249 matches
-
se integra activ în viața socială a clasei. La început, normele apar ca imperative externe fiind posibil ca prin intermediul unor elemente de convingere să devină forme interioare de comportament. 3.4.1. Normativitatea în clasa de elevitc "3.4.1. Normativitatea `n clasa de elevi" Profesorul Emil Păun arată că normele sunt ansambluri de reguli ce reglează desfășurarea unei activități. Particularizând problematica normativă la specificul clasei de elevi, putem desprinde câteva concluzii privitoare la rolul constructiv al normelor în ceea ce privește organizarea internă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
clar exprimate; b. norme implicite: sunt normele ascunse, care se construiesc în cadrul grupului. a. Normele explicite pot fi divizate la rândul lor în două categorii: norme constitutive, care decurg din caracteristicile procesului de predare-învățare și de transmitere a valorilor cunoașterii (normativitatea didactică) și norme instituționale, care decurg din prezentarea instituției școlare ca instituție socială. Ambele categorii de norme explicite au rol de reglementare a activității școlare (Păun, 1994). Normele explicite sunt sistemul de referință al organizației grupale, ele preexistând apartenenței la
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și cultura elevilor, se poate observa că la nivelul elevilor cultura implicită dezvoltă o serie de strategii de supraviețuire, care cuprind o multitudine de elemente de identificare, de descoperire și de angajare cu ajutorul unor competențe sociale, în adaptarea la exigențele normativității explicite. De foarte multe ori, capacitatea de reușită școlară a elevilor (la nivel de solicitări formale) poate fi influențată de puterea elevilor de a detecta și pătrunde „logica ascunsă” a procesului instructiv-educativ. Problema pusă în atenția cadrului didactic nu este
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
șanse de succes a fiecărei strategii în parte. 3.5.2. Conformare și complianță comportamentală în clasa de elevitc "3.5.2. Conformare [i complian]\ comportamental\ `n clasa de elevi" Dimensiunea operațională a managementului clasei de elevi, cu relevanță asupra normativității clasei, este reprezentată și de un subiect „fierbinte”: conformarea la anumite norme socio-educaționale. Acțiunea de influență educațională desfășurată de cadrul didactic în scopul respectării normelor explicite de către elevi se soldează, de cele mai multe ori, cu fenomene de conformare acceptată (la singular
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cu ajutorul autodefinirii, prin relația cu cel de la care preia comportamentul; c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate în consonanță cu sistemul axiologic personal. Aserțiunile anterioare, deși mai vechi ca an de prezentare, aduc un plus deobiectivitate în analiza raporturilor dintre normativitatea construită prin influență educațională și normativitatea rezultată în urma unui proces de acceptare/impunere/supunere, dezvoltat în plan atitudinal de către elevi. Cercetările privind conformarea s-au realizat în direcții diferite, metodologic și teoretic: behaviorist, cognitivist (Sheriff, Asch), interacționist (Milgram) etc. După
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de la care preia comportamentul; c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate în consonanță cu sistemul axiologic personal. Aserțiunile anterioare, deși mai vechi ca an de prezentare, aduc un plus deobiectivitate în analiza raporturilor dintre normativitatea construită prin influență educațională și normativitatea rezultată în urma unui proces de acceptare/impunere/supunere, dezvoltat în plan atitudinal de către elevi. Cercetările privind conformarea s-au realizat în direcții diferite, metodologic și teoretic: behaviorist, cognitivist (Sheriff, Asch), interacționist (Milgram) etc. După celebrele experimente ale celui din urmă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Greșeala există și, în loc să ne resemnăm cu gândul că este ceva de domeniul iremediabilului, ar fi mult mai nimerit să o considerăm ca un fenomen natural de învățare, de educație. E bine să fie depășite accepțiunile greșelii ca neînțelegeri ale normativității ori ca incapacități de transpunere în practică ale acestora și să ne oprim mai mult asupra conținutului psihologic, iar mai apoi asupra celui recuperator al său. Concepțiile psiho-pedagogice prezintă greșeala din mai multe perspective: • concepțiile clasice așază greșeala sub semnul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
subliniem de asemenea și stimularea elevilor în facilitarea procesului de punere a întrebărilor). Dialogul elev - profesor necesită un climat educațional stabil, deschis și constructiv; - conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitatea educațională. Durkheim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare” care facilitează construcția sentimentelor și a ideilor comune; - coordonează, în globalitatea lor, activitățile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanență realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
învățare: - inductiv; - deductiv; - practic; • motivație: - extrinsecă; - intrinsecă. 2.4. Dimensiunea normativtc " 2.4. Dimensiunea normativ\" Specialiștii în sociologia clasei de elevi au observat că acest univers școlar este o reflectare micro (în miniatură) a problematicii unei societăți. 2.4.1. Normativitatea în clasa de elevi Normele sunt ansambluri de reguli care reglează desfășurarea unei activități educaționale (Emil Păun). a. Normele explicite reprezintă sistemul de referință al clasei, preexistând apartenenței la grup a elevilor. Pot fi divizate la rândul lor în două
