245 matches
-
pentru a „face rost” de altele „noi”. Obiceiul acesta a fost abandonat, după cum se spune, după ce Vasili Gugnia a fost ales primul ataman. El a refuzat să-și abandoneze soția, (pe care se pare că răpise într-un raid împotriva nogailor). Este foarte probabil ca această legendă să aibă un sâmbure de adevăr. Până în secolul al XIX-lea, tinerii cazaci aprindeau lumânări în biserică lumânări în memoria bunicii lui Gugnia. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, guvernul rus
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
de arme din timpul cuceririi Tașkentului și Kokandului. Una dintre străzile din Uralsk/Oral mai poartă încă numele „Cekmenoi”, în cinstea cuceririi orașului Șimkent („Cekmenia” după cum îi pronunțau numele cazacii). Cazacii de pe Ural au atacat inițial pe cont propriu posesiunile nogailor, a celor din Hiva, Kokand sau Buhara în același fel în care cazacii zaporojieni atacau posesiunile poloneze sau otomane. Aceste raiduri le asigurau prăzi bogate, cai și „neveste din Hiva” (femei răpite din sânul familiilor lor și folosite pe post
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
de găgăuzi a părăsit mai târziu Bulgaria și s-a stabilit în sudul Basarabiei împreună cu un contingent de etnici bulgari. În 1812, Basarabia, care era jumătatea estica a Principatului Moldovei, a fost ocupată de Imperiul Rus și triburile de tătari nogai care locuiau în mai multe sate din Basarabia de Sud (sau Bugeac) au fost obligate să părăsească provincia. Între 1812 și 1846, rușii au recolonizat cu găgăuzi aduși din estul Bulgariei (care a rămas sub Imperiul Otoman) într-o Basarabie
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
Basarabia de Sud (sau Bugeac) au fost obligate să părăsească provincia. Între 1812 și 1846, rușii au recolonizat cu găgăuzi aduși din estul Bulgariei (care a rămas sub Imperiul Otoman) într-o Basarabie ortodoxă, în principal în așezările părăsite de nogai. Găgăuzii s-au stabilit acolo în paralel cu bulgarii basarabeni în Avdarma, Comrat, Congaz, Tomai, Cișmichioi și alte sate locuite de . Unii găgăuzi s-au stabilit în partea liberă a Principatului Moldovei, care nu intra sub controlul rusesc în 1812
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
zise dovedesc însă că, admițând chiar cumcă populațiunea e sălbatecă - ceea ce noi, protestând, nu admitem - totuși ea este consultabilă și cu siguranță consultabilă. Acum vom cerceta mai de aproape afirmarea sălbăticiunii populației. Populația Dobrogei consistă din români, bulgari, ruși, tătari nogai, turci (parte osmani, parte pomaci), cerchezi, germani din Basarabia și ținutul Odesei, greci, țigani, armeni și evrei (numai în orașe). Aceste populațiuni foarte amestecate trăiau sub regimul asa-numitului pateni de colonizațiune al Înaltei Porți, una din legile cele mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
automat, în care cuvîntul zilnic și firesc rimează, singura rimă din strofă, cu o bucată de fantasmagorică identitate închipuită, este Ploaia: , În privirea mea timpul încetase să mai treacă/ iar de departe lupii se mai auzeau încă urlînd pe stepa Nogai/ pe urmă iată claxoane, Doamne cîte claxoane;/ firește se întîmplase un banal accident de tramvai." Nu e singurul Fapt divers. La fel de rece-absurd, cu grija crispată a bolnavilor de inimă, care știu că orice emoție le-ar putea provoca un atac
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
