1,090 matches
-
unor yesmen, dispuși să sacrifice evidențele elementare ale realității în folosul fanteziei bolnave a unui cuplu incult și megaloman. Firește, nimeni nu îl poate bănui pe Nicolae Ceaușescu sau pe nu prea distinsa sa soție că ar fi ținut pe noptieră, pentru a citi înainte de culcare, cărțile unor avangardiști precum Tzara, Breton, Aragon, Éluard, Reverdy, Artaud, chiar dacă unii dintre ei au abandonat în timp revoluția artistică pentru un angajament politic explicit (uneori stipendiat de Moscova) de partea ideologiei comuniste. În planul
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
într-o zi Păstorel în vizită pe la conu Jorjică. îl primește doamna Jurgea, - Georgică e în baie... Amfitrioana lipsește câteva momente. Când se întoarce, scuzându-se, îl vede pe Păstorel strâmbându-se... Ea își dă seama după mimică... Văzând pe noptieră carafa de cristal în care ea turnase oțetul ce avea culoarea coniacului Courvoisier, - Păstorel trăsese la repezeală din greșeală o dușcă... Cu oțet se asezona salata... Nu s-a rostit, nu s-a explicat nimic. Dar doamna Jurgea a ținut
Întâmplări cu Păstorel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7758_a_9083]
-
a avut o neînțelegere cu soțul, care este cetățean turc, iar acesta din urmă a agresat-o fizic și verbal, amenințând-o și cu un pistol cu gaze. Reclamanta a afirmat că, la un moment dat, a luat pistolul de pe noptieră și a fugit din casă ca să solicite ajutorul poliției. Polițiștii l-au găsit acasă pe soțul reclamantei, este vorba despre Koray K. , de 35 ani, care a fost condus la sediul poliției, unde, urmare a probatoriului administrat, pe numele său
Agenda2006-08-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284777_a_286106]
-
colăcelul de grăsime de pe burtă: - Și ăsta o să dispară. O să vii slab, mort de foame. - Hămesit, a zis el. Slab și anemic. M-a apucat ușor cu dinții de lobul urechii, s-a întins peste mine ca să stingă lampa de pe noptieră și a urmărit cu degetul fiecare linie a feței mele și gropița din bărbie. - La ce i-a trebuit să se însoare cu fata asta? a spus imitând vocea unei mătuși în vârstă. De ce a luat-o pe fata asta
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
de chip suri, o pe re che de șosete cărămizii și un pix roșu de sub perdeaua grea și gri. Hotărăsc să las închise ferestrele nedes chise de mult prea multe luni. Încă o dată mă minunez că nu există șifonier și noptiere; de fapt, singura piesă de mobilier e scaunul de lemn masiv pe care i l-am cumpărat a doua zi după ce auzisem despre fobia lui cu mobila. Și patul, bineînțeles. Mă aplec și trag afară valiza cu colecții. Felicitări scrise
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
șuvoaie peste corpul meu ostenit. Ici-colo, vânătăi martore ale pățaniei zâmbesc violet și promit să mai doară o vreme. După cea mai bună cină, mă las purtat în valurile de alb ale așternuturilor. E cald și liniște. Numai ceasul de pe noptieră mă poartă când și când în secunda lui care încet se diluează, devine guturală și scrâșnește ca un pas apăsat pe zapada proaspătă. Înaintez greu și picioarele ascultă de o voință a lor, străină mie. Pământul se deschide sub mine
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
același timp. — Hă, hă, ce mai om. Luchian Abel Eșarfa Mă trezesc cu o puternică durere de cap. Abia dacă reușesc să deschid ochii. Încă nu. Mai rămân puțin întinsă. Simt o zvâcnire în tâmplă. Mă întorc spre ceasul de pe noptieră. Nu reușesc să văd cât arată. Nu-mi dau seama dacă e senin sau înnorat. Văd o ceață gri și deasă. Nu disting lucrurile din cameră. Îmi las ușor capul înapoi pe pernă și închid ochii. Îi deschid brusc și
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și umede, îi va căuta gura. Mi-e foame, scânci viclean. Mamă, nu vrei să-mi aduci ceva? Ce să-ți aduc, că am aici tot tot ce-ți trebuie, se grăbi mama plină de zel, și se repezi spre noptiera patului, unde, învelite-ntr-un ștergar curat, se ghiceau bunătățile aduse. Atunci, lasă, o domoli el. Mănânc mai târziu. Doctorul spune că trebuie să dormi, să te refaci, îi explică Irina. Nu pot să dorm. Stai aici, o rugă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
