154 matches
-
depinde. Dar această concepție despre opera literară ca sistem stratificat de norme lasă totuși neclarificat modul real de existență ai acestui sistem. Pentru a trata această problemă într-un mod adecvat, s-ar cuveni să soluționăm controverse ca acelea dintre nominalism și realism, mentalism și behaviorism - pe scurt, toate problemele principale ale epistemologiei. Totuși, pentru scopurile ce le urmărim, va fi suficient să evităm două atitudini opuse : platonismul extrem și nominalismul extrem. Nu trebuie să ipostaziem sau să "reificăm" acest sistem
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
adecvat, s-ar cuveni să soluționăm controverse ca acelea dintre nominalism și realism, mentalism și behaviorism - pe scurt, toate problemele principale ale epistemologiei. Totuși, pentru scopurile ce le urmărim, va fi suficient să evităm două atitudini opuse : platonismul extrem și nominalismul extrem. Nu trebuie să ipostaziem sau să "reificăm" acest sistem de norme, să facem din el un fel de idee-arhetip care domnește peste o lume de esențe eterne. Opera literară nu are același statut ontologic ca noțiunea de triunghi, sau
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
limbii, deși momentul exact al apariției sau dispariției este poate mult mai greu de stabilit cu certitudine în cazul limbii decât în cazul operei literare, care, de obicei, este o creație individuală. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că nominalismul extrem, care respinge noțiunea de "sistem al limbii" și deci și noțiunea de operă literară în sensul folosit 205 de noi, sau oare nu o admite decât ca ficțiune utilă sau ca "descriere științifică", nu sesiaeaza de loc problema în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
precum și între stilul lui Jules Romains și unanimismul acestuia. Analiza miturilor țesute în jurul cuvintelor de Christian Morgenstern (autorul unor versuri absurde, vag comparabile ou creația poetică a lui Lewis Carroll) dovedește că acesta probabil că a citit studiul imbibat de nominalism al lui Mauthner, Kritik der Sprache (Critica limbii), din care a tras concluzia că limba "nu face decât să arunce noi văluri peste o lume impenetrabil de obscură". *26 Unele dintre lucrările lui Leo Spitzer merg foarte departe în ceea ce privește deducerea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
teoria metafizică, potrivit căreia perioada este o entitate a cărei natură trebuie intuită, si teoria nominalistă extremă care susține că perioada este doar o etichetă lingvistică valabilă pentru orice porțiune de timp pe care o analizăm pentru a o descrie. Nominalismul extrem consideră că perioada este o noțiune aplicată arbitrar unui material care în realitate este un șuvoi continuu, fără direcție precisă ; el ne pune astfel în față, pe de o parte, un haos de fapte concrete și, pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație în care pulsează aceeași lumină, preaîndepărtată Dar nu soluția de tip paradoxal a prevalat în modernitate, ci una mai confortabilă pentru rațiune. Nominalismul și Reforma au exaltat distanța dintre cele două sfere, neasemănarea lor, pe care spiritul omenesc era incapabil să o îmblînzească. Pentru gîndirea de tip nominalist, spectacolul cosmic și social nu mai reflectă atît logosul divin, cît mai degrabă o transcendență
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
4.5. Matematica în fizică / 141 4.5.1. Ce este matematica? / 146 4.5.2. Ce sunt entitățile matematice / 150 4.5.3. Statutul ontologic al entităților matematice / 156 4.5.3.1. Platonismul / 156 4.5.3.2. Nominalismul / 162 4.5.4. Ce sunt teoriile științifice / 163 4.6. Problema coordonării / 168 4.7. Problema aplicabilității matematicii / 168 4.7.1. Platonismul și problema aplicabilității / 181 4.7.2. Nominalismul și problema aplicabilității / 189 Capitolul 5. Empirism și
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
3.1. Platonismul / 156 4.5.3.2. Nominalismul / 162 4.5.4. Ce sunt teoriile științifice / 163 4.6. Problema coordonării / 168 4.7. Problema aplicabilității matematicii / 168 4.7.1. Platonismul și problema aplicabilității / 181 4.7.2. Nominalismul și problema aplicabilității / 189 Capitolul 5. Empirism și realism / 193 5.1. Realismul structural / 195 5.1.1. Inferența la cea mai bună explicație / 195 5.1.2. Russell și teoria cauzală a percepției / 198 5.1.3. Maxwell și
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
este de neglijată în filosofia contemporană a matematicii (precum și în filosofia științei). Mai mult, am observat că, dacă plecăm de la această problemă, putem ajunge la argumente serioase împotriva celor două mari poziții filosofice din filosofia contemporană a matematicii: platonismul și nominalismul. Gândindu-mă că trebuie să existe o explicație a acestei utilități chiar dacă este mai greu de ajuns la ea intuiția în acest caz ar fi că dacă ne folosim de un instrument într-un anumit scop, iar efectele acestei folosiri