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a. Normele explicite reprezintă sistemul de referință al clasei, preexistând apartenenței la grup a elevilor. Pot fi divizate la rândul lor în două categorii: • norme constitutive, care decurg din caracteristicile procesului de predare - învățare și de transmitere a valorilor cunoașterii (normativitatea didactică) și • norme instituționale care decurg din prezentarea instituției școlare ca instituție socială. b. Normele implicite sunt ansambluri de reguli produse de viața în comun a grupului. Cele mai importante surse de constituire a normelor de grup sunt: - interiorizarea normelor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
la bază conceptul de imersiune (embeddedness) a acțiunii În sistemul de relații sociale. În economia neoclasică se operează cu modelul actorului rațional subsocializat, ale cărui preferințe și dispoziții sunt Înnăscute, date, principiu ce impune oricărei acțiuni, indiferent de contextul social, normativitatea raționalității instrumentale. Ordinea socială este contractuală, de tip hobbesian, indivizii raționali alegând, prin prisma interesului propriu, să stabilească un contract social. Pe de altă parte, În sociologie se operează, spune Granovetter, cu o viziune suprasocializantă a actorului; fundamentul acțiunii este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a lui Parsons, 1937) fie de cogniții, rutine, tipizări (etnometodologie, fenomenologice sau de felul celor descrise În teoria constructelor enunțaă de D.C. North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În forma principiului raționalității instrumentale, ori a normelor sociale, sau a rutinelor luate ca atare (raționalității procedurale). Granovetter respinge aceste modele ale acțiunii criticând concepția atomistă asupra sistemului social pe care toate aceste tipare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
raportează și În contexte interacționale diferite. „Încercările lor (n.a. ale actorilor) de acțiune intențională sunt strâns legate (embedded) de sistemele concrete, curente de relații sociale” (1985:487). Granovetter propune un model al acțiunii ce accentuează implicarea În relațiile sociale relativizând normativitatea de un fel sau altul; structura de interacțiuni sociale, mai degrabă decât cea normativ-simbolică, exprimată prin conținutul și intensitatea rețelelor de relații sociale, modelează acțiunea individuală Într-o măsură mult mai mare decât pretinsa funcție de utilitate a actorilor, valorile internalizate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
exprimă valori și așteptări sociale, având, din acest punct de vedere, o natură normativă. Substanța responsabilității sociale a corporațiilor este dată tocmai de inserarea acesteia În cunoașterea socială (În curricula academică a programelor de management, de exemplu) ceea ce determină și normativitatea sa. Astfel, comportamentul real al organizațiilor ce se ghidează după acest concept (sau performanța și legitimitatea acestor organizații) pot fi explicate tocmai prin valoarea intrinsecă pe care societatea o recunoaște revendicărilor de sorginte legală, etică sau filantropică asupra organizațiilor. Acest
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
atentă, descoperim mai multe niveluri ale cooperării umane și mai multe niveluri ale relațiilor concurențiale. Astfel, în opinia noastră, putem vorbi despre: a. Relații de cooperare impuse (la nivel instituțional și în cadrul unor structuri organizaționale deja constituite, încărcate de autoritate-constrângere, normativitate, formalism); cine nu cooperează într-un astfel de context este amenințat cu marginalizarea sau cu excluderea instituțională. b. Cooperarea cerută de însăși condiția (intrinsecă) oricărei relații; acolo unde partenerii (sau, cel puțin, unul dintre ei) nu cooperează (adică, nu respectă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reală autonomie. Până la urmă, cum sugerează Heinich, poziția lui Bourdieu nu urmărește oare să reducă lumea culturală la două dimensiuni, în loc să vadă în ea un pluralism de valori și o multitudine de puncte de vedere? • Poziția cercetătorului: obiectivitate superioară sau normativitate comună? Există o ambivalență în poziția lui Bourdieu, care, pe de o parte, afirmă obiectivitatea și reflexivitatea cercetătorului și, pe de altă parte, multiplică luările de poziție, ba chiar și judecățile de valoare. În dialogul său cu Hans Haake (Pierre
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ale UE). Vorbind de funcțiile organizațiilor, se cere a face câteva precizări teoretico-metodologice: a) Funcțiile nu sunt privite În teoriile funcționaliste, ca fiind universal valabile, inerente unor structuri date, generând comportamentul optim al membrilor unei organizații și subordonând pe individ normativității organizației. În faza sa de „vârf”, funcționalismul a avut următoarele axiome”:<footnote Galtung Johan, Methodology and Ideology, București, ILEXIM, 1977, pp. 132-138. footnote> „Axioma 1 - Elementele sociale sunt independente, schimbările unuia fiind, În general, urmată de schimbările celorlalte elemente. Axioma
