223 matches
-
aceea că nu mai ascultă de constrângerile acceptate în comun ale vieții sociale. Dar fără a dori să o canonizăm a priori, o astfel de anomie nu este mai puțin instructivă pentru cei care fac din luciditate o marcă a nobleței spiritului. Revenirea organicului în viața societăților noastre, adică a conjugării acestor lucruri opuse care sunt sufletul și materia, impune o gândire organică. Prin aceasta vreau să spun o atitudine fenomenologică susceptibilă a ști, luând în considerare imaginile, să califice înainte de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
iute să trec de-un lucru rău decât de fiul unui om sărac și van. Această trăsătură de caracter, care a aflat-o el în urmă de la niște rude comunicative, l-au mișcat pe bătrânul meu foarte mult, căci oarecare nobleță de inimă nu i-am putut niciodată disputa, și el a voit să-mi dea pentru abnegațiunea mea o satisfacere în înțelesul splendid, trimițîndu-mă în străinătate pentru câțiva ani. Îmi pare rău c-am primit oferirea lui, căci sânt o
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a treizeci de șorțuri albe, el glumea cu fetele, laolaltă cu a lui, tot așa de nepăsător ca de obicei. lipsită de imaginație, Sia avea totuși acea nevoie poporană de a mări și denatura lucrurile. Aventurile lui Lică, ocupațiile lui, nobleță familiei erau povestite de Sia, nu conform adevărului strict, ci conform importanței pe care o avea pentru ea tot ce privea pe Lică. Sia era o făptură supusă orbește unui bărbat căruia se deprinsese a-i zice tată. Către afaceri
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și fiicelor învinsului Darius, în fața lui Alexandru cel Mare. În Iran nu-l iubeau pe macedonul nebun care, într-un avânt de beție, le incendiase Persepolisul, dar, atunci, în încăierările nesfârșite cu armatele lui Saddam, orice gest de glorificare a nobleței persane de altădată era bine-venit. El privise tabloul din toate unghiurile și fusese singurul dintr-o curte plină de gură- cască, ce i se adunaseră în jur, care cunoștea cine îl pictase și pe cine înfățișează. Dar ce conta, câtă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Ținta lui Blake și Mortimer, ca și a celor care se adună în jurul acestui obiect al salvării, este aceea de a restaura firescul aneantizat de teroarea industrială a Imperiului galben. Lipsită de patetism, dar înflăcărată în apărarea unui ideal al nobleței și temerității, viziunea lui Jacobs oferă nu doar deliciile tensiunii cinematografice, ci și direcția unei etici menite să acorde umanității puterea de a se reconstrui. Știință și mistere Această ambiguitate a științei, de a fi, simultan, imaginea elanului prometeic al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Pe urmele celor șapte stâlpi ai înțelepciunii, ei sunt preoții unei religii păgâne a deșertului. Oameni ai pământului, ei sunt și oameni ai mării și ai văzduhului. O castă aparte, ce își arogă privilegiul independenței de acțiune, dar și al nobleței capabile de sacrificiul suprem, ei navighează în această mare terestră arsă de soare cu aceeași energie cu care Corto sau Rasputin se devotează întinderii lichide. Războinicii din jeep-uri sunt ultimul suspin al unei lumi ce refuză mecanizarea morții, imaginând
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de Maha, adolescentul ce supraviețuiește expediției ucigașe la care Kirk însuși luase parte, sugerează posibila reintregrare în această nouă comunitate. Soldat dezertor, torturat de dileme și obsedat de himera reîntoarcerii între ai săi, Kirk descoperă în indieni ethosul marțial al nobleței, curajului și cruzimii. Indienii din proza grafică a lui Pratt și Oesterheld sunt mai aproape, prin umanism și temeritate, de efigiile din romanele lui Karl May. Maha poate fi privit ca un Winnetou ce crește spre a deveni marele războinic
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
la rândul său, între voalurile orientale, identitatea de agent secret al Coroanei engleze. Ultimul venit în acest consorțiu de aventurieri este făptura ce pare decupată din peisajele rafinate și melancolice ale lui Brideshead revisited. Lilian Woodham-Kelly întruchipează natura paradoxală a nobleței engleze. Femeie temerară și admiratoare a Italiei, ea rămâne prizoniera unui spirit ce acordă nașterii privilegiul de castă niciodată negociat. Însoțitorii celor două mașini blindate intră, odată cu prețioasa lor încărcătură, în labirintul unui Corn al Africii pregătit să fie scena
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