când vine acasă, aici doarme. Am privit în jur. Cameră nu foarte spațioasă, dar nici lăsând impresia de aglomerat. Luminoasă. Ferestrele dădeau spre grădinița din fața casei, unde puteam zări câteva tufe de crizanteme galbene și un liliac. O canapea, o noptieră scundă, un șifonier în două uși și o bibliotecă - acestea alcătuiau întreg mobilierul. Simplu și funcțional. Ici și acolo, câte un milieu alb, de dantelă. Pe noptiera cu fotografia Mariei la șase ani, am observat câteva coronițe din flori, uscate
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
puteam zări câteva tufe de crizanteme galbene și un liliac. O canapea, o noptieră scundă, un șifonier în două uși și o bibliotecă - acestea alcătuiau întreg mobilierul. Simplu și funcțional. Ici și acolo, câte un milieu alb, de dantelă. Pe noptiera cu fotografia Mariei la șase ani, am observat câteva coronițe din flori, uscate acum. Mai mult ca sigur, amintiri de sfârșit de an școlar, din copilăria prietenei mele. Deși cu puține rafturi, biblioteca m-a impresionat. Multe cărți, unele dintre
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
un manuscris. De astădată, în fine, poți să citești fără nici o „obligație de serviciu”. Și, pe neașteptate, ai senzația că lectura este ceva... așa... cum ai intra într-o casă din care lipsește proprietarul. De la clanța ușii la ochelarii de pe noptieră, totul respiră suflul unor vieți străine, dizolvate instantaneu într-un râu de tăcere. Înregistrezi segmente de spațiu, obiecte, gesturi încremenite în lucruri folosite zilnic. Sunt fragmente de existență, conservă în ele semnificații pe care le crezi descifrabile. Drept care proiectezi totul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cu mare consum fizic, la țară (vreau să zic, la „moșia” soacrei mele, pe care m-am angajat să o „administrez”), simt nevoia să mă întind în pat, cu caietul lui P.H.L. în mînă. Pe scaunul transformat ad hoc în noptieră, lîngă veioză, am, ca de obicei, un caiet și un pix. Reiau lectura. Domnul R. își analizează în continuare „povestea” lui cu Teodora. Din nou îi dă târcoale „obsesia vârstei”, un gând care vrea să-l pună „în gardă” față de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
însăși șoapta mea să te iubesc cum n-am putut iubi când gândul prizonier zăcea-n umila carne. 28 iulie 2006 Dimineața devreme. Nu mai am somn, dar întârzii un pic în pat. Încă nu iau caietul lui P.H.L. de pe „noptieră”. Mă întreb ce mă atrage spre lectura unui autor despre care nu mai știe aproape nimeni, demult îngropat într-un colț de istorie literară, sub trei rânduri scrise pe un ton condescendent, dacă nu chiar ironic... Cred că, în ce
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
se pare că am ajuns la o pagină importantă pentru semnificația particulară a poveștii de dragoste relatate de P.H.L. Profesorul se regăsește cu Teodora, după vreo două săptămâni, în aceeași cameră de hotel, cu o masă, două scaune curbate, două noptiere și un pat dublu ce scârțâie la fiecare mișcare. Bărbatul este volubil, are multe de spus, continuând parcă lungile discuții din trenul în care s-au cunoscut și au călătorit de câteva ori împreună. Se îmbată de prezența ei ca
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
gheață. Pleacă de-aici, râdea ea, cu picioarele astea reptiliene! Rusul se strecura însă fără cuvinte sub plapuma din puf de gâscă. „Pleacă de-aici“, murmurase în gând Dominique cea de-acum, fără râs și cu ochelari ordonat așezați pe noptieră, în linie cu muchia vișinie a cărții. Gleznele se opriseră, umede, în iarba încă acoperită de brumă. Pleoapele se strânseseră brusc peste ochii rușinați de goliciunea lor. Foamea chemase crâncen amintirea cinelor mestecate împreună. Așteptaseră, o vreme, în liniștea deodată
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de Elvis Presley) Alin(apare la balustradă):Vă rog să dați televizorul mai încet!(Cei doi ies) Tabloul 2 Scena 1 Camera în care locuiește Monica.O fereastră mare luminează toaleta cu oglindă;un taburet;un pat bine încadrat de noptiere și veioze;un șifoner;două fotolii;o măsuță și o amforă cu flori.Un cd-player.In cameră sunt Alin și Monica. Alin:S-au liniștit.Merg să-l aduc pe Dorin. Monica:Perfect.Abia aștept să mi-l prezinți.Mam
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