vorbitori în Iran) - afșar, qashqai (1,5 mîl.), sonqori, aynallu (500.000 în Iran și Afganistan) 2. Ramură nord-vestică (kîpceak) - kîpceak (limba moartă) - cumana (limba moartă) - kazaha (11 mîl. în Kazahstan, China, Uzbekistan, Afganistan, Pakistan) - karakalpak (500.000 în Uzbekistan) - nogai (70.000 în Rusia) - kîrgîza (3 mîl. în Kîrgîztan, Uzbekistan, China) - tătara (6 mîl. în Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan, Mongolia) - bașchira (1 mîl. în Rusia) - dialecte siberiene occidentale (Rusia) - kumyk (300.000 în Rusia) - karaciai-balcara (250.000 în Rusia) - tătara
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cabécar, bribri, guaymi, buglere; patois jamaican (creola cu baza engleză) Croația Europa Zagreb croată (sîrbo-croată); italiană Cuba America Centrală Havana spaniolă Curaçao America Centrală Willemstad papiamentu, neerlandeza; engleză, spaniolă Daghestan (FR) Europa Mahacikala rusă; agul, avar, azerbaidjana, cecena, darghină, kumîkă, lezghină, lak, nogai, rutul, tabasaran, tat, tsakhur Danemarca Europa Copenhaga daneză; feroeză (Insulele Feroe), inuit groenlandez (Groenlanda), germană Djibouti Africa Djibouti arabă, franceza; somali, afar Dominica America Centrală Roșeau engleză; creola dominicana franceză, caribeană insulara (igneri) Dominicana (Republică ~) (Santo Domingo) America Centrală Santo Domingo spaniolă Ecuador
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Jamaica America Centrală Kingston engleză; creola jamaicana cu baza engleză (patwa) Japonia Asia Tokio japoneză; aynu itak, ryukyuan Kabardino-Balcaria (Republică ~) (FR) Europa Nalcik kabardină, karaceai-balkară, rusă Kalmîchia (FR) Europa Elista kalmîkă, rusă Karaciai-Cercheză (Republică ~) (FR) Europa Cerkessk rusă, karaceai, cerkesă, abază, nogai Karakalpakstan (Republică autonomă în Uzbekistan) Asia Nukus karakalpak, uzbekă Karelia (FR) Europa Petrozavodsk rusă; karelă, vepsă, finlandeză Kazahstan (RSSA Kîrgîza) Asia Astana kazaha, rusă Kenya Africa Nairobi (ki)swahili, engleza; kikuyu, kamba, luhya, luo, kalenjin, gușii, maasai (maa) Kiribati (Insulele
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Europa/Asia Moscova limba de stat a Federației: rusă; limbi de stat în republici: abază, adîghei, agul, altai, avar, azera, bașkira, buriată, cecena, cercheza, ciuvașa, darghină, erză, iakută, ingușă, kabardino-cercheză, kalmîkă, karaceai-balkara, khakas, komi, kumîkă, lak, lezghină, mari (ceremisă), mokša346 nogai, oseta, rutul, tabasaran, tat, tătara, tsakhur, tuvină, ucraineană, udmurtă; limbi cu statut oficial: buriată, ciukotă, dolgan, even, evenki, finlandeză, hantî (ostiakă), karelă, kazaha, komi-permyak, mansi (vogulă), neneț, selkup (ostiacă samoiedă), vepsă, yukaghiră Rwanda Africa Kigali (kinya)rwanda, engleză, franceza Sahara Occidentală
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
D.181 -, delegat de guvernatorul Orenburgului cu diverse daruri pentru guvernul local. Deși francez la origine, juca atât de bine rolul unui musulman, Încât nimeni nu-și dădu seama că era european, căci vorbea atât araba, cât și persana. Dar nogaii (musulmani tătari aflați sub protecția rușilor) l-au dat În vileag, stăruind să fie decapitat, ca nu cumva să-i denunțe că au Încălcat interdicția potrivit căreia nici unui rus nu-i era permis să meargă la Buhara. S-au folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
iernaseră la Iași. Mehmendar (însoțitor) abil, A. învinge susceptibilitățile solilor poloni Bekerski și J. P. Popiel, în trecere prin Moldova spre Constantinopol. Va servi ca traducător și în timpul lui Grigore II Ghica, în relațiile domniei cu Poarta și cu tătarii nogai, dar, mai ales, pentru popularizarea, în limba greacă, a istoriografiei românești de cancelarie. Numele lui este legat în istoria literaturii române vechi de Cronica anonimă a Moldovei (1661-1729), text cunoscut și sub titlul de Pseudo-Amiras, considerat - de I. G. Sbiera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285327_a_286656]
