125 matches
-
CIA îl ataca astfel pe cel asupra căruia mai planează și azi suspiciunea că ar fi fost sprijinit de URSS pentru a-l răsturna de la putere pe Ceaușescu. S-a încercat atunci montarea dezbaterii publice pe teme morale și culpabilizarea nomenclaturiștilor de partid pentru ca aceștia să nu poată prelua puterea și să-și perpetueze rețele de influență economică și politică binecunoscute. În acest mediu, dominat de violențe și de atacuri verbale între cele două tabere aflate în conflict pentru putere (socialiștii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dat jos pe Ceaușescu nu pentru a moderniza țara, ci pentru a o jefui eficient și pentru a se bucura, măcar în interstiții pretins democratice, de putere și de privilegii. Și de sentimentul agresiv afișat al impunității. Dacă despre rețelele nomenclaturiștilor de partid, vechi sau create și reproduse în postcomunism, s-a mai vorbit pe ici, pe colo, despre tentaculele subterane ale spionajului ceaușist nu s-a scris decât în formă literară, fie ca mitizare eroică, supra-patriotică, fie ca diabolizare isterică
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reținut bine, și un oarecare scârța scârța pe hârtie. Este întâmplătoare această revenire la suprafață? Evident că nu. Dar și azi mai au loc uneori comemorări și sărbători, și după cel mai tipic ritual comunist, la unele Asociații de scriitori nomenclaturiști, poeți de mâna a treia, foști în C.C., foști în Comisia de revizie a P.C.R., foști deputați M.A.N. etc. Nu mai vrem ca această nouă clasă, pretins literară, să conducă asociații, reviste ale Uniunii, să dețină în continuare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de avantaje a oricăror forme de opoziție. Pe scriitorul activist, fost membru și cadru p.c.r., evident, nu se poate conta. El se regăsește, în mod firesc, în noul așa-zis Partid Socialist al Muncii, al vechii garnituri comuniste nomenclaturiste. Forumul Democratic Antitotalitar și Alianța Civică, la care au aderat mulți scriitori, gândesc însă cu totul altfel. Uniunea Scriitorilor, desigur, se va pronunța în același sens. Avem acum nu unul, ci două partide comuniste care-și împart rolurile. De ce, imediat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
legal se explică abia acum. Manevra poate întârzia sfârșitul, este adevărat. Dar apare limpede pentru orice spirit lucid că nu-l mai poate opri. Iar acesta este moartea și eliminarea din istorie a comunismului. Procesul este ireversibil. Că destui scriitori nomenclaturiști refuză încă această evidență este într-un fel explicabil. Chiar dacă nu au fost comuniști convinși, ei au fost, vrând-nevrând, complici, executanți și beneficiari ai acestui sistem, timp de decenii. Situația este de altfel generală și în F.S.N. Scriitorul român independent
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
această dominație. Este singura creație socială cu adevărat solidă a sistemului comunist. Aș fi chiar uneori înclinat să spun că nu dau Noua clasă a lui Milovan Djilas pe întreaga sovietologie occidentală și, în special, americană. Singură această clasă activistă, nomenclaturistă a creat și întreține în mod esențial vitalitatea mitului situației ireversibile. Fiindcă doar acest mit îi legitimează apariția, existența, supraviețuirea, viitorul. Deși experiența istorică actuală îl dezminte categoric, noua clasă acționează în continuare în sensul mitului ireversibil. Ea deține încă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
românești, le condiționează, le influențează în sensul resemnării, pasivității și defetismului: nu se poate face nimic, nu este nimic de făcut. Nu discut acum de ce o schimbare radicală n-a fost, deocamdată cel puțin, posibilă. Constat doar că noua clasă nomenclaturistă română la putere cu garnitura sa a doua, a treia, faptul nu mai are acum nici o importanță nu poate admite că situația actuală ar și cultură fi măcar în principiu, teoretic vorbind reversibilă, modificată în mod profund și definitiv. Ea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Trecerea de la iluziile intelectualiste ideologice la realități se va putea produce de abia atunci. Utopie? Vizionarism istoric pașoptist integral? Sau reverie, totuși, în sensul istoriei căreia i se opune din răsputeri și cu multă eficacitate, deocamdată s-o recunoaștem, clasa nomenclaturistă de la putere? Oricât ar minimaliza uneori politicii pe intelectuali, doar aceștia din urmă pot analiza și defini cu competență și claritate această situație esențială pentru viitorul țării. 8. Problemele politologiei românești Nu mai încape nici o îndoială: cea mai originală și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
observații și reflexii sunt însă incontestabile. Perspectivele politologiei românești în stare incipientă se lărgesc și mai mult prin analizele și sugestiile referitoare la ideologia și psihologia materialului uman care au făcut și fac posibile legitimarea, supraviețuirea și dominarea acestei clase nomenclaturiste. în esență, este vorba de comunismul național, pe un fond permanent de tentație ideologică etnocentristă. Triumful acestei mentalități au fost accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii mitologici traco-geți și cu domnitorii feudali
