137 matches
-
oricum, ci sub forma unei relații dinamice. Atunci când una dintre aceste forțe se actualizează, cealaltă trece în potență, rămânând în secundar. Ele nu se pot actualiza în același timp. Dar, lucru foarte important, care iese din cadrele logicii clasice a noncontradicției, acestea nu pot nici să se actualizeze total, aruncând în neant, în nonexistență forța opusă. Caracterul sistemic al realității provine, pentru Lupasco, din faptul că nu este posibilă o actualizare totală sau o potențializare totală a unei forțe, oricare ar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de bază"483: eA ēP ; ēT eT unde indicii A, P și T ai simbolurilor e și ē semnifică actualizarea, potențializarea, respectiv starea nici actuală nici potențială (sau semiactuală și semipotențială) a unui termen față de termenul antitetic. Formula clasică a noncontradicției, exprimabilă prin (e . ē), este înlocuită cu "conjuncțiile contradicționale de bază": eA . ēP ; ēA . eP ; eT . ēT pe care Lupașcu le mai numește și "dualități elementare contradicționale" sau "cuante logice", acestea fiind funcții ale raportului dintre actualizare și potențializare 484
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ēP ; ēA . eP ; eT . ēT pe care Lupașcu le mai numește și "dualități elementare contradicționale" sau "cuante logice", acestea fiind funcții ale raportului dintre actualizare și potențializare 484. Deși pare să ne întoarcă pe căi ocolite la principiul clasic al noncontradicției (nu se poate să fie actual și e și non-e), cuplul actualizare-potențializare ne plasează, de fapt, într-un dualism contradictoriu ireductibil. Spun aceasta deoarece distincția actual-potențial nu se suprapune peste distincția ființă-neființă (existență-nonexistență). La Ștefan Lupașcu, actualul și potențialul sunt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un fel de nucleu al logicii dinamice a contradictoriului. Acest lucru se transcrie formal astfel: (eP eT) (ēA ēT); În aceste raporturi logice dintre elementele contradictorii ale sistemelor, atunci când se manifestă actualizarea și potențializarea vectorilor antagoniști, există o tendință către noncontradicție. Actualizarea unui element potențializează antielementul său și are tendința de a-l anihila definitiv, abolind contradicția dintre el și acesta. Însă, Lupașcu atrage atenția că această noncontradicție către care se tinde este întotdeauna relativă, deoarece "o contradicție reziduală, o interdicție
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sistemelor, atunci când se manifestă actualizarea și potențializarea vectorilor antagoniști, există o tendință către noncontradicție. Actualizarea unui element potențializează antielementul său și are tendința de a-l anihila definitiv, abolind contradicția dintre el și acesta. Însă, Lupașcu atrage atenția că această noncontradicție către care se tinde este întotdeauna relativă, deoarece "o contradicție reziduală, o interdicție constitutivă contradictorie o limitează și o relativizează, nepermițându-i decât un anumit grad, mai mic sau mai mare, de actualizare, timp în care contradicția slăbește și astfel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
slăbește și astfel se potențializează relativ. Dar cînd e sau ē nu poate fi nici actual, nici potențial și deci ē sau e nu este el însuși nici potențial, nici actual (eT ēT), în acest caz este respinsă, slăbită, potențializată noncontradicția, în timp ce contradicția se întărește și se actualizează. Această contradicție nu poate totuși să aibă loc între termeni contradictorii riguros actuali, adică absoluți"489. Nu voi prezenta aici argumentația lui Ștefan Lupașcu. Rețin doar esențialul, anume că, oricât de departe ar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se actualizează. Această contradicție nu poate totuși să aibă loc între termeni contradictorii riguros actuali, adică absoluți"489. Nu voi prezenta aici argumentația lui Ștefan Lupașcu. Rețin doar esențialul, anume că, oricât de departe ar fi împinsă potențializarea unui element, noncontradicția absolută nu va putea fi atinsă niciodată. În schimb, contradicția este o stare prin care se trece frecvent și obligatoriu în dinamica contradictoriilor, deși nu este o contradicție absolută. Aceasta este starea T, starea de "terț inclus". În opinia lui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicția este o stare prin care se trece frecvent și obligatoriu în dinamica contradictoriilor, deși nu este o contradicție absolută. Aceasta este starea T, starea de "terț inclus". În opinia lui Ștefan Lupașcu, spre deosebire de logica clasică ce era una a noncontradicției absolute, logica dinamică a contradictoriului este una a noncontradicției relative, care este de fapt una a contradicției permanente. Logica clasică apare drept un caz particular și ideal al logicii dinamice a contradictoriului 490. Ea s-ar putea obține prin actualizarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și obligatoriu în dinamica contradictoriilor, deși nu este o contradicție absolută. Aceasta este starea T, starea de "terț inclus". În opinia lui Ștefan Lupașcu, spre deosebire de logica clasică ce era una a noncontradicției absolute, logica dinamică a contradictoriului este una a noncontradicției relative, care este de fapt una a contradicției permanente. Logica clasică apare drept un caz particular și ideal al logicii dinamice a contradictoriului 490. Ea s-ar putea obține prin actualizarea absolută a unuia dintre elementele contradictorii (e sau ē