argumentul Rusiei, triumfătoare în literatură. Dar Rusia e o mare putere politică, și știm repercusiunea rangului unui stat asupra literaturei sale”. Om de stînga, adept al „democratismului” în politică, Vinea - artist cu complexe aristocratice - ironizează subțire „democratismul” cultural: „Concluzia împotriva nobleței intelectuale este de un integru democratism intelectual: scriți, totuși, și îngîmfați-vă, fie și numai de necaz!”. Sîntem, totuși, departe de îndemnul heliadesc pașoptist „Scrieți, băieți, numai scrieți!”... Adevărata soluție de afirmare externă prin depășirea obstacolului limbii o reprezintă, în aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
autor al fabulei „Cronicari” și al versurilor dintr-o „Concluziune și morală” la „schița” „Plecarea în străinătate”. Pentru Mircea Scarlat, „lipsa sensului are totuși o semnificație” în fabula lui Urmuz, și anume „denunțarea caracterului literaturizant al literaturii”, cu „persiflarea prejudecății nobleței”. În plus, „spre deosebire de Tristan Tzara, Urmuz poetizează excesiv, cu intenția clară de a discredita procedeul”. Nu se spune însă în ce ar consta această „poetizare”... După ce, în răspăr cu mitul precursorului absolut, criticul observă că „scriitorul nu apăruse din neant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Cenușa va cădea pe pământ și va Îngrășa mai departe materia, hrănind visul acesteia de a condensa În adâncurile ei aurul lumii. Sfârșit maiestuos al aven- turii materiei, metalul va străluci peste durerea facerii ciclului, Însemn al nemuririi și al nobleței de a căpĂta formă umană În această existență. Vaporii de apă rezultați din arderea lemnului vor urca la cer, transformându-se iarăși În nori grei, care se vor rostogoli din nou pe pământ, scăldând totul În splendoarea unui nou Început
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
grea. Cenușa va cădea pe pământ și va îngrășa mai departe materia, hrănind visul acesteia de a condensa în adâncurile ei aurul lumii. Sfârșit maiestuos al aventurii materiei, metalul va străluci peste durerea facerii ciclului, însemn al nemuririi și al nobleței de a căpăta formă umană în această existență. Vaporii de apă rezultați din arderea lemnului vor urca la cer, transformându-se iarăși în nori grei, care se vor rostogoli din nou pe pământ, scăldând totul în splendoarea unui nou început
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și cărora, o dată reântâlnite, în opinia sa, n-ar trebui să li se oprească salutul lor, al ambelor surori Stamatescu. Despături cu distincție pomelnicul. Citi, cu apretată dicție, o toropitoare serie de nume, golite parcă, într-un chip ciudat, de noblețele lor și, cu atât mai mult, neimpunîndu-se memoriei lui Pink Floyd prin ceva. - Sir Keith Sinclair Allingworth!... - Desigur, desigur, admise, atentă și copleșită, Cocondy. - Sir Darryl Orson Ansermet... - Nu văd cum ar fi putut fi uitat. - Sir Andrew Gover Bret
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
albi, pe un bust ce părea lucrat în marmură... Acum era să-i pleznească colanul... ea-l descheie din sponci și, răsuflând din ce în ce mai liniștit, începu să privească întregul acel model frumos, din a cărui mușchi și forme respira mândria și nobleța... Mînele ei îi căzură-n jos, căci era obosită de emoțiune, dar nu sătulă de-a privi. Tremura cu toate astea ca varga și i-a fi auzit clănțănirea dinților dacă n-ar fi ținut gura strâns încleștată. Penelul pictorului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
uită printre degete... Văzu un cap frumos pe niște umeri largi și albi, pe un bust ce părea lucrat în marmură... Răsuflând din ce în ce mai liniștit, începu să privească întregul acel model frumos, din a cărui mușchi și forme respira mândria și nobleța... Mînele ei îi căzură-n jos, căci era obosită, dar nu sătulă de-a privi. Penelul pictorului zbura pe spațiul gol ce și-l lăsase pe pânză și sub mînă-i se născură formele modelului, din sus în jos, până la umeri
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
albi, pe un bust ce părea lucrat în marmură... Acum era să-i plesnească colanul... ea-l deșcheie din sponci și, răsuflând din ce în ce mai liniștit, începu să privească întregul acel model frumos, din a cărui mușchi și forme respira mândria și nobleța... Mînele ei îi căzură-n jos, căci era obosită de emoțiune, dai nu sătulă de-a privi. Tremura cu toate astea ca varga și i-ai fi auzit clănțănirea dinților dacă n-ar fi ținut gura strâns, încleștată. Penelul pictorului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