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
class societatea românească are maximă nevoie. Nu este însă doar o chestiune de partid, ci de model social, care să echilibreze și, în perspectivă, să restructureze efectiv toate componentele societății actuale: jos, încă, statul muncitorilor și țăranilor și, sus, clasa nomenclaturistă, ce tinde să se confunde tot mai mult cu o mafie și oligarhie financiară. Un model sud-american, s-ar spune, se conturează de pe acum. Cine nu percepe nici această realitate de bază este orice, politician mărunt de provincie sau figurant
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
inexorabilă. Burghezia și păturile mijlocii au fost distruse. O largă categorie se urbanizează și se proletarizează doar formal, fără a înceta să aparțină, de fapt, păturii ț ărănești. Deci, schematic vorbind, jos, statul țăranilor și muncitorilor, sus, clasa sau casta nomenclaturistă, aparatul de partid și de stat. Este noua clasă conducătoare de care a vorbit M. Djilas apoi M. Voslenski, fenomenul cel mai caracteristic al societății de tip sovietic. Distrugerea vechilor structuri țărănești, dublată de a orașului burghez, a dus la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
antrenat și schimbarea mentalităților. Apariția unor noi publicații n-a înclinat în mod hotărâtor balanța în favoarea lor și a noului spirit în care sunt scrise. Vechile cadre culturale ale regimului ocupă sau reocupă, una după alta, vechile poziții. Clasa conducătoare, nomenclaturistă, păstrează în continuare toate privilegiile politicii culturale oficiale. Observație strict obiectivă. Cultura de tip liberal, independentă, inevitabil de opoziție, este încă în evidentă minoritate. Ea are vitalitate și combativitate, perspectivele sale sunt promițătoare. Dar ea nu se poate consolida și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Berlinului este simbolul acestei separări și izolări, în intenție, definitive și radicale. Că istoria a voit altfel este o altă poveste. Dar o anume realitate rămâne, în România cel puțin, căci de ea ne ocupăm: formarea și continuarea dominației clasei nomenclaturiste, educată la Moscova sau în spiritul său. Toată sovietologia occidentală, în treacăt fie spus, aproape că nu valorează cât Noua clasă conducătoare de Milovan Djilas, scoasă din experiența cea mai directă, sau cât Cetatea totală de Constantin Dumitrescu, și ea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
centrul de interes negativ al Europei, rămâne steaua sa polară. Fiindcă o adevărată transformare socială în România (inclusiv în Moldova) ar duce la pierderea tuturor pozițiilor sale politice, economice și culturale dominante. De unde și tendințele filoruse constante ale acestei clase nomenclaturiste, pe de o parte, propagarea concepției statului român vasal, în sfera de influență a Rusiei, pe de alta. Inutil a aminti și dovezile de o rară forță demonstrativă: tratate, vizite, declarații solemne etc. Jocul de echilibru, unele acorduri formale de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
efectiv, în România. Lupta de clasă a distrus total pătura mijlocie, burgheză, pentru a nu mai vorbi de urmele vechii aristocrații. Sistemul social comunist nu cunoștea și nu recunoștea decât două realități: statul muncitorilor și țăranilor, jos, la bază; clasa nomenclaturistă, de activiști, sus, la conducere. Ambele profund și definitiv antieuropene. țărănimea și muncitorimea n-au avut și nu pot avea niciodată astfel de aspirații. Iar nomenclatura vede în orice influență occidentală care introduce alte idei, valori, criterii de organizare și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
tot mai mult o realitate publică, asimilată în adâncime. și, împreună cu toate forțele democratice ale țării, el va determina și o nouă politică de tip liberal sau creștin democrat. Este, de altfel, și singura alternativă reală și eficace la statul nomenclaturist actual. până la urmă, raportul fundamental trebuie inversat: statul centralizat, care conduce, coordonează și distribuie, face loc statului care stimulează și protejează. Funcția sa este doar subsidiară. pe măsură ce societatea civilă se dezvoltă, rolul său se restrânge progresiv: stat minimal = stat european
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
integrare europeană reală, dusă consecvent, constant și cu tenacitate. Adică ceea ce nu se întâmplă, deocamdată, în România. Sub presiunea unor factori externi, predominant economici, se adoptă unele măsuri legislative europene. Dar ele au doar un caracter pur formal. Clasa conducătoare, nomenclaturistă, educată la Moscova sau în spirit comunist, nu poate asimila ideea unei integrări euroatlantice efective. Ea ar introduce noi principii, valori și ierarhii care le-ar submina, în mod hotărât, poziția dominantă. În al doilea rând, s-ar impune o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