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
starea T AP, adică mai au în fața lor încă o marjă de potențialitate... și deci sunt în imposibilitatea de a fi atins infinitul potențializării"491. Eliminând contradicția, logica clasică, apare ca imposibilă în raport cu logica dinamică a contradictoriului, deoarece obținerea noncontradicției absolute are nevoie "de o trecere spre infinit, care este un salt în afara logicului..."492. O dialectică fără "sinteză" Ștefan Lupașcu atribuie logicii dinamice a contradictoriului un caracter dialectic 493. Dar ea diferă mult de logica dialectică a lui Hegel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
proces, în cazul de față procesul însuși de cunoaștere, îl smulgem necunoașterii sau subconștientului, făcând din el o virtualitate obiectivă 510. Astfel se naște cunoașterea cunoașterii 511. Cunoașterea și cunoașterea cunoașterii sunt invers proporționale: "A cunoaște înseamnă a evolua către noncontradicție; a cunoaște cunoașterea înseamnă a evolua către contradicție și viceversa"512. În actul de cunoaștere, câmpul conștiinței se populează cu o realitate și trece oarecum în ireal ceea ce este în afara acesteia, opusul ei, inclusiv subiectul care cunoaște. Cunoașterea cunoașterii, însă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
În actul de cunoaștere, câmpul conștiinței se populează cu o realitate și trece oarecum în ireal ceea ce este în afara acesteia, opusul ei, inclusiv subiectul care cunoaște. Cunoașterea cunoașterii, însă, este cunoașterea contradicției ce susține procesul cunoașterii și a faptului că noncontradicția spre care tinde cunoașterea este totdeauna relativă 513. Se poate spune că ea este cunoașterea cunoașterii, dar și a necunoașterii, a faptului că, în actul de cunoaștere, cunosc și ignor în același timp, că actualizarea unei valori nu poate fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lucru, are în vedere faptul că experiența mistică se situează, pe de o parte, la fel ca și cea estetică, în zona contradictoriului, adică a conștiinței conștiinței, a psihismului înalt, iar pe de altă parte, ea se angrenează pe panta noncontradicției, deoarece misticul nu se mulțumește cu ficțiunea, așa cum face artistul, ci ar vrea să trăiască materia, să o realizeze. "Misticul se împarte, astfel, între calea unei experiențe contradictorii și aceea a unei experiențe necontradictorii"526. El este, în același timp
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la cunoașterea cunoașterii și totodată la cunoașterea pură527. Experiența mistică se află la întretăierea a ceea ce condiționează suferința și bucuria deopotrivă. De aici aspectul chinuit al misticului. Situându-se în estetic, adică în contradictoriu, misticul este pradă suferinței, iar căutând noncontradicția, adică eticul, el este lăcașul bucuriei. Ștefan Lupașcu susține 528 că acest ansamblu afectiv, în care fuzionează durerea și plăcerea, este adevărata dragoste, în sensul cel mai pur al cuvântului. Dar, pentru a nu se sfârși, pentru a fi dragoste
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tipul celui prezent în gândirea dialectică. Or, filosoful francez de origine română echivalează acest sens cu cel al contradicției logice sau formale, întreținând o anumită ambiguitate. La Blaga, în schimb, contradicția ia sensul de contradicție logică, care se opune principiului noncontradicției. Deși Lupașcu se luptă tot timpul cu principiul noncontradicției, ceea ce vizează el este mai curând aplicația ontologică și epistemologică a acestuia. În al doilea rând, cunoașterea luciferică blagiană, cea care procedează prin contradicție, este un mod alternativ de cunoaștere în raport cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de origine română echivalează acest sens cu cel al contradicției logice sau formale, întreținând o anumită ambiguitate. La Blaga, în schimb, contradicția ia sensul de contradicție logică, care se opune principiului noncontradicției. Deși Lupașcu se luptă tot timpul cu principiul noncontradicției, ceea ce vizează el este mai curând aplicația ontologică și epistemologică a acestuia. În al doilea rând, cunoașterea luciferică blagiană, cea care procedează prin contradicție, este un mod alternativ de cunoaștere în raport cu cea obișnuită, care evită contradicția. Și Lupașcu se delimitează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de monolit, așa cum încă nu de mult atomii erau închipuiți. Fenomenele se caracterizează, dimpotrivă, printr-un dinamism interior, un autodinamism, prin sciziune și dezuniune, prin dedublarea unității în laturi contradictorii..."593. Legea predicației complexe contradictorii vine să limiteze acțiunea legii noncontradicției, pe care Aristotel o ridicase până la rangul de lege ontologică, interzicând coexistența simultană a contrariilor în sânul aceluiași subiect, susține Joja. Negând coexistența contrariilor in