2,751 matches
-
reținută de Stat, care va achita creanțele băncilor creditoare în ruble, socotind cursul rublei egal cu un leu, așa cum s-a decis prin jurnalul consiliului de miniștri No. 1.756 din 18 Iulie 1921, cu ocazia lichidării băncilor Statului rus, nobilimii și țărănești. Articolul 7 Diviziunea, radierea, restrangerea creanței și tabloul de ordinea creditorilor se fixează în camera de consiliu de președintele tribunalului situației imobilului după cererea debitorilor sau creditorului și cu citarea părților, care din oficiu va ordona cu privire la terenul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134070_a_135399]
-
timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Lupul reprezintă un vechi simbol medieval, care se regăsește și pe stema acordată lugojenilor la 1551 de regina Isabella, și simbolizează vitejia locuitorilor orașului. Coroana reprezintă nobilimea și faptul că stema a fost acordată de un personaj cu demnitate regală. Soarele și luna reprezintă vechi simboluri ale eternității, bogăției și belșugului. Lira simbolizează tradiția muzicală și culturală a locuitorilor, localitatea fiind cunoscută în trecut drept capitala culturală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257218_a_258547]
-
stat major precum și de către Samuel Brukenthal, viitorul guvernator al Transilvaniei. Proiectul de înființare a "Miliției Naționale Grănicerești", încheiat la data de 13 octombrie 1761, a fost aprobat la data de 16 aprilie 1762 de către împărăteasa Maria Terezia cu toată împotrivirea nobilimii și a aristocrației cărora, acestă măsură urma să îi lipsească de mii de iobagi, fără a lua în considerare teama față de urmările înarmării românilor. Dorința iobăgimii de emancipare a determinat inițial un mare aflux spre punctele de recrutare. Pe parcursul anului
Granița Militară Transilvăneană () [Corola-website/Science/310631_a_311960]
-
un document menționează că Țapu împreună cu alte trei localități: Șoroștin, Mănărade și Cenade, făceau parte dintr-o uniune religioasă al cărei decanat se situa la Cenade. Ulterior, aceste localități au format și o uniune administrativă. Au existat numeroase încercări din partea nobilimii maghiare de despărțire a acestor uniuni administrativ - religioase, încercări soldate cu eșecuri repetate datorită faptului că acestea se bucurau de protecție regală. Mai târziu, cele patru, au intrat în posesiunea principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea, adică la mijlocul secolului al
Biserica fortificată din Țapu () [Corola-website/Science/320812_a_322141]
-
După moartea Isabellei în 1504, regatul a fost preluat de fiica lor, Ioana. Ferdinand a servit ca regent al acesteia în timpul absenței sale în Țările de Jos. Ferdinand a încercat să-și păstreze domnia permanentă dar a fost respins de nobilimea castiliană și înlocuit cu soțul Ioanei, care a devenit Filip I al Castiliei. După moartea lui Filip, în 1506, Ioana s-a presupus că devenise instabil psihic, iar Ferdinand a preluat din nou regența, conducând prin Francisco Jiménez de Cisneros
Casa de Trastámara () [Corola-website/Science/331455_a_332784]
-
remarcat pentru actele sale caritabile. A fost întemeietoarea primelor grădinițe în zona Aradului, promotoare a mișcării feministe, inițiatoare a mai multor acțiuni caritabile pentru cei săraci. Antónia Szögyény s-a născut la Pesta, într-o familie din sferele înalte ale nobilimii maghiare, tatăl său, Zsigmond Szögyény, a fost ofițer, apoi procuror regal, iar în cele din urmă cancelar adjunct, iar mama sa, Juliána Pászthory, a fost o mare iubitoare de literatură. Tânăra Antónia a studiat la Universitatea din Pesta, apoi la
Antónia Szögyény-Bohus () [Corola-website/Science/331628_a_332957]
-
pentru controlul tronului Angliei. Bătălia a fost o victorie decisivă a yorkiștilor. Towton a fost cea mai mare bătălie dată pe pământ britanic. Circa 50.000-80.000 de soldați au luptat în ea, inclusiv 28 de lorzi (aproape jumătate din nobilimea cu titluri de la vremea aceea), predominant de partea lancastriană. Una dintre cele mai frecvent citate cifre este de 42.000 de lancastrieni și 36.000 de yorkiști. A fost și cea mai sângeroasă bătălie dată vreodată pe pământ englez. Pierderile
Bătălia de la Towton () [Corola-website/Science/321069_a_322398]
-
al II-lea, căruia îi returnase regiunea Wieluń. Concurenții majori ai lui Henric la tronul din Cracovia erau, fratele vitreg a lui Vladislav I Leszek al II-lea și Ducele Boleslav al II-lea de Płock, care conta pe suportul nobilimii din Polinia Mică. Cu toate acestea, Ducele de Płock nu a reușit să obțină sprijinul castelanului Sulk Ursul, care era guvernatorul orașului. Pe 26 februarie 1289, sângeroasa bătălie de la Siewierz a avut loc între trupele ducelui Płock și Kuyavia și
Henric al IV-lea cel Drept () [Corola-website/Science/330655_a_331984]
-