grădină. Ușa era, deci, și fereastră. O lăsă larg deschisă, încercă plasa bine închisă în pardoseala terasei. Verifică totul, deși știa că n-ar fi putut intra nimeni în acest loc frumos și straniu. Patul era larg, confortabil, moale. Pe noptieră era o veioză, probabil stil Tiffany. Se trânti, așa îmbrăcat cum era, pe pat. Se gândea la ce făcuse peste zi. De fapt nu făcuse nimic. Ațipi! Când se trezi, era deja trecut de miezul nopții. Deschise ușa care ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și statuetele. Toate de o frumusețe stranie sau poate numai lui i se părea... Poate pentru altcineva ar fi fost doar eleganță și frumusețe. Și chiar dormitorul, în simplitatea lui, te mișca. Nu era nimic să-l umanizeze, un pat, noptiere, veioză, un tablou... Frumusețea camerei era că fereastra dădea spre grădină și, când îți luai ochii de pe tablou, îți apărea , prin fereastră, parcul, cu acel brad imens, care parcă străjuia casa. Mirarea și neliniștea creșteau când ajunsese în baie. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ei frumoase nu mai erau ce fuseseră odată. Nici mâinile. Ochii ei nu-l mai priveau cu duioșie, ca odinioară, ci cu reproș. Și nu trecuseră decât trei luni... Ce-am să mă fac? Ce să fac, Doamne? Găsi pe noptieră Biblia. Toată noaptea a citit și a recitit. Încotro s-o apuc? Doamne, ajută-mă să mă limpezesc. Mereu era neliniștit și morocănos. Nu vorbea prea mult. Camelia îl urmărea în tăcere. Plecă la atelier, acolo puse Jurnalul și scrisorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ce putem face. Păi cred că cel mai bine ar fi să treci dumneata într-o zi pe la mine și să stabilim la fața locului ce se poate face. Pentru un meșter n-o să fie mare lucru niște paturi, niște noptiere, două mese, niște scaune... Le vreau din lemn bun, bine uscat. M-am gândit și eu cam cum să fie, am făcut niște schițe, niște desene, că la asta mă mai pricep. Se face, domnule Petre. Cum să nu. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de creioane de diferite culori. Petre îi primi și împreună o luară de sus cu "inventarul": pentru dormitorul lui, un pat mare, dublu, solid, cu placa de lemn pentru saltea și sertare sub placă pentru așternuturi, de ambele laturi; două noptiere; o măsuță cu sertar; după ușă, un dulap de haine. În celelalte două dormitore, al fetelor și pentru cine-o mai fi, două paturi, tot cu placă de lemn și sertar dedesubt, câte o noptieră, o măsuță cu câteva sertare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
așternuturi, de ambele laturi; două noptiere; o măsuță cu sertar; după ușă, un dulap de haine. În celelalte două dormitore, al fetelor și pentru cine-o mai fi, două paturi, tot cu placă de lemn și sertar dedesubt, câte o noptieră, o măsuță cu câteva sertare și tot un dulap de haine, cu câteva rafturi și o bară pentru haine. În camera de jos, un bufet cu rafturi pentru pahare, veselă , o masă mare, rotundă sau dreptunghiulară, extensibilă și scaune. Cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
copănel cu piure, orez cu lapte. Pregăti totul și pentru restul zilelor își propuse să stabilească meniul împreună și să gătească tot împreună. Îi aranjă camera, lângă a lui, puse lenjerie nouă, prosoape noi în baie, îi puse flori pe noptieră și flori pe masa din sufragerie. Seara, Ana îl anunță că vine cu un tren de dimineață, care ajunge la Văleni la 11,00. Dimineață se sui în mașină, îl luă și pe Toni, care dădea vesel din coadă, presimțind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
putea reconstitui obiceiuri, griji, fetișuri. Nu există, pentru asemenea delicate inutilități, alt muzeu decît anticariatul. Un muzeu trist, în care toate piesele uitate în cărți, într-o logică a temporarului - lectura se va relua, semnul de carte va zbura pe noptieră, chitanța, scrisoarea vor ieși la iveală și li se va da, cîndva, o soluție - capătă mirosul definitivului. Gesturi cotidiene se întrerup în carte, ca în muzeul de la Pompei. O rutină în care cei pentru care semnele acestea spuneau ceva n-
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
trăiască plăcerea de a citi, să fie disponibil pentru lectură, să citească totul cu spirit critic, să recitească atunci când nu înțelege ceva de la început . Toate acestea spuse fără nici cea mai ușoară umbră de didacticism, alcătuind o încântătoare "carte de pe noptieră" (în curs de apariție la Editura Humanitas) pe care o poți relua la nesfârșit. ovestea asta s-a petrecut acum mai bine de treizeci de ani. Părinții mei tocmai terminaseră divorțul, lucru de care nu-mi păsa prea mult, în afară de
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]