Pangasianodon gigas (I) PERCIFORMES Scianidae Cynoscion macdonaldi (I) INSECTA LEPIDOPTERA Papilionidae Atrophaneura
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre. Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
calcarului, prundișului, nisipului, argilei etc. Navigația este destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaționale sunt Baku - Aktau, Baku - Turkmenbași și Mahacicala - Aktau. Marea are legătură navigațională cu Marea Azov prin râul Volga, Don și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar și a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuiește mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul pașnic, aici mai există și pescuit braconienesc. Ambianța naturală
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
prin râul Volga, Don și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar și a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuiește mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul pașnic, aici mai există și pescuit braconienesc. Ambianța naturală a țărmului mării presărat cu plaje de nisip, ape minerale și nămoluri lecuitoare creează condiții favorabile pentru odihnă și tratament. În același timp, gradul la care a
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
râurile bazinului mării, de deșeurile orașelor de pe țărm, dar și de inundarea unor obiecte cauzată de ridicarea nivelului apei în Marea Caspică. Braconajul de asemenea reprezintă un factor ecologic negativ: în urma lui, în ultimii ani, a scăzut considerabil populația de nisetri în mare. După destrămarea URSS, divizarea Mării Caspice și azi este o problemă care cauzează divergențe între șefii statelor de pe țărm, legate de sursele de țiței și gaz natural și de resursele biologice. Negocierile între statele de pe țărm au ținut
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
în unele regiuni și urșii bruni, însă în ultimul timp nu s-au mai înregistrat apariții ale rechinului polar în Oceanul Pacific. Concurentul principal în privința împărțirii hranei este foca pestriță, urmată de unele specii de păsări marine, apoi de morun și nisetru. Pescărușii joacă deseori rolul „lingăilor”, alimentându-se cu prada prinsă de vidra de mare sau cu rămășițele aricilor de mare și crabilor. Indivizii bolnavi sau bătrâni deseori ies pe țărm, de aceea cadavrele vidrelor de mare sunt cel mai des
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau călători (scrumbia, rizeafca, nisetrul, morunul, păstruga și cega). Locuit din antichitate, orașul se numea "Noviodunum", un nume de proveniență celtică ("dunum" înseamnă în limba celtă "așezare fortificată"), de asemenea existând și o așezare dacică numită "Genucla" în vecinătate. În 514 î.Hr., Darius cel Mare
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
Puietul coboară și el în mare, dar mai încet, în anumite locuri se oprește o perioadă de timp. O parte din pui mai stau în partea de jos a Dunării încă 1-2 ani. Are importanța economică, fiind pescuit. După cegă, nisetrul are carnea cea mai gustoasă dintre acipenseride. Se consumă proaspătă, sărată sau afumată. Se pregătește și ca marinată. Din spinarea sărată, uscată sau afumată se prepară batogul sau balâcul. Foarte prețuite sunt icrele lui, de coloare cenușie închisă și care
Nisetru () [Corola-website/Science/319331_a_320660]
-
morunul înoată pe fundul apei în cele mai profunde parți ale albiei râurilor. După depunerea icrelor se reîntoarce în mare, înotând foarte iute mai mult la suprafața apei. Unii rămân pentru a ierna chiar în Dunăre în gropi adânci alături de nisetru. Puii de morun se îndreaptă către mare în lunile iunie-septembrie, înotând încet pe fundul apei, oprindu-se din când în când să se hrănească. Hrana variază în funcție de sezon. Morunul este un peste prădător, foarte hrăpăreț și cel mai carnivor dintre
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
Se hrănește cu crustacee și larve de insecte. Măsoară în medie 60-70 cm și cântărește 4+5 kg, putând ajunge la 1-1,25 m și 16 kg. Carnea și icrele sunt foarte apreciate. Din latina "Acipenser" = nume dat de Plinius nisetrului + "ruthenus" = rusesc. , cigă, ceciugă, ciciugă, ciuciugă, cegă de Tisa, nosfiță, scegă, scigă, sucigă. Cega nu ajunge la dimensiunea celorlalți sturioni, fiind cel mai mic reprezentant al genului "Acipense". Lungimea obișnuită fiind 40—70 cm, maximă 1,0—1,25 m.
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
migrația inversă dinspre apele dulci către cele marine. Are valoare economică mare, fiind pescuită în cantități apreciabile. Se consumă aproape exclusiv sărată; carnea nu este de calitate și conține numai 7,5% grăsimi. Gingirica servește ca hrană peștilor importanți: șalău, nisetru, morun și celor marini. Două subspecii sunt recunoscute de către unii autori : În România trăiește subspecia "Clupeonella cultriventris cultriventris", comună pe tot litoralul nostru marin; pătrunde în lacurile litorale Razelm, Tașaul, Duranculac, etc.) și Dunăre până la Călărași .
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafcă ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna") În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii de moluște rare
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]