309 matches
-
frații mei, și vântul nostru te vom ajuta. - Mulțumesc, râușor, pentru daruri! Nu știu dacă le voi folosi, dar cine știe ce primejdii mă așteaptă-n drumul meu! Își luă rămas bun, se urcă din nou pe pana de vultur și, împreună cu Norocel, zburară printre nori, zile și nopți, până ajunseră în împărăția Soarelui. - Măi, Norocel, tu vezi că zările strălucesc? Copacii sunt uriași, cu frunze strălucitoare, casele sunt albe, cu acoperișuri și balcoane aurii și radiază o lumină orbitoare. Dar Norocel stătea
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
știu dacă le voi folosi, dar cine știe ce primejdii mă așteaptă-n drumul meu! Își luă rămas bun, se urcă din nou pe pana de vultur și, împreună cu Norocel, zburară printre nori, zile și nopți, până ajunseră în împărăția Soarelui. - Măi, Norocel, tu vezi că zările strălucesc? Copacii sunt uriași, cu frunze strălucitoare, casele sunt albe, cu acoperișuri și balcoane aurii și radiază o lumină orbitoare. Dar Norocel stătea tolănit pe pană, moțăind, indiferent la vorbele lui Mărțișor, care privea și se
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
împreună cu Norocel, zburară printre nori, zile și nopți, până ajunseră în împărăția Soarelui. - Măi, Norocel, tu vezi că zările strălucesc? Copacii sunt uriași, cu frunze strălucitoare, casele sunt albe, cu acoperișuri și balcoane aurii și radiază o lumină orbitoare. Dar Norocel stătea tolănit pe pană, moțăind, indiferent la vorbele lui Mărțișor, care privea și se minuna: - Ia uite la păsările acelea, cu penaj multicolor, când dau din aripi, parcă scapără... Și caii aceia înaripați... Au aripi de aur sau de argint
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
aripi de aur sau de argint? Uite și oamenii, au veșminte albe și aurii, cu sclipiri de foc, atunci când merg. Uită-te măi, nărodule, să vezi minunățiile, că pe mine mă dor ochii și mă tem să nu orbesc! Dar, Norocel, tolănit pe puful moale al penei uriașe, se juca cu o sticlă colorată luată de pe malul râului secat. - Tot eu să am grijă de tine! Ia sticla asta violetă și privește prin ea până te înveți cu lumina! Apoi, Norocel
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Norocel, tolănit pe puful moale al penei uriașe, se juca cu o sticlă colorată luată de pe malul râului secat. - Tot eu să am grijă de tine! Ia sticla asta violetă și privește prin ea până te înveți cu lumina! Apoi, Norocel oftă: - Am ajuns cum am ajuns, dar acum să vedem, frate-meu, ce-ți scapără sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
dar acum să vedem, frate-meu, ce-ți scapără sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara Nisipurilor. Ce-o să se bucure!... Apoi, Norocel începu să se sclifosească: “Măria Ta, noi suntem vitejii care ți-am omorât Căpcăunul și am venit să-ți luăm și fata! Ei, ce zici, te veselești?” Iar el, ce-o să zică? “Bravo, șolticarilor! Uite că veștile voastre mă gâdilă
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
veselești?” Iar el, ce-o să zică? “Bravo, șolticarilor! Uite că veștile voastre mă gâdilă-n tălpi! Mii și milioane de sărutări fierbinți pentru ghidușiile voastre.” Și te face scrum de la prima pupătură. Mărțișor nu prea râse la auzul fandoselilor lui Norocel. Apoi, se întristă când își dădu seama de “luminoasa” perspectivă a drumului lor. Căzu pe gânduri, privind prin sticla colorată panorama strălucitoare din fermecata împărăție a lui Soare-Împărat. Își fierbea mintea, cum să facă, ce să dreagă, ca să ia cu
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Să se întoarcă din drum? Se gândi la cei de acasă, la nefericirea lor, la speranțele lor pe care le ducea cu el. Să spulbere aceste speranțe? Nuuu! Acum, trebuia să izbândească cu orice preț. Doar nu degeaba avea pe Norocel tovarăș de drum. Și, pe sub ei, zările pline de splendori, cu câmpii strălucitoare, munți cu vârful de aur, văi albastre și poale verzi, case și grădini fermecate, strălucitoare, defilau domol în șiruri sclipitoare, de-ți luau ochii. Capitolul IX Mărțișor