bate monedă. Trimișii regelui nu puteau călca pe moșiile lor fără învoirea proprietarului, nici măcar pentru a urmări un ucigaș. Seniorii au devenit, astfel, adevărați suverani pe moșiile lor. Suveranitatea, adică puterea supremă care aparținea statului, s-a fărâmițat în folosul nobilimii laice și al așezămintelor bisericești posesoare de feude. Principalele ocupații ale nobililor erau războiul, serbările militare și vânătoarea. În timp de pace, se organizau adesea turniruri (întreceri cavalerești în care participanții își dovedeau măiestria în mânuirea armelor). Vânătoarea era un
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
bisericilor, văduvelor, orfanilor și tuturor slujitorilor săi contra urgiei păgânilor”. Onoarea era suprema valoare pentru un cavaler. Războiul nu era numai o meserie, era o pasiune care nu avea să dispară decât o dată cu scăderea superiorității militare, politice și economice a nobilimii feudale. Țărănimea, partea cea mai numeroasă a sociețătii feudale, era împărțită în mai multe categorii, în funcție de statutul social și, desigur, de avere. În fața abuzurilor și violențelor, țăranii nu aveau niciun mijloc legal de apărare. Nemulțumirea acestora, manifestată prin răscoale, a
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
numite hanse. Cea mai puternică era Hansa germanică, formată de negustorii din regiunea Mării Baltice, în secolul al XII-lea. După cucerirea Transilvaniei de către maghiari, s-au găsit față în față nu două neamuri, ci două clase sociale: nobilii și țăranii. Nobilimea românească din Ardeal, încetul cu încetul, s-a maghiarizat, trecând la catolicism, sau a coborât în rândul țăranilor, dar în secolul al XVI-lea ea exista încă sub denumirea dată de maghiari de "nemeși". Nobilii români, ca și cei maghiari
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
XVI-lea ea exista încă sub denumirea dată de maghiari de "nemeși". Nobilii români, ca și cei maghiari, aveau dreptul de a-i judeca pe țăranii supuși și de a merge călare la război. Începând cu secolul al XIV-lea, nobilimea românească din Ardeal , printr-un lung șir de deposedări și nesocotiri ale statutului ei, a început să decadă. Cauza dispariției ei a costat în primul rând în religia ortodoxă a românilor. Regalitatea maghiară nu recunoștea titlul de nobil decât catolicilor
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
primit titlul de Ras - principe. Înlăturarea guvernatorului din Hamasen a contribuit la adâncirea ostilității dintre împărat și dinastia cârmuitorilor locali. Numirea lui Alula ca guvernator a fost primită și ea de aceștia ca un afront, din cauza originii sale modeste, din afara nobilimii. Alula și-a stabilit reședința la Adi Teklay iar după scurt timp a pus temeliile unui nou oraș-capitală, Asmara. Alula s-a străduit să obțină recuperarea din mâinile egiptenilor ale localităților Bogos și Massawa, în vreme ce nobilii locali, ca Dabebe Araya
Ras Alula () [Corola-website/Science/336578_a_337907]
-
ceilalți ierarhi ai bisericii ortodoxe constituiau primul centru de putere al grecilor din sânul statului turc, unul care a reușit să se infiltreaze în structurile de bază ale Imperiului Otoman, atrăgând de partea lor și o bună parte a fostei nobilimi bizantine. Ca rezultat al administrației ecleziastice și fanariote, grecii au atins o culme a influenței lor în secolul al XVIII-lea, perioadă în care s-au dovedit cei mai influenți dintre toate națiunile supuse ale imperiului. În teritoriu însă, situația
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
de luptă ale țarilor împotriva boierilor turbulenți a fost "opricinina" lui Ivan cel Groaznic. În timpul unor astfel de conflicte, Ivan cel Groaznic, Boris Godunovși alți țari au simțit nevoia să contrabalanseze puterea marii boierimi prin crearea unei noi tip de nobilime, credincioasă suveranului și care să-și fi câștgat statutul aristocratic prin serviciile aduse statului și conducătorului acestuia, mai degrabă decât prin moștenire. Mai târziu, acești nobili au fost numiți ‘‘dvorianini”. Numele le vine de la cuvântul rusesc ‘‘двор” (‘‘curte”), noua clasă
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
cod de legi introdus în 1649 ilustra proporțiile controlului statului asupra întregii societăți rusești. Din acel moment, boierii s-au transformat într-o nouă elită, dvorianstvo, slujitori necondiționați ai statului. Statul pretindea servicii atât de la vechea cât și de la noua nobilime, în primul rând în domeniul militar, datorită permanentei stări de război de la frontierele de sud și de vest. În scmb, nobilii au primit moșii și sate de iobagi. În secolele care trecuseră, statul restrânsese treptat dreptul țăranilor de a se
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
și dacă acesta nu ar fi avut copii. Fiul lui Eric, Eric Menved, a reușit în cele din urmă să fie succesorul tronului danez. Ca un conducător adult, Eric a încercat să pună în aplicare puterea asupra Bisericii și a nobilimii. În 1270, Eric a atacat regiunea Småland. Conflictul său cu biserica a adus la un rezultat satisfăcător, cu ajutorul Papei. Domnia lui Eric a avut loc în perioada centrală a "Epocii de descompunere" a Danemarcei, 1241 - 1340. Domnia sa timpurie, în timp ce mama