re, Aristotel o neagă in mente: rezultă că nu poți afecta același subiect cu predicate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în devenire. De aceea noi putem enunța fără scandal logic propozițiile: atomul e electrizat pozitiv și negativ, lumina e corpuscul și undă, devenirea e ființă și neființă etc."595. La acest nivel al cunoașterii, logica formală, cu legea sa a noncontradicției, este depășită. Aici, gândirea operează cu legea dialectică a predicației complexe contradictorii, care permite atribuirea de predicate contradictorii unui subiect. În acest punct, Athanase Joja operează câteva precizări extrem de importante pentru înțelegerea corectă a acestei legi. Afirmarea legii predicației complexe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dialectică a predicației complexe contradictorii, care permite atribuirea de predicate contradictorii unui subiect. În acest punct, Athanase Joja operează câteva precizări extrem de importante pentru înțelegerea corectă a acestei legi. Afirmarea legii predicației complexe contradictorii nu înseamnă abolirea legii logice a noncontradicției, ci doar precizarea domeniului ei de valabilitate. Astfel, Joja arată că, din punct de vedere logic, unitatea predicației nu este distrusă prin acest fel de atribuire 596. Predicatul este unul singur, însă este complex și contradictoriu în sine. Predicatul fiind
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propoziții contrare, de tipul: lumina este corpusculară și lumina este ondulatorie. Logica dialectică admite și ea că nu pot fi adevărate în același timp două propoziții contradictorii, precum cele de mai înainte. Raporturile interpropoziționale sunt, în continuare, reglementate de principiul noncontradicției, fără de care gândirea ar cădea în incoerență. Însă, traducerea propoziției cu predicat contradictoriu sub formă interpropozițională ascunde caracterul dialectic al contradicție, arată Athanase Joja597, o contradicție ce se voia ontologică fiind transformată într-o contradicție logică. Legea predicației complexe contradictorii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dialectică nu intră în conflict cu logica formală. Dar existența ei înseamnă că logica formală nu acționează la toate nivelurile. Logica dialectică pune la dispoziția gândirii instrumente prin care să poată cuprinde realul acolo unde logica identității abstracte și a noncontradicției formale nu mai pot fi de folos. Astfel, ea ne apare drept o logică alături de cea clasică, iar nu una alternativă acesteia sau constitutivă ei. Logica clasică rămâne valabilă în orizontul ei de valabilitate, fiind în continuare instrumentul de bază
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
terțului inclus drept "cheia de boltă a filosofiei lupașciene"630. Cu toate acestea, crede că ea a rămas multă vreme obscură și neglijată din cauza unei înțelegeri greșite. În genere, ideea terțului inclus a fost interpretată drept o respingere a axiomei noncontradicției. Deși scrierile lui Ștefan Lupașcu conduc spre o astfel de interpretare, Basarab Nicolescu susține că nu acesta este sensul corect al gândirii filosofului francez de origine română: "Terțul inclus nu înseamnă câtuși de puțin afirmarea unui lucru și a contrariului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un nivel de Realitate NR2, imediat vecin cu nivelul NR1, unde se află tripletul (A1, non-A1, T1). Acest proces va continua la infinit, până la epuizarea tuturor nivelurilor de Realitate cunoscute sau conceptibile, fără a se putea vreodată ajunge la o noncontradicție absolută..."641. În această interpretare, pe care Basarab Nicolescu o dă ideii lui Ștefan Lupașcu, axioma terțului inclus nu înseamnă abolirea axiomei clasice a non-contradicției. Logica terțului inclus este non-contradictorie, în sensul că axioma non-contradicției este perfect respectată, cu condiția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Uneori, spune el, determinată de întâlnirea cu iraționalul, cunoașterea avansează într-o direcție inversă decât în mod obișnuit, sporind iraționalitatea unui fenomen prin formularea sa antinomică. În acel moment, rațiunea își iese din sinele său construit pe logica identității și noncontradicției, cuprinzând în concepte însuși iraționalul. O altă comparație interesantă pe tema iraționalului poate fi făcută între Lucian Blaga și Rudolf Otto, autorul celebrei lucrări Das Heilige (Sacrul, în traducere românească), apărută în 1917. Cum bine se știe, subtitlul acestei lucrări
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
interpretarea dată mai târziu de către Bohr postulatului său: contraria non contradictoria sed complementa sunt759. Cei doi termeni ce formează dualitatea, unda și corpusculul, coexistă doar în succesiune. "Ei nu pot ființa simultan, nu sunt adevărați în același timp. Logic, principiul noncontradicției este respectat. Caracterele ondulatorii și corpusculare ale obiectului cuantic sunt realități pozitive și alternative, ele se resping reciproc, sunt eterogene, dar pot sta alături, unul după altul, într-o aceeași serie (...). Imaginea complementară reprezintă "suma logică" a eterogenilor din serie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]