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
suntem pe moarte... Iar norișorii noștri... Nu se mai auziră decât suspine și sughițuri din ce în ce mai stinse. Într-un târziu mai bolborosi: - Mă sufoc... voinice... du-te la izvoare... și scapă... nepricopsitu... Mărțișor înțelese și alergă în susul râului, spre izvoarele sale. Norocel, cu pana, după el: - Iar te călătorești aiurea, neică? - Taci, tu, Noroace, că avem treabă! Ajunseră la poalele muntelui, la izvoare. - Stai aici și așteaptă-mă! Mărțișor se uită spre vârful muntelui și zări stânca cu pricina, de unde se auzeau
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
și, furios, nepricopsitul urlă ca un turbat, încât zburau pietrele din fața lui, ca fulgii. Vă închipuiți că mi l-a umflat și pe Mărțișor, l-a răsucit vârtej într-o trâmbă de aer și l-a aruncat peste stânci. Dar Norocel, când văzu că tovarășul său face pe cascadorul, hotărât să spargă stâncile cu capul, se repezi cu pana de vultur spre el, mi-l prinse de chică și-l aduse la poalele muntelui, ca pe targă. Bietul Mărțișor leșinase. Îl
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
frații mei, și vântul nostru te vom ajuta. - Mulțumesc, râușor, pentru daruri! Nu știu dacă le voi folosi, dar cine știe ce primejdii mă așteaptă-n drumul meu! Își luă rămas bun, se urcă din nou pe pana de vultur și, împreună cu Norocel, zburară printre nori, zile și nopți, până ajunseră în împărăția Soarelui. - Măi, Norocel, tu vezi că zările strălucesc? Copacii sunt uriași, cu frunze strălucitoare, casele sunt albe, cu acoperișuri și balcoane aurii și radiază o lumină orbitoare. Dar Norocel stătea
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
știu dacă le voi folosi, dar cine știe ce primejdii mă așteaptă-n drumul meu! Își luă rămas bun, se urcă din nou pe pana de vultur și, împreună cu Norocel, zburară printre nori, zile și nopți, până ajunseră în împărăția Soarelui. - Măi, Norocel, tu vezi că zările strălucesc? Copacii sunt uriași, cu frunze strălucitoare, casele sunt albe, cu acoperișuri și balcoane aurii și radiază o lumină orbitoare. Dar Norocel stătea tolănit pe pană, moțăind, indiferent la vorbele lui Mărțișor, care privea și se
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
împreună cu Norocel, zburară printre nori, zile și nopți, până ajunseră în împărăția Soarelui. - Măi, Norocel, tu vezi că zările strălucesc? Copacii sunt uriași, cu frunze strălucitoare, casele sunt albe, cu acoperișuri și balcoane aurii și radiază o lumină orbitoare. Dar Norocel stătea tolănit pe pană, moțăind, indiferent la vorbele lui Mărțișor, care privea și se minuna: - Ia uite la păsările acelea, cu penaj multicolor, când dau din aripi, parcă scapără... Și caii aceia înaripați... Au aripi de aur sau de argint
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
aripi de aur sau de argint? Uite și oamenii, au veșminte albe și aurii, cu sclipiri de foc, atunci când merg. Uită-te măi, nărodule, să vezi minunățiile, că pe mine mă dor ochii și mă tem să nu orbesc! Dar, Norocel, tolănit pe puful moale al penei uriașe, se juca cu o sticlă colorată luată de pe malul râului secat. - Tot eu să am grijă de tine! Ia sticla asta violetă și privește prin ea până te înveți cu lumina! Apoi, Norocel
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Norocel, tolănit pe puful moale al penei uriașe, se juca cu o sticlă colorată luată de pe malul râului secat. - Tot eu să am grijă de tine! Ia sticla asta violetă și privește prin ea până te înveți cu lumina! Apoi, Norocel oftă: - Am ajuns cum am ajuns, dar acum să vedem, frate-meu, ce-ți scapără sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
