463 matches
-
al Franței", cum îl numea Romain Gary, n-a avut timp decît s-o folosească. Cu toate iluziile umaniste asupra "acestui instrument magnific de sprijinire a spiritului public", deturnat în mod odios de către spiritul tendențios al "imaginilor montate" și de "nocivitatea opozanților" care s-au infiltrat în jurnalul televizat. Am extras aceste citate din directivele lui de Gaulle către ministrul Comunicației, publicate în Scrisori, note și însemnări (vol. 9, 1986). Atunci cînd atrage atenția ministrului Alain Peyrefitte că: Informația este legată
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
etapa comparativă nu se manifestă doar pentru corpul sufletesc, ci și pentru cele inferioare în scopul disipării tuturor genurilor de informație acumulată. Prin citirea Bardo-Thödol, oficiantul nu face altceva decât să declanșeze sufletului specifică de asemenea inutilitatea și, mai ales, nocivitatea pentru corpul cauzal a lamentațiilor rudelor și prietenilor defunctului, ceea ce înseamnă că corpul cauzal are cunoștință de toate acestea, deci și despre ce-i transmite oficiantul. </footnote> asocierea amintită, altminteri latentă și, implicit, procesul comparativ. O seamă de scrieri ca
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
care oferă condiții bune pentru discriminare; cu scopul de a facilita memorarea și atenția, pentru prevenirea accidentelor, pentru conducte, se folosește un cod al culorilor: conductele de apă se vopsesc în gri sau negru, conductele de gaze și lichide cu nocivitate chimică în galben, conductele cu gaze și explozive în roșu, conductele cu combustibil lichid în albastru. Resurse internet HYPERLINK http://www.ergo.human.cornell.edu www.ergo.human.cornell.edu Site-ul Cornell Human Factors and Ergonomics Research Group. Studii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu râsul singur, ci girul pe care i-l dă Aristotel constituie un pericol pentru religie și justifică crimele În ochii lui Jorge. Cu sprijinul unui asemenea filozof, teoria conform căreia râsul este binefăcător - sau pur și simplu lipsit de nocivitate - e susceptibilă să cunoască o largă răspândire și să pervertească subteran doctrina creștină. Împiedicându-i pe călugări să se apropie de carte, Jorge săvârșește după părerea lui un act pios, care merită câteva victime, căci ele sunt prețul ce trebuie
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
conformeze unor situații organizațional-ocupaționale specifice și exigențelor postului. Când sunt desfășurate activități în care riscul și suprasolicitarea/supraîncărcarea muncii (calitativă sau cantitativă) sau subsolicitarea ei (monotonie, repetitivitatea activității, lipsă de variație, lipsă de informație, limitarea posibilităților de expresie), izolarea sau nocivitatea ei sunt curente, avem de-a face cu un dezechilibru, care generează situații profesionale percepute ca „stresante” (ocupațiile caracterizate prin risc crescut și solicitări fizice sau psihice intense măresc probabilitatea declanșării și instalării stresului profesional). Dezadaptarea sau neadaptarea în/la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
este o manifestare atât psihologică, cât și morală. Conflictelor, considerate drept conduite violențe, li se opun conduitele de evitare sau nonviolente. Evitarea este de regulă raportată la un pericol pe care persoana, cunoscându-l sau presupunându-l, Îl evită din cauza nocivității sale. Din acest motiv, conflictul, ca o confruntare care, prin apelul la violență, declanșează pericolul, poate fi opus conduitei de evitare. De aceea, analiza conduitelor conflictuale trebuie completată cu cea a conduitelor de evitare. Conduitele de evitare sunt, În primul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Principalele obiective pe care și le propune acțiunea de igienă mintală sunt următoarele: a) prelucrarea științifică a măsurilor privind întărirea sănătății publice și stabilirea formelor de psihoigienă la persoanele de vârste diferite și în diverse sectoare de activitate, cu aprecierea nocivității fiecăruia dintre ele; b) studiul condițiilor sociale și de mediu general care contribuie la răspândirea bolilor mintale; c) instituirea unor metode socio-psihiatrice, demografice și medico-sociale, de depistare precoce a bolilor mintale, extinderea acestora, raportul dintre diferitele lor forme, dinamica psihosocială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Mircea Eliade, Emil Cioran ș.a.), el visează, în articolul-program din „Floarea de foc”, „un stil arzător cum sunt flăcările”, menit să demoleze o ordine spirituală „hâdă”, falsă, și să reformeze viața socială. Revoltat împotriva politicianismului și a arivismului, convins de nocivitatea unor aspecte ale culturii și civilizației occidentale, găsește repere și modele în ortodoxie, în tradiția românească de tip voievodal. Deviza ziarului său - „Credința noastră e să înfăptuim «Țara slobodă și duhovnicească»” - este pusă în practică prin atacuri dure la adresa unor
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
