131 matches
-
cu fruntea descrețită, și nu-mi amintesc să-l fi simțit vreodată adumbrit de vreo supărare. Și chiar dacă nu are firea bătăioasă a omului hotărît să-și impună mereu punctul de vedere, Șora nu are nimic din placiditatea lîncezitoare a nonagenarilor atinși de senilitate. E lucid și deplin luminat, cu o memorie pentru care l-am invidiat mereu. Apoi, e un om cu adevărat bun, dar nu un om cumsecade, dacă prin "cumsecade", folosit în sens peiorativ, înțelegem acea etichetă sarcastică
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
Discutam tot mai des și eram aproape inseparabili. Ne scufundam și ne uitam după pești, făceam tumbe prin apă, ne culcam pe fundul oceanului și rămâneam nemișcați. Și de fiecare dată când ieșeam la suprafață îmi reaminteam că sunt un nonagenar, că n-am iubit pe nimeni toată viața și că nu suport drăgălășeniile de nici o culoare. Un boșorog să facă tumbe prin ocean cu o femeie, asta e culmea! Nu puteam să rămân la nivelul ăsta. De aceea, în ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Încheierea căsătoriei), de aceea Fane nu a putut avea copii, neîmplinire care l-a melancolizat În toată vremea din urmă. Și În singurătate și-a purtat crucea cu demnitate și cu credință creștin-ortodoxă nestrămutată până la 11 decembrie 2012, când, devenit nonagenar, s-a mutat În lumea celor drepți. Primește-l, Doamne, și pe acest luptător pentru Sfânta Cruce, pentru Țară, În Legiunea din Cer a Arhanghelului Mihail. -Ștefan Urse! Prezent! Admirabil medic uman Chinuit În mulți ani de afecțiunea prostatică numită
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
memorie. De la acea înfățișare sărmană urmașul lui Inochentie Micu-Klein a ajuns în câțiva ani un ditamai viceprimar PSD cu peste cincizeci de hectare dobândite multiconfesional de la tot felul de moși și babe de-avalma. Se povestește că, mai nou, un asemenea nonagenar și-ar fi cerut cartea funciară și a găsit într-însa pe maramureșanul nostru. Ca să vezi ce râde viața de bietele noastre iluzii. Femeile țărănci erau tinere "Este timpul", îmi spuneam la ora de Mâini îndemânatice și mă repezeam spre
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Ineu. Pe ele le-a înfruntat unchiul Tonăs cu vaporul, cu puțin înaintea primului război. Dintr-odată altfel m-am uitat la unchiul cel de nebăgat în seamă, altfel mi s-a părut înfățișarea lui părăginită, nădragii cei soioși de nonagenar, mâinile cele uscate, cu vene încordate, vinete la culoare din cauza trecerii timpului, bastonul său și pantofii dumisale cei legați cu sfoară altfel mi s-au arătat. Moșulică soarbe încetișor din paharul cel mititel puținea răchie și eu mult mă uit
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Negruzzi, acei "evghenis ot protipendas". Oamenii simpli precum a fost să fie un moș care îmi fu vecin pe când aveam eu etatea să merg la cele facultăți. Era pe atunci prin 1980, nu mai devreme. Moșul meu vecin era un nonagenar care făcuse patru pași spre sută și stătea ziulica toată la uliță, peste drum de casa noastră. Regret până azi că nu l-am înregistrat, e adevărat că nu erau sculele de acum și nici nu sunt sigur că ar
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
totul cu privirea lui pragmatică, rece și exactă: armata aceea de cuceritori era jalnică, ruptă, cu dotări precare, cu bocanci asemenea, totul mult mai jos, mai lipsit de orice fuseseră ei în armata imperială intrată în istorie. Mai apoi observația nonagenarului că de la șolgăbirăi, la prefecturile de plasă, apoi la raioane și județele de pe urmă a mers din rău în mai rău. Martorul a murit de două decenii: între timp s-a întors roata istoriei, și acum totul va fi să
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
nimic nu-l împinge la schimbare. Volumul din 2007, Centura de castitate, anunță din titlu o austeritate ce echivalează cu o cale nou descoperită către grație: ascetismul, înfrânarea, anularea fiorului vital. Și totuși, poemul omonim vorbește tocmai de încercarea unui nonagenar, Feofan, pictor de biserici și meșter de lăcate, de a-și deschide lacătul propriei centuri de castitate pe care o vede în vis, „scârțâind în bătaia/ tuturor gândurilor“. Asceza e doar un mijloc către un scop care-l transcende. Iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
în existența zilnică. Adic ă pentru cei care din colegi se cred profesori. „Jurnalul Iubirii, Durerii și Speranței” este intitulată cartea scrisă de Amalia‐Ioana Popescu, Editura Credo Mateo, București, 2009, cu un cuvânt de deschidere a nimănui altul decât nonagenarul Alexandru Mânăstireanu de la Bârlad, despre care am mai vorbit. „Ce ușor se distruge un suflet! Iată un titlu de roman pe care eu n‐am să‐l apuc să‐l scriu. Îl vei scrie tu, mamă, în amintirea mea, tu
OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
în vârstă scriitor debutant din România. (Cezara Mironică) *** A debutat la 90 de ani Valoarea nu așteaptă anii s-o măsoare, spunea personajul dramei unui clasic francez. Căci, indiferent de vârstă, talentul iese până la urmă la iveală. O dovedește un nonagenar din Bârlad, profesorul Alexandru Mânăstireanu, care a avut curajul de a debuta ca scriitor la peste 90 de ani! Cartea sa, autobiografică, intitulată „Călător... prin vâltoarea vremii”, s-a bucurat de o caldă primire din partea bibliofililor, mai ales că ea
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
De aceea a și dispărut fără război pustiitor și ne-am despărțit de ea fără regrete. Avem datoria de a nu uita atâta strâmbătate și a le înfiera aruncând totul la lada de gunoi a istoriei”. Cuvinte, nu numai de nonagenar, ci mai ales de părinte, de bunic și de străbunic, de prieten apropiat celor care îl știu și îl cunosc pe Alexandru Mânăstireanu din satul Priponești de Sus, astăzi debutant în literatură și de la care așteptăm și alte lucrări literare
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Nr.4(33), trim.IV, 2008 *** O altă viață de om... așa cum a fost Prietenul meu, publicistul Ion N. Oprea, mi-a făcut surpriza cunoștinței cu un Călător... prin vâltoarea vieții, deci cu opera cu acest titlu a unui vrednic nonagenar de prin părțile Bârladului, consătean al său: Alexandru Mânăstireanu. Primul lucru pe care l-am făcut după citirea capitolului Copilăria. Școala din Priponești și Școala Normală din Bârlad, a fost să caut în Atlasul rutier unde este acel Priponești, identificându
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de Jos”, Editura PIM, Iași, 2007). Participanții, mult mai numeroși, au fost prezenți mai întâi la un Te Deum desfășurat la biserica „Sf. Ierarhi Mihail și Gavril”, primul locaș de cult ridicat în localitate la anul 1775. Mai întâi, prof. nonagenar Alexandru Mânăstireanu, fiu al comunei și al satului, autor al volumului „Călător prin vâltoarea vremii” (Editura „Sfera”, Bârlad), a înmânat celor prezenți, în mod gratuit, câte o carte, însoțită de un exemplar al revistei „Academia Bârlădeană”, editată de Societatea literar-culturală
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
lucraseră acolo. Obănceanu fusese atunci demascat printr-o anonimă venită de la „un grup de tovarăși țărani agricultori conștienți din Întovărășirea Agricolă Drumul victorios al lui Lenin și Stalin“ că ar fi fost în relații apropiate (rudenie chiar?) cu doctorul Mamulea, nonagenar la acea dată, cel care fusese medicul personal al însuși regelui Carol I, suveranul care la 1907 „ucisese - se menționa în anonimă - 11 000 de țărani eroi, care se ridicaseră la luptă sub stindardul Revoluționarilor progresiști, care vor înființa mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
fi uitat și de propria ființă, dacă anumite necesități precum, igiena personală, somnul sau foamea nu și-ar fi cerut cu regularitate drepturile legitime. Dacă Hamlet, la vremea lui, a avut de ales între "a fi" și "a nu fi", nonagenarul Bidaru nu a avut decât o alternativă: pentru a înainta cu un singur pas, trebuia să facă doi, trei sau mai mulți pași pe loc. Din această întretăiere inexplicabilă de forțe inegale și de sens contrar, s-a conturat totuși
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
maternitățile sunt aproape goale. Nu se mai nasc copii. Specialiștii caută soluții, dar nu cunosc cauzele. La dezbateri au fost antrenați profesori universitari, academicieni, oameni de știință de diferite vârste și din domenii de activitate diferite. Printre ei și doi nonagenari, foști universitari respectabili la vremea lor. În timp ce toți încercau să dezlege firul încâlcit al problemelor, acești doi bătrânei se lăudau că ei cunosc perfect despre ce este vorba, punând totul pe seama a zeci de mii de specii de animale marine
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
acestuia. E privit cu surprindere, cu mirare, dar, nu îndrăznește nimeni să-l tulbure. Își ia nepotul între genunchi. Se așează. Manifestarea începe. Nu durează mult. Cu totul - nici măcar o oră. Fiecare participant se îndreaptă, apoi, spre ieșire. Cei doi nonagenari, se caută din priviri. Se găsesc. Vin unul către altul. Se iau de braț. Înalți, ambii, cu trupul drept, cu copilul de mână, trec, prin mulțime, tot așa, cum au trecut prin viață. Greu. Căci, mulțimea e curioasă și necunoscătoare
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