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
universal și această procedura se confruntă cu probleme serioase); calea negației (Burgess și Rosen op. cit.: 16-23). Să ne oprim un pic asupra acesteia din urma, deoarece merită o atenție specială, ea fiind în spatele principalului argument anti-platonist din disputa contemporană platonism/nominalism. Conform acestei căi entitățile abstracte sunt acelea care nu au o localizare spatio-temporală și nici nu intră în interacțiuni cauzale. Plecând de aici, Benacerraf argumentează că nu putem cunoaște aceste entități. El pleacă de la anumite considerații cu privire la capacitățile epistemice umane
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
entităților matematice Am văzut în secțiunea anterioară că entitățile matematice sunt privite în mod obișnuit ca aparținând clasei obiectelor abstracte. Care este statutul ontologic al acestora? Filosofia contemporană este dominată de două doctrine filosofice privitoare la această problemă: platonismul și nominalismul. Să le luăm pe rând. 4.5.3.1. Platonismul Conform platonismului, obiectele matematice există obiectiv, independent de minte și de abilitatea noastră de a determina în vreun fel că ele există. Putem desprinde din această definiție trei teze: (i
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
1997). Morala acestei discuții este, pentru platonist, că trebuie să-și suplimenteze poziția cu o doctrină epistemologică care să explice în ce fel obținem o cunoaștere matematică, fără insă a apela la vreo aptitudine intelectuală misterioasă. 4.5.3.2. Nominalismul Nominalismul apare ca manifestare a unei reticențe față de credința în existența (independentă de minte) entităților abstracte și în particular a celor matematice. Se consideră de obicei că, în varianta sa contemporană, nominalismul apare prin anii '40 odată cu proiectul lui Goodman
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Morala acestei discuții este, pentru platonist, că trebuie să-și suplimenteze poziția cu o doctrină epistemologică care să explice în ce fel obținem o cunoaștere matematică, fără insă a apela la vreo aptitudine intelectuală misterioasă. 4.5.3.2. Nominalismul Nominalismul apare ca manifestare a unei reticențe față de credința în existența (independentă de minte) entităților abstracte și în particular a celor matematice. Se consideră de obicei că, în varianta sa contemporană, nominalismul apare prin anii '40 odată cu proiectul lui Goodman și
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
vreo aptitudine intelectuală misterioasă. 4.5.3.2. Nominalismul Nominalismul apare ca manifestare a unei reticențe față de credința în existența (independentă de minte) entităților abstracte și în particular a celor matematice. Se consideră de obicei că, în varianta sa contemporană, nominalismul apare prin anii '40 odată cu proiectul lui Goodman și Quine de reconstrucție sau reinterpretare a acelor moduri de a vorbi care par să implice entități abstracte. Aceștia erau preocupați în special cu obiectele matematice și programul lor urmărea o reconstrucție
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de a vorbi care par să implice entități abstracte. Aceștia erau preocupați în special cu obiectele matematice și programul lor urmărea o reconstrucție a tipului de știință în care este aplicată matematica. Burgess și Rosen disting între două tipuri de nominalism reconstructiv: (a) concepția revoluționara care urmărește producerea de noi teorii matematice și științifice pentru a le înlocui pe cele curente, iar mijloacele de care se folosește sunt reconstruirea și reinterpretarea; (b) concepția hermeneutică care urmărește să analizeze ce au însemnat
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
iar mijloacele de care se folosește sunt reconstruirea și reinterpretarea; (b) concepția hermeneutică care urmărește să analizeze ce au însemnat tot timpul, în profunzime, cuvintele teoriilor curente (Burgess și Rosen 1997: 6-7). Principala problemă în jurul căreia gravitează întreaga dispută platonism/nominalism este următoarea: avem motive bune să preferam o metafizică ce nu acceptă entitățile abstracte față de una care le include? Am văzut în secțiunea 4.5.3.1. care sunt motivele invocate de platoniști în favoarea poziției lor. Am mai văzut acolo
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
să descrie lumea particulelor cuantice.99 Cum afectează toate acestea discuția despre argumentul indispensabilității? În argumentul său, Steiner pleacă de la problema aplicabilității matematicii și conchide că succesul oamenilor de știință în descoperirea legilor lumii subatomice reprezintă o provocare puternică la adresa nominalismului. Dar am spus mai sus că naturalismul reprezintă un component important în argumentul indispensabilității. Astfel, argumentul lui Steiner poate fi privit și ca o provocare la adresa platonistului. Dacă vrea să-și susțină poziția, el trebuie să ia în serios problema