metodele clasice de diagnostic psihiatric bazate pe observare, examinare clinică, investigație specifică, etc. Expertiza medico-legală psihiatrică afirmă, În al treilea rând, conținutul hermeneutic de semnificație al actului de comportament analizat, Între care, semnificația circumstanțelor de trecere la act, gradul de nocivitate comportamentală ca judecată predominent sociologică, cu valoare aleatorie nonpredictivă, chiar și atunci când a fost evaluată suprapredictiv. Semnificația expertală a șanselor de autonomie comportamentală devine o sarcină de mare responsabilitate expertală În evaluarea unor riscuri nocive metaexpertale. Expertiza medico-legală psihiatrică Își
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
evaluare complezentă prin abuz de paternalism medical În rezolvarea unor probleme umane ce țin exclusiv de autonomia persoanei; -evaluare stigmatizantă metaexpertală de adaptare a conduitei la etichetă și de reiterare comportamentală nocivă efecte de maximizare sau minimizare a riscului de nocivitate comportamentală care depinde de condițiile mezologice de gestionare a riscului și care depășește criteriul exclusiv medical; efecte de transformare a persoanei exclusiv Într-un obiect de probă printr-o interpretare prevalentă a antecedentelor, modului și circumstanțelor de comitere a faptei
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
alte cuvinte, aptitudinea de reprezentare a conținutului și consecințelor unei fapte, este un criteriu mai științific de evaluare a comportamentului și care poate Înlocui discernământul, cu beneficii pentru analiza sa expertală. Expertiza medico-legală psihiatrică și drepturile bolnavului mintal Prin predicția nocivității psihice, expertiza În domeniu ridică problema controlului comportamentului, legitimitatea de modificare a ideilor bolnavului, admisă doar pentru psihoze, ca și internarea involuntară rezervată doar situațiilor În care bolnavul a pierdut contactul cu realitatea. În lipsa acestei pierderi, conform principiului autonomiei persoanei
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
să satisfacă bolnavul, să-l liniștească, dar care, concomitent, să-i ofere perspectiva unei soluții terapeutice sigure. Personalitatea bolnavului cu suferințe iatrogene Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că „întâlnirea cu medicul” poate avea riscul unei „eventuale nocivități” (P. Sivadon), prin „atitudinile iatrogene” (A. Fernandez) care apar și se dezvoltă în acest context relațional. În toate aceste situații, medicul joacă rolul de metteur en scéne al afecțiunii bolnavului respectiv. Elementul esențial care contribuie la realizarea acestui proces patogen
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
politici nu suportă comparații cu etapa 1946-1962 - este concluzia istoricilor. În realitate însă, tocmai când în „lagărul socialist” ființau alte relații decât cele instituite de Stalin, Ceaușescu și nucleul de decizie ce-l patrona au introdus măsuri represive asemănătoare, prin nocivitatea efectelor, cu cele teoretizate pentru asigurarea victoriei proletariatului în sângeroasa „luptă de clasă”. Căci ce altceva decât stabilirea de „domicilii obligatorii” ca pentru „titoiști” și „chiaburi” a fost dispoziția de prezentare la post a absolvenților din învățământul superior universitar, de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
gingășie și forță de caracter, ființe voluntare, neinhibate de prejudecăți, care, între altele, agresează delicatețea unui critic precum G. Ibrăileanu. Cu o vână de răzvrătit, P. pune în discuție stări și practici cărora încearcă să le demonstreze injustețea sau chiar nocivitatea. Mai pregnante sunt astfel de problematizări în volumul Din ocna vieței (1902), care poate fi luat și ca titlu generic pentru o lungă serie de alte proze strânse în culegeri sau rămase în periodice. Constatarea unui ocnaș că „viața e
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
o serie de aspecte deprimante, dominate de boală, sărăcie, instinctualitate, toate înscrise în viața unor ființe condamnate la o agitată existență pur biologică. O pondere însemnată are critica socială și în Statuia (1969), unde autorul intenționează să demonstreze șubrezenia și nocivitatea societății burgheze. În competiția atroce pentru dobândirea bogăției și a puterii, destinele individuale devin tragice, caracterele se deformează până la autodistrugere. M. atinge apogeul viziunii sale sumbre în Corabia pe uscat (1971), o carte tulburătoare, cu toate defectele și artificiile ei
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
ori de observații juste, cartea nu a trecut neobservată. Romanul Floare neagră a avut parte însă de o primire de-a dreptul entuziastă. Totuși a părut unora o demonstrație, forțată în fond, dar nu mai puțin atașantă, a falsității și nocivității unei credințe inoculate în școala primară, după care succesul în viață este asigurat de cinste și corectitudine. Tezismul e contrazis de faptul că eroul, Traian Mirea, ajunge să conștientizeze apartenența sa la o categorie rară, a indivizilor „anormali”, făcuți dintr-
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
dobândit atunci când lipsește. Istorictc " Istoric" Încă de la primele lucrări publicate, Freud a evidențiat rolul benefic al exprimării sentimentelor, fără ca ea să figureze totuși printre mecanismele de apărare studiate de întemeietorul psihanalizei (1895/1965). Afectul poate ajunge la abreacție - descărcarea de nocivitate - grație unei acțiuni precum răzbunarea, dar și prin limbajul „echivalent actului”. Freud remarcă faptul că, în cazul unei situații resimțite foarte puternic, reacția normală și adaptată este comunicarea verbală. El amintește povestea bărbierului regelui Midas, care, nemaisuportând să păstreze un