internaționalist l-ar vizita? Sîntem sceptici. Cum tot așa de sceptici sîntem că l-ar invita cineva. În timp ce actualul președinte de republică se școlea în țara socialismului victorios, în timp ce deslușea buchea activismului și se pregătea pentru, iată, o lungă carieră nomenclaturistă, România profundă se cufunda în subteranele umede ale terorii. În timp ce intelectualul de rang Gheorghe Brătianu era ucis în beciurile bolșevismului autohton, intelectualul de tip nou, luminatul despot de azi sălta, copăcel-copăcel, pentru a ne ferici azi cu multilateralele lui abilități
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pe ce mi-au căzut ochii la trecerea pragului? Pe două... repere: un spăimos și complicat panou, chiar la intrare, centrala telefonică, asta una la mînă, doi: cele două splendide băi ale casei (nu știu dacă preexistente amîndouă venirii mandarinilor nomenclaturiști sau... plusate de aceștia, ca puseu al higienei parvenite. Deci, dintr-o dată, o bipolaritate definitorie: spirit și materie. Spirit în centrala care ținea legat, ombilical, județul de dictatură centrală, cu tot ce presupunea asta, adică duritatea opresiunii, matrapazlîcurile de tot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în cea mai perfidă notă a luptei de clasă. Caricatura și batjocura celeilalte Românii, pe care au tăvălit-o de-a lungul și de-a latul tancurile rusești, n-au găsit mai îndrituit gest indignat decît în tatăl înzestratului scriitor nomenclaturist care, spun gurile rele, și-a scuipat, pur și simplu, fiul blasfemator în momentul apariției cărții. Dar Bietul Ioanide al magicianului Călinescu, atît de subtil tezist și el? Asta să zicem că se întîmpla în agresivele decenii de bolșevizare a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scribul Pelin), nu are încotro și, deși timpul emisiunii se consumase, îl lasă pe... distinsul invitat să-i aducă dictatorului osanaua finală. Ca odorată dregere a busuiocului, după ce timp de o oră (de istorie) se erijase cu șiretenia și duplicitatea nomenclaturistului dîmbovițean în, vezi doamne, sfetnic de taină partinică al căpcăunului; oricum încăpățînat și discreționar. Evident, nu i se poate pretinde manieratului Adrian Cioroianu, în riscanta sa calitate de moderator, să fie ireverențios cu invitații, deși unii dintre aceștia, ca cel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aibă păreri proprii despre „calea spre comunism”, pe care o voiau locală sau națională. Din toate aceste motive, comuniștii „naționali” au fost mai mereu principalele victime ale proceselor postbelice. Rajk, de exemplu, era un comunist „național”, În timp ce Rákosi și Gerõ - nomenclaturiștii maghiari care i-au organizat procesul - erau „moscoviți” (deși Gerõ luptase și el În Spania). Altceva nu prea Îi deosebea. În Cehoslovacia, cei care organizaseră revolta națională slovacă antinazistă (inclusiv Slánský) au căzut automat sub incidența suspiciunii sovietice: lui Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
problemele lor, de restul națiunii - strategie În care antisemitismul s-a dovedit foarte util. Poate și studenții erau parțial responsabili: mai cu seamă la Universitatea din Varșovia, rolurile proeminente În proteste și demonstrații au fost asumate de fiii și fiicele nomenclaturiștilor polonezi, iar obiectivele lor principale erau libertatea de exprimare și drepturile politice. Cum s-au grăbit să remarce adversarii săi neostaliniști, intelighenția disidentă din Varșovia nu se prea sinchisea de grijile cotidiene ale populației muncitoare. La rândul său, poporul polonez
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Cum ajunseseră lucrurile atât de departe Înainte de sfârșitul anului 1989? În alte părți, calea de ieșire din comunism a fost „democrația”: În numai câteva luni, funcționarii și activiștii de partid din Rusia până În Republica Cehă s-au transformat din lingăi nomenclaturiști În actori dezinvolți ai sistemului pluripartit. Pentru a supraviețui, era necesar să-ți redefinești poziția publică În cadrul unei formațiuni politice convenționale dintr-o cultură politică democratică. Oricât de neplauzibilă era această tranziție În multe cazuri individuale, ea a funcționat - pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
în cavouri umede, cu bolți înghețate. Să ne întoarcem la matca străbună, la firescul uman. Noua democrație a devastat ultimele „rezerve” spirituale, morale și materiale ale neamului. Așa zisa „privatizare” înseamnă jefuirea avutului național și trecerea bogățiilor statului în mâinile nomenclaturiștilor și a străinilor ce se declară patroni. Comunismul de ieri mai scotea la suprafață câte un vinovat, dar noua democrație nu numai că a ascuns pe vechii și noii vinovați, ci îi și protejează cu abilitate și se menajează reciproc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]