morala poemului printr-un nou discurs (redus, aforistic) al lui Ștefan: „Așa scrie românul a sale fapte mari, Cu feru-n brazdă neagră!... Românul astăzi are Pămîntul său drept carte și pluguri cărturari...” Simbolismului genealogic leșesc Îi corespunde un simbolism al nobleței moldave: Coman de la Comana „un uriaș de munte”, Balaur de la Galu, Ciolpan din Pipirig (care) „rid și de frigul morții cum rîd de-al iernii frig”, Velcea „bastard lui Serpe”... O noblețe a vitejiei și a simplității. Simetria Între tabere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu vin și toate ceremoniile tradiționale. Smărăndache susținea că Hagienuș depozita acum sicriul în casă. Hagienuș își luă o ținută serioasă, ceea ce însemna la el a fi puțin comic și zise: - Te-am chemat, domnule Ioanide, fiindcă cunosc talentul și nobleța dumitale. Fac la dumneata un apel prietenesc. - Mă rog... așteptă Ioanide. - Bineînțeles, voi plăti onorarul care se cuvine, pe caream să te rog numai să-l fixezi așa având în vedere că sunt un biet intelectual cum mă vezi. Dar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bandele alea de haiduci pe care le frecventați amândoi. Pica, roșindu-se, lăsă capul în jos și șopti doar: - Eu nu frecventez. - Tu nu frecventezi, să zicem, totuși ai de-a face cu ei. Am mereu încredere în cinstea, în nobleța firii tale, Pica, fiindcă nu-mi închipui că am produs monștri. Ce zici de un june care e bătut cu frânghia udă? - Te asigur, tată, că n-a suferit nimic grav. Te neliniștești degeaba. Copilării de-ale lor, pe care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca om, numai printre oameni. (Comentariul lui Ioanide: "Mare descoperire! Ce om sănătos a negat asta vreodată?") De altfel, luați ca exemplu animalele. Toate sunt "sălbatice" și gregare și nici un lup nu coboară la oraș. Animalele domestice sunt lipsite de nobleța sălbăticiunilor. Asta înseamnă că acestea din urmă nu ies din speța lor și nu prind dragoste pentru alte animale, precum omul, G. Călinescu ci aparțin, respectiv, naturii, de la unghiul lor de vedere. În privința asta nu pot să nu blamez romantismul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
profesor universitar i se părea lui Gonzalv meschină și nu invidia soarta nici unui om ilustru fără grade în învățămînt. Îl ispitea în ea onoarea ce i se părea că derivă din greutatea accesului. Era singura profesie conferind un soi de nobleță cu trepte după abolirea boieriilor. Treptele se numeau: conferențiar, agregat și profesor (zis și profesor plin, prin analogie cu ministeriatul plin, față de subsecretariatul de stat). Gonzalv nu ignora mizeriile incalculabile strâns legate de această ierarhie, însă ar fi răbdat totul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
producție s-au bucurat de o dezvoltare remarcabilă. Abilitatea și execuțiile tehnice, de asemenea. Disciplina în muncă a maselor de lucrători a impus probitatea și demnitatea muncii. Prin constituirea asociațiilor meșteșugărești, munca și-a proclamat importanța și a impus recunoașterea nobleței sale. În general, în perioada Renașterii, documentația existentă privește viața curților prin-ciare, a nobilimii, a marii burghezii și a unei părți a intelectualității. Viața cotidiană a țăranilor, a muncitorilor, a sărăcimii satelor și orașelor n-a reținut atenția decât prea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
apostol, și toate aceste într-o dramă în care se petrec lucruri grozave. Această piesă curioasă este un infern plin de îngeri și de oameni de treabă. {EminescuOpIX 293} Ce sunt aceste caractere boite cu albeața morală, unse cu badanaua nobleței de suflet? Apoi ce să mai zicem de providență, care joacă rolul de mașinist. Când mama are să-și vadă copila, un fulger providențial o orbește; Când copila are să să roage pentru sufletul mamei, o mână providențială surpă bolta bisericei; Când
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a tuturor aceasta.”164 I se cere unei doamne să fie spirituală și spontană, iscusită și inteligentă, un partener receptiv de dialog, nu doar un interlocutor pasiv și obedient. Părerile personale trebuie afirmate cu tărie și demnitate, ca semn al nobleței și al virtuții intelectuale, nu doar casnice: „căci tot ce-a fost virtute, cu sfiiciune tăinuită în sufletul doamnelor de odinioară, azi se preface la noi în găteală și podoabă...”165 Pampinea lansează o critică severă la adresa preocupării excesive pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
transceandă mundanul și să pătrundă, în cele din urmă, în sfera celestă. Autorul Divinei Comedii considera că iubirea și noblețea sunt îngemănate 582, iar frumusețea își găsește sălaș acolo unde se află virtutea, el construind astfel un lanț indestructibil: iubire - noblețe - frumusețe - virtute. Iubirea devine catharsis, purificatoare de patimi. Atât Beatrice, cât și Laura provocau poeților ce le-au dat viață o stare de laudatio, căci nu aparțineau întru-totul acestei lumi, natura lor fiind indicibilă, umanul le era metamorfozat prin virtute
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]