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
certitudinea unei prezențe deja familiare. Utilizările textului istoric școlar sunt, până la urmă, prea puțin controlabile în afara exprimării și legitimării memoriei colective. Textul este redimensionat de context și depinde mult de sursele alternative de informare, cooperante sau nu. Un exces de normativitate pedagogică 315 nu face decât să suprapopuleze această lume scrisă și să mărească presiunea asupra receptorilor, deformând și mai mult mesajul inițial. Prescrierea este mai puțin eficientă decât repetiția, iar aceasta devine chiar atractivă dacă presupune participare. Implicarea are, și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acte de umor este opoziția între convenție (lingvistică, comportamentală) și invenție (ca sabotare a acestei regularități verbale sau comportamentale). Materializare pertinentă a afirmației greimasiene privind natura polemic-contractuală a practicii discursive, gluma ne apare ca o modalitate defensivă de manevrare a normativității, de dinamitare a supunerii enunțătorilor la regulile raționalității și conveniențelor. Construită împotriva fascismului pe care Barthes îl reproșa normelor limbii, gluma poate fi considerată o replică antifascistă, un refugiu al libertății. Deși structurile și mecanismele glumei sînt destul de greu de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de ofertă procedurală și de modele mai eficiente, de consiliere, îndrumare. În raport cu obiectivele propuse și cu problematica realizării lor, literatura pedagogică identifică numeroase roluri ale profesorului, utilizându-se criterii din acest context. Dacă la nivelul școlii-organizație, aspectul managerial-administrativ se supune normativității formale și este chiar criteriul principal de evaluare a managementului școlar general, la nivelul activității din clasă apar probleme de leadership specific, chiar contradicții în îndeplinirea rolurilor, sarcinilor, gestionarea și influențarea resurselor umane specifice. Dar sunt autori (Păun, 1999, pp.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evidentă, în virtutea percepției noastre asupra calității sale de membru în grupul de rudenie" (Shils, 1957:142). Cu alte cuvinte, caracterul inefabil al legăturii își are geneza într-o atribuire cognitivă. Mai mult decât atât, Shils nu neagă nicidecum importanța interacțiunii, normativității și instrumentalismului, ci, din contră, la fiecare pas spune: "pe lângă interes", "nu numai interacțiunea" ș.a. Geertz este considerat, poate în mod paradoxal în raport cu poziția pe care o adoptă în general 26, celălalt principal reprezentant al primordialismului. Identitatea este pentru Geertz
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
analiză, sugerând din start o rigoare pe care însuși subiectul o impune: componenta parlamentară a organizațiilor internaționale. Analiza este centrată pe regimul juridic al parlamentarismului, reliefarea compatibilității cu dreptul internațional public și poziționarea adunărilor parlamentare în dreptul internațional văzut prin prisma normativității internaționale. Prima parte a cărții este deschisă de unele considerații privind dreptul parlamentar, de o analiză a principalelor democrații și a sistemelor lor parlamentare, de o analiză comparativă între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite, de o prezentare a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
diferite Criterii de evaluare Puncte prezentarea structurii sistemelor de învățământ la nivel general 3 puncte analiza comparativă a sistemului de învățământ secundar inferior (clasele V-IX) din perspectiva a trei criterii diferite 6 puncte formularea concluziilor 1 punct CAPITOLUL II NORMATIVITATEA ACTIVITĂȚII DIDACTICE INTRODUCERE PREDARE 1. Delimitări conceptuale 2. Caracterizarea principiilor didactice 2.1. Principiul integrării teoriei cu practica 2.2. Principiul respectării particularităților de vârstă 2.3. Principiul sistematizării și continuității 2.4. Principiul corelației dintre senzorial și rațional, dintre
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
opunându-se astfel mitului identitar al uniformității, al falsei democrații, conform cărora toți trebuie să muncească în același ritm, în aceeași durată și urmând aceleași itinerarii.” (Przesmycki, H., 1991). PREDARE 1. Delimitări conceptuale - definirea conceptelor (Mălureanu, F., 2005, p. 66): - normativitate: ansamblul de principii, norme și reguli care au relevanță directă pentru procesul de învățământ; - principii didactice: teze generale cu caracter director, care orientează procesul de învățământ, asigurând premisele necesare îndeplinirii obiectivelor - caracteristici (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, p. 13): - caracter
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
și abstract 5. Principiul participării active și conștiente a elevului 6. Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor a) articularea logică a conținuturilor; b) elevul ca subiect al propriului proces de devenire; c) accesibilitate; d) controlul și evaluarea rezultatelor; e) normativitate; f) rezolvarea unor sarcini concrete; g) caracter sistemic; h) demers inductiv Itemi de tip grilă Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos. 1. „Întrepătrunderea” și condiționarea reciprocă a principiilor didactice exprimă esența caracterului: a. dinamic; b. normativ
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]