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sus că naturalismul reprezintă un component important în argumentul indispensabilității. Astfel, argumentul lui Steiner poate fi privit și ca o provocare la adresa platonistului. Dacă vrea să-și susțină poziția, el trebuie să ia în serios problema aplicabilității. 4.7.2. Nominalismul și problema aplicabilității Am văzut în secțiunea precedentă că susținătorii unei viziuni realiste în filosofia matematicii trebuie să ia în serios problema aplicabilității matematicii dacă vor să-și apere poziția. Problema ar fi aceea că este greu de imaginat cam
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
felul cum este el formulat, pare a fi chiar problema care ne interesează pe noi. Înainte, însă, de a prezenta răspunsul lui Field la această problemă, trebuie să spunem câte ceva despre concepția sa. Acesta nu susține o formă revizionistă de nominalism și, astfel, ia enunțurile matematice ca având exact sensul pe care pare să-l aibă, cu precizarea că cele care afirmă existența unor entități matematice sunt false, pentru că nu există astfel de entități. Singurul sens în care aceste enunțuri pot
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
472-84. Azzouni, J. 1998 "On "On what there is"", Pacific Philosophical Quarterly 79, 1-18. Azzouni, J. 2000 "Applying mathematics: An attempt to design a philosophical problem.", The Monist 82, 2: 209-27. Azzouni, J. 2004 Deflating Existential Consequence: A Case for Nominalism. Oxford University Press. Ayer, A. J. 1987 Language, Truth, and Logic, Penguin Books. Baker, A. 2001 "Mathematics, indispensability and scientific progress", Erkenntnis, 55/1 (July). Baker, A. 2005 "Genuine mathematical explanations of physical phenomena", Mind, Volume 114, Number 454, April
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Arrington and Hans-Johann Glock, eds., Wittgenstein and Quine, London and New York: Routledge, pp. 80-96. Glock, Hans Johann 2003 Quine and Davidson on Language, Thought and Reality, Cambridge University Press. Goodman, N. and Quine, W. V.1947 "Steps Toward a Constructive Nominalism", Journal of Symbolic Logic, 12. Grabiner, Judith 1983 "Who gave you the epsilon? Cauchy and the origins of rigorous calculus", Amer. Math. Monthly 90 (1983), 185-194. Grosholz, E. 1990 "Problematic objects between mathematics and mechanics", PSA pp. 385-395. Goodman, N.
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
E. 1990 "Problematic objects between mathematics and mechanics", PSA pp. 385-395. Goodman, N. 1990 "Mathematics as natural science", Journal of Symbolic Logic 55, 182-93. Gray, Jeremy 1998 Idei despre spatiu, Editura All (trad. Alexandra Petrea). Hale and Wright, C. 1992 "Nominalism and the contingency of abstract objects", Journal of Philosophy 89, pp. 111-135. Hale and Wright, C. 1994 "A Reductio Ad Surdum? Field on the Contingency of Mathematical Objects", Mind, New Series, Vol. 103, No. 410 Apr., pp. 169-184. Hale and
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
of mathematics", The American Mathematical Monthly, Vol. 87, No. 2 Feb., pp. 81-90. Hellman, G. 1989 Mathematics without numbers, Oxford University Press. Hellman, G. 1992 "On the Scope and Force of Indispensability Arguments", PSA pp. 456-464. Hellman, G. 2001 "On nominalism", Philosophy and Phenomenological Research Volume 62 Issue 3 Page 691-705, May. Hempel, Carl Gustav 1945a "Geometry and Empirical Science", American Mathematical Monthly, 52. Hempel, Carl Gustav 1945b "On the nature of mathematical truth", American Mathematical Monthly, vol. 52. Horgan, T.
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
104-106, 108, 110, 111, 113, 114, 152-154, 160, 207-209 Mill, John Stuart, 79, 80-82, 86, 93 Necesitate, 35, 36, 96, 101, 139, 148, 174 Newton, Isaac, 17, 63, 64, 70, 72, 74, 83, 93, 101, 103, 108, 133, 143, 174 Nominalism, 11, 19, 151, 156, 162, 163, 189, 190 Numerele complexe, 139, 147-149, 176, 177 Platonism, 11, 19, 151, 156, 158, 160, 163, 181, 183, 217 Poincaré, Jules Henri, 55, 70, 82, 203 Pozitiviștii logici, 16, 20, 44, 78-91, 93, 94
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
le problème de l'applicabilité. Ainsi, ce livre peut aussi être considéré comme un argument en faveur de la faillibilité des mathématiques. Mots-clés: l'applicabilité des mathématiques, le statutspécial des mathématiques, la faillibilité des mathématiques, l'empirisme, Wigner, le platonisme, le nominalisme Summary* In this paper, the author intends to bring back into discussion the problem of the applicability of mathematics so important for Kant, but which came to be mostly neglected in the contemporary philosophy of mathematics trying to argue, starting
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]