-
indivizi banali se confruntă cu eroi generici „așteptați”, scriitorul provoacă iar, prin arsenalul schimbărilor, într-o poveste despre soartă; reapare Goreac ca persona (iluminat) și se încearcă o falsă intrigă de policier: descifrarea enigmei legate de caseta portocalie a Micului Nogai, între plictiseala de a găsi piatra filosofală, de a fi nemuritor și îndrăzneala celui ce se amăgește absurd cu „tentația unei clipe de glorie”. Și Memoria (1983), ca temă în conexiune cu „La anii treizeci...”, este o carte care îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
a Ținutului Herței și a nordului Bucovinei (22 iunie-26 iulie 1941), la care a participat Armatele 3 și 4 române, în cooperare cu Armata a 11-a germană; 2) bătălia pentru Odessa (14 august-16 octombrie 1941); 3) bătălia în Stepa Nogai (august-octombrie 1941); 4) bătălia Crimeii cucerită la 4 iulie 1942; bătălia Stalingradului (Armata a 4-a) și din Cotul Donului (Armata a 3-a); bătălia și operațiile din Kuban (1 februarie- 9 octombrie 1943); apărarea (octombrie 1943-aprilie 1944) și evacuarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și centrul regiunii și avea obligații militare. De altfel, tătarii dobrogeni originari din Crimeea sunt atestați prin 1512-1514, iar Dimitrie Cantemir relata în lucrarea Descrierea Moldovei că în anul 1568 hanul tătarilor a strămutat în Bugeac 30 000 de tătari nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima jumătate a secolului al XVII-lea Poarta s-a confruntat cu dorința de emancipare a hanilor tătari din Crimeea, astfel că, în 1638 otomanii i-au strămutat pe tătarii din Bugeac
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să se retragă din nou din Bugeac în preajma războiului ruso-turc din anii 1769-1774. Astfel, în 1769, după cucerirea Benderului [Tighina, n.n.] de către armatele ruse, 12 000 de tătari nogai s-au retras în Crimeea. În 1783, după ocuparea Crimeii de către Rusia, o mare parte a tătarilor se reîntorc în Bugeac, iar în 1812, după pacea de la București ce a pus capăt războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, când Basarabia a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
concluzia mi se par a fi eronate. Mai Întâi, În primele decenii ale secolului al XIV-lea, când a avut loc martiriul Sfântului Ioan cel Nou, Cetatea Albă nu era „colonie genoveză”, ci se afla sub dominația urmașilor hanului tătar Nogai (ucis În 1299) <endnote id="(vezi 428, p. 22 ; 429, p. 149)"/>. În al doilea rând, așa cum rezultă din imagini, realizatorii frescei de la Voroneț au reprezentat Cetatea Albă ca fiind guvernată nu de genovezi și nici de tătari, ci de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cel Nou. Iată-i pe scurt legenda : din cauza uneltirilor unui căpitan de corabie - catolic („de eres latin”) și probabil genovez („frânc”) -, negustorul creștin-ortodox Ioan din Trapezunt intră În conflict religios cu mai- marele Cetății Albe (vreun urmaș al hanului tătar Nogai, ucis În 1299). Acesta Îl provoacă la o dispută teologică publică, cerându-i lui Ioan să se lepede de credința creștin-ortodoxă și să adopte religia păgână. Ioan refuză și este bătut și torturat. Printre altele, este legat de coada unui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prima jumătate a secolului al XVI-lea, Soliman Magnificul declară Chilia, Cetatea Albă (Akerman) și Tighina (Bender = eu vreau) cetăți turcești și transformă ținuturile împrejmuitoare în raiale (provincii creștine aparținând Turciei). În 1569, același sultan cedează un anumit teritoriu tătarilor nogai, aduși de turci de pe Volga, reședința hanilor devenind