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
neschimbată. Birourile de Conetabili și de Conți Maresali au rămas vacante. Danehof a căzut în ruină iar marea regină, un despot ideal, a guvernat, prin oficialii de judecată, ca superior funcționar. Legea și ordinea au fost bine întreținute și licența nobilimii a fost reprimată cu asprime. Regatele din Suedia și Norvegia au fost tratate ca părți integrate ale statului danez, și aspirațiile naționale erau dezaprobate sau verificate, deși Norvegia care era mai loială, a fost tratată cu indulgență mai mult decât
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
provincia Tunsberg în Norvegia și Lödöse în Suedia. Cei doi au avut doi fii, Eric și Haakon, cât și trei fiice care au murit în copilărie. Opoziția față de guvernarea lui Magnus a condus Norvegia la o înțelegere între rege și nobilimea norvegiană, având loc la Varberg pe 15 august 1343. În încălcarea legilor norvegiene cu privire la moștenirea regală, fiul mai mic a lui Magnus, Haakon, avea să devină rege al Norvegiei, iar Magnus să îi fie regent în timpul minorității sale. Mai târziu
Magnus al IV-lea al Suediei () [Corola-website/Science/331296_a_332625]
-
cel Mare" al Imperiul romano-german. Otto a evitat inițial să se poziționeze de partea uneia sau alteia dintre tabere, însă până la urmă în 945 Berengar a reușit să revină în Italia în fruntea unor trupe plătite, fiind bine primit de către nobilimea locală. Ugo a fost înfrânt și s-a retras la Arles, fiind succedat nominal de către fiul său, Lothar al II-lea. Din momentul reușitei lui Berengar, întreaga putere reală și stăpânire în Regatul Italiei a fost concentrată în mâinile sale
Berengar al II-lea de Italia () [Corola-website/Science/325419_a_326748]
-
II-lea. Nu peste mult timp, la 3 noiembrie 1784 au sosit aici cetele lui Horia, Cloșca și Crișan, cărora li s-au alăturat iobagii de pe domeniu, care au refuzat să se opună răsculaților. Proprietatea castelului s-a transmis prin nobilimea maghiară, pentru că spre sfârșitul dominației maghiare asupra Transilvaniei să treacă în fine în proprietatea lui Carol Hunyady, care a stăpânit domeniul Săvârșin până la moartea să în 1932. După moartea acestuia, domeniul intra în proprietatea societății „Corvin”, la care acționar majoritar
Castelul regal de la Săvârșin () [Corola-website/Science/309536_a_310865]
-
grupurilor sociale, a comerțului, manufacturilor și chiar și a bisericii ortodoxe. În 1649 a fost introdus Sobornoe ulojenie (Соборное уложение), un cod de legi curpinzător. În acele timpuri, boierii și noua elită conducătoare s-au unit pentru a forma noua nobilime, dvorianstvo, care trebuia să servească statul. Statul cerea ca atât vechea boierime cât și noua aristocrație să servească statul în primul rând din punct de vedere militar, datorită stării continui de război din regiunile sudice și vestice și a atacurilor
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
servească statul. Statul cerea ca atât vechea boierime cât și noua aristocrație să servească statul în primul rând din punct de vedere militar, datorită stării continui de război din regiunile sudice și vestice și a atacurilor popoarelor nomade. În schimb, nobilimea a primit pământ și țărani iobagi. În perioada de până în 1649, statul a îngrădit treptat dreptul țăranilor de mutare de la un stăpân la altul, pentru ca în acel an, codul de legi să lege definitiv țăranii de pământ. Statul a sprijinit
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
XVI-XVIII, dar orașe ca Amsterdam aveau o poziție dominantă economic. Statul era formal o uniune de provincii, iar în adunările de stări ale provinciilor și în adunarea comună a provinciilor (Statele Generale) erau reprezentate orașele și teritoriile rurale controlată de nobilime. Deși autoritatea supremă le revenea Statelor Generale, care respectă drepturile sociale ale provinciilor, o parte din puterea executivă era deținută de un stadhouder desemnat tradițional dintre membrii familiei de Orania. Structura politică republicană includea și o demnitate cu trăsături cvasi-monarhice
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
era structurat în două camere: Camera Lorzilor și Camera Comunelor, Seimul din Polonia era împărțit în camera Senatului și Camera Deputaților, care se reunea în plen, iar în Franța, Adunarea Statelor Generale era compusă din adunări diferite ale reprezentanților clerului, nobilimii, stării a treia, iar în Imperiul Romano-German era Reichstag-ul-dietă imperială, alcătuit din consiliul celor spate principi electori, un consiliu al principilor teritoriali și un consiliu al orașelor. În Regatul Aragonului, din secolul al XIII-lea funcționau Cortes-urile separate pentru
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]