iartă și rabdă” erau cam ultimele cuvinte din scrisoarea de răspuns a lui Ioan C. Enache, adresate consăteanului lui, academicianul, dar în ea v ăd ș i răspunsul lui către alți și alți cititori ai cărții Domniei Sale. Entuziasmul și mulțumirea nonagenarului care după 22 de ani de așteptare își vede opera publicată, devenită mesaj public, numai oamenii-oameni îl pot înțelege și judeca, meditând chiar. Cărții oferite consătenilor săi din inima sa, normal ar fi să i să răspundă cu aceeași măsură
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în localitate la anul 1775, după care, la prânz, cei interesați s-au retras la școala din sat (construită în 1914, dar în funcțiune înainte de anul 1871), unde, într o sală de clasă a decurs momentul programat . Mai întâi, prof. nonagenar Alexandru Mânăstireanu , fiu al comunei și al satului, autor al volumului „Călător prin vâltoarea vremii” (Editura Sfera, Bârlad), a înmânat celor prezenți în mod gratuit, câte o carte, însoți tă de un exemplar al revistei „Academia Bârlădeană”, editată de Societatea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
realizeze din ele rândurile care urmează și iată ce a ieșit: Le mulțumesc! Prietenul meu, publicistul Ion Oprea, mi a făcut surpriza cunoștinței cu un „C-L TOR...PRIN VÂLTOAREA VIEȚII”) deci cu opera cu acest titlu a unui vrednic nonagenar de prin părțile Bârladului, consătean al său: Alexand ru Mânăstireanu. Primul lucru pe care l-am făcut după citirea capitolului Copilăria, Școala din Priponești și Școala Normală din Bârlad , a fost să caut în Atlasul rutier unde este Priponești, identificându
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o rugă de mulțumire adresată divinității pentru longevitate, pentru darul creației, pentru ambientul natural, cultural și social pe care i l-a dăruit. Viața l-a îndrăgit pe Al. Mânăstireanu și-i adaugă, cu generozitate, ani ființiali în vistieria vârstei. Nonagenarul, la rândul său, prețuiește viața, o respectă și o iubește. Cu bunele și relele ei... “viața merită să fie trăită și trebuie trăită pentru că este supremul dar de care trebuie să ne bucurăm”. (p.40) Cartea apare într-o ținută
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
trei dintre noi: profesori proveniți din normaliști, cu trecut asemănător în carieră și mai ales prin ceea ce ne preocupă în calitate de pensionari răsfățați, astăzi. • Mi-au atras atenția coperțile primului volum: un fragment din filmul vieții dumneavoastră (imagini), dominat de surâzătorul nonagenar, depășit de vreme și un alt fragment din adorata grădină de flori în care vă stă pitită fotografia (format redus). Ce anturaj plin de optimism și frumusețe! • Prin conținut, toate volumele încântă cititorul: Primul are și Cuprins adunat, dibaci realizat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
totul se transformă. Literatura franceză de astăzi este asiduu studiată În universități. Lipsa unui critic de autoritate este compensată, dacă despre așa ceva e vorba, de o puzderie de teze de doctorat despre autori francezi În viață, și nu vorbesc despre nonagenari ca Julien Gracq sau Michel Tournier, ci despre scriitori de 40-50-60 de ani ca Pierre Michon, Jean Echenoz, Eric Chevillard și alții. Problema este că scriitorii academizați nu sînt cei mai citiți și, deci, că o schismă tinde să se
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
studii critice, Iași 2001; * „Baltagul. Privire critică“, Cluj-Napoca, 2002; * ,,Pașcani. Municipiul si zona. Monografie”, Editura Polirom, Iași, 2000 (coordonator). Traduceri: * N.V. Gogol; * Jean Bouticre; * Gaetano Salveti; * Nino Muccioli. Bibliografie: - http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin Cioprag a; - Dan Manuca, Constantin Ciopraga, nonagenar. Eseu lexicografic; - Constantin Ciopraga (coordonator),”Pașcani, Municipiul și zona. Monografie”, Editura Polirom, Iași, 2000 Ancuța Gh. Eugen N. 18.12.1926, Pașcani D. 1993, Pașcani Starea civilă: căsătorit, 1 copil Ultimile studii absolvite: Facultatea de Istorie-Geografie, Specialitatea Geografie din cadrul Universității
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
Cîți au curajul să-și facă un atare autoportret? Eugen Ionescu l-a avut. Era, de-acum, nemuritor. 6 decembrie Sub un titlu inspirat ("Un hiperborean: Corneliu Baba"), Pavel Șușară schițează, în "România literară", un portret în tentă nocturnă, tonic-nocturnă, nonagenarului unic. Iată o frază între celelalte: "Asemenea unui renascentist, Corneliu Baba are vocația antropomorfismului, el privește omul ca pe o paradigmă a creației și ca pe un model al Universului însuși, dar asemenea unui moralist însingurat, meditativ și revoltat în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]