localitatea de azi Căușani. Dar, deși acești tătari, care încep să se numească „din Bugeac”, se răspândesc în tot sudul și într-o parte din centrul Basarabiei, cetățile turcești rămân adevăratele stăpâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Orhei, Bălți și Soroca, orașe și ținuturi alcătuiau Moldova de dincolo de Prut; 2) Cetățile Hotin, Bender, Akerman, Chilia și Ismail, împreună cu împrejurimile lor depindeau nemijlocit de turci; 3) Bugeacul aparținea tătarilor. Timp de două secole și jumătate, tătarii din Bugeac (nogai) - ce nu trebuie confundați cu tătaro-cumanii trăitori în Basarabia de sud-est în vremea „descălecatului”, a întemeierii statului moldovean independent - au constituit o grea năpastă atât pentru populația din zonă, pe care au măcinat-o și pulverizat-o, cât și pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Batu-khan a ajuns curând cel mai puternic dintre toți cârmuitorii tătari, după Marele Khan din Mongolia. În vederea unei stricte supravegheri la fața locului, Batu-khan a împărțit și a dat ca feude fratelui său Șeiban, regiunea Dești-Chipceak până la Nipru, iar lui Nogai (câine, în limba turcă), nepotul său, regiunile de la Nipru la gurile Dunării, cu un număr uriaș de vite mari și mici. În anul 1245, a fost organizat primul recensământ al populației din întregul imperiu al Hoardei de Aur, iar numărătoarea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
trebuit să ia îndată măsuri pentru potolirea răscoalei și a-și face simțită autoritatea până în ținuturile locuite de români. Trupele de călăreți mongoli de sub conducerea hanului, care încasau veniturile din vămi de la Chilia și Cetatea Albă, primind ordin prin tânărul Nogai, de la marele han de pe Volga, se avântară în vara anului 1257 într-o expediție, dirijată pe ambele maluri ale Dunării, străbătând Bulgaria, Țara Românească și Banatul până la gura Tisei, pentru a înspăimânta din nou pe Bela al IV-lea. Întâmpinate
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Canterbury, din 8 mai 1261, către Petru de Sabandia, alcătuită după informațiile primite de la Roma, numărul mongolilor căzuți s-ar fi ridicat la cifra, bineînțeles exagerată, de 52.000 de luptători. Aceeași soartă le aștepta și pe trupele trimise de către Nogai, cu baskakul din vestul Ucrainei, la Kremenț, unde au fost respinse de Daniel în prima ciocnire. Revenind, însă, cu forțe mai puternice, mongolii și-au impus din nou dominația și peste Halici. Un nou recensământ trebui să se facă din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Gorodesc, localitățile de pe râul Teterev, până la Gidicev și Vozviagl, Novogradul - din Volânia de mai târziu și întreaga țară a bolohovenilor - români de pe Bugul Superior. Situația de răzmeriță a durat până în anul 1259, când, din ordinul marelui han Berke, călăreții lui Nogai, conduși de viteazul tătar Burunday (Berindei), și probabil că și românii au fost obligați să meargă cu el, bate cumplit pe ruteni, dărâmă cetățile Luțk, Liov și Camenița și obligă pe Daniel și fratele său Vasilco nu numai la supunere
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a-i liniști pe novgorodienii întărâtați. Românii, însă, după lecția primită în vara anului 1257, au socotit inutilă o ridicare a armelor în 1259, mai ales că de curând se instalase cu toate puterile sale între Nipru și Dunăre teribilul Nogai. Tânărul han al Crimeii, Nogai, sub a cărui dominație vor avea să stea Țările Române dintre Carpați și Dunăre până în decembrie 1299, se distinsese în vitejie și pricepere în timpul luptelor civile dintre tătari, izbucnite în 1251 între Hulagu, hanul Azerbaidjanului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]