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
engleză, pe urmele lui M. Klein, a studiat-o mai cu seamă în registrul fantasmei. „Când eul recepționează stimuli din exterior, el îi adoptă și și-i asumă, îi supune introiecției. Când îi exclude, el îi proiectează, deoarece judecata despre nocivitatea lor urmează unei înscenări de introiecție. Selectarea, discriminarea etc. sunt fondate pe introiecție și proiecție. Abia după dobândirea unei anumite experiențe, într-un stadiu evolutiv destul de avansat, eul se poate dispensa de metoda sa originară de a testa stimulii captându
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de Freud la „omul cu lupi”, după sinuciderea unei surori pe care o iubea foarte mult. În articolul „Absența durerii”, Deutsch (1937/1970) interpretează această manifestare ca fiind „expresia cea mai extremă a acestui mecanism de apărare” și îi semnalează nocivitatea. În studiul său intitulat Pierderea. Tristețe și depresie, Bowlby descrie aceeași absență prelungită a unui doliu conștient la rubrica „Variante patologice” (1980/1984). Un alt exemplu, expus de Fraiberg et al. (1975/1983), într-un domeniu foarte diferit, ne permite
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lucru cert că izolarea poate avea efecte nocive. De aceea, întregul curent al așa-numitelor „noi terapii” se bazează pe schimbul emoțional între pacient și terapeut, sau între pacienții înșiși, în cadrul terapiilor de grup, totul cu o puternică insistență asupra nocivității izolării. Potrivit lui Janov (1970/1975), interpretarea rațională nu-l va vindeca pe pacient. „Boala înseamnă renegarea sentimentelor, iar remediul este trăirea lor.” Janov mai afirmă că „nu există apărare sănătoasă” și că apărările trebuie deci să fie demontate treptat. Cât
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sa, acest sentiment se impune cu violență conștientului și domină tabloul clinic, dar și viața bolnavului, înlăturând aproape totul din cale. În schimb, în majoritatea celorlalte forme de nevroză, acesta rămâne cu totul inconștient, fără însă a-și pierde din nocivitate. Totuși, eul istericului reușește să mențină la distanță acest sentiment prin refulare. Cât despre melancolie, ea este, bineînțeles, terenul predilect pe care se instalează autoagresivitatea. În acest caz, orice intenție sinucigașă este „rezultatul întoarcerii asupra propriei persoane a unei impulsii
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
să punem refularea exclusiv pe seama istericilor. Potrivit lui Freud, „nimeni nu scapă de refulare” (1940/1967), iar în viața curentă, chiar și adultul normal practică politica struțului pentru a evita lucrurile neplăcute (1900/1967). Aspectul defensiv al refulării și frecventa sa nocivitate nu trebuie să ascundă existența unei refulări sănătoase, care scapă oricărui control conștient și nu provoacă nici o consecință neplăcută. A. Freud (în Sandler, 1985/1989) mărturisește că, în cartea sa din 1936, a comis o eroare. După ce inițial considerase că
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cele două apărări sunt diferite una de alta: în cazul umorului, persoana sesizează perfect neplăcutul situației, dar se distanțează în mod voluntar de el; în izolare însă, afectul nu ajunge în conștiința subiectului, dar rămâne activ, deși este deconectat, iar nocivitatea lui nu este eliminată. În schimb, umorul poate favoriza suprimarea unor sentimente sau amintiri dureroase, întrucât presupune evitarea unei emoții impregnate de neplăcere. De altfel, Freud (1927a/1985) folosește expresia „înlăturarea exigențelor realității”. La fel cum umorul eliberează individul de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
este o manifestare atât psihologică, cât și morală. Conflictelor, considerate drept conduite violențe, li se opun conduitele de evitare sau nonviolente. Evitarea este de regulă raportată la un pericol pe care persoana, cunoscându-l sau presupunându-l, Îl evită din cauza nocivității sale. Din acest motiv, conflictul, ca o confruntare care, prin apelul la violență, declanșează pericolul, poate fi opus conduitei de evitare. De aceea, analiza conduitelor conflictuale trebuie completată cu cea a conduitelor de evitare. Conduitele de evitare sunt, În primul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a se lupta și chiar în acte extreme cum sunt omuciderile. În cercetarea noastră au fost luate în considerare (ca abordare semio-discursivă) mecanismele discursiv-reprezentaționale care amplifică potențialul de impact negativ al conținuturilor violenței televizuale: ● Absența consecințelor negative, după grade de nocivitate (reprezentarea violenței drept cea mai bună, mai atractivă și mai eficiență metodă și soluție de rezolvare a problemelor, fie ele conflictuale sau neconflictuale). ● Recompensarea și absența penalizării (ceea ce mărește riscul influenței nocive asupra copiilor, care nu reușesc încă să facă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]