dar acum să vedem, frate-meu, ce-ți scapără sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara Nisipurilor. Ce-o să se bucure!... Apoi, Norocel începu să se sclifosească: “Măria Ta, noi suntem vitejii care ți-am omorât Căpcăunul și am venit să-ți luăm și fata! Ei, ce zici, te veselești?” Iar el, ce-o să zică? “Bravo, șolticarilor! Uite că veștile voastre mă gâdilă
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
veselești?” Iar el, ce-o să zică? “Bravo, șolticarilor! Uite că veștile voastre mă gâdilă-n tălpi! Mii și milioane de sărutări fierbinți pentru ghidușiile voastre.” Și te face scrum de la prima pupătură. Mărțișor nu prea râse la auzul fandoselilor lui Norocel. Apoi, se întristă când își dădu seama de “luminoasa” perspectivă a drumului lor. Căzu pe gânduri, privind prin sticla colorată panorama strălucitoare din fermecata împărăție a lui Soare-Împărat. Își fierbea mintea, cum să facă, ce să dreagă, ca să ia cu
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Să se întoarcă din drum? Se gândi la cei de acasă, la nefericirea lor, la speranțele lor pe care le ducea cu el. Să spulbere aceste speranțe? Nuuu! Acum, trebuia să izbândească cu orice preț. Doar nu degeaba avea pe Norocel tovarăș de drum. Și, pe sub ei, zările pline de splendori, cu câmpii strălucitoare, munți cu vârful de aur, văi albastre și poale verzi, case și grădini fermecate, strălucitoare, defilau domol în șiruri sclipitoare, de-ți luau ochii. Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-6
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
nu-mi sunt pe plac. Dacă asta a fost soarta lui Mărțișor și a prietenilor noștri, să ne mulțumim că ați scăpat voi și să trăim liniștiți în împărăția noastră fericită. - Cum, tată? Chiar nu-ți pasă de Mărțișor și Norocel? De vestitorii mei, de căpitanul Sabie de Raze și de luptătorii noștri care au căzut? Nu-ți pasă de nenorociții, chinuiții de criminală? Nu-ți dai seama că nebuna, ca să se răzbune, va ataca chiar țara noastră? - Nu va îndrăzni
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
zâmbească fetița mea? Biata prințesă sta toată ziulica tristă în iatacul ei, privind pe fereastră în zare. Dar nu trecu mult și-l văzu pe Mărțișor pe treptele scării de la intrare, în splendida sa armură de luptător, de mână cu Norocel. Făcu ochii mari, speriată. Avea vedenii? Era umbra lui Mărțișor? Vreo stafie? Clipind, își dădu cu palma peste față. Stafiile nu dispărură. Ba chiar urcau treptele în fugă. Inima începu să-i bată puternic, descuie ușa și începu să alerge
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
cu palma peste față. Stafiile nu dispărură. Ba chiar urcau treptele în fugă. Inima începu să-i bată puternic, descuie ușa și începu să alerge pe hol ca disperată, oprindu-se în ușa palatului. Da, da, da! Era Mărțișor cu Norocel... Fără să spună un cuvânt se repezi la el și-l îmbrățișă, sărutându-l în neștire pe ochi, pe gură, pe obraji. Murmura: - Spune-mi că este adevărat! Hai, spune-mi! - Este adevărat, draga mea! Am scăpat! Am scăpat! Am
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
-l îmbrățișă, sărutându-l în neștire pe ochi, pe gură, pe obraji. Murmura: - Spune-mi că este adevărat! Hai, spune-mi! - Este adevărat, draga mea! Am scăpat! Am scăpat! Am scăpat! repeta în neștire Mărțișor. Primăvara îl îmbrățișă și pe Norocel, apoi îi luă de mână și porniră către sala tronului, unde împăratul avea o ședință cu toți demnitarii. Când intrară în sală, stupefacție mare. Cei de față rămaseră ca trăsniți, speriați că mortul înviase. Cel puțin, Soare-Împărat avea fața în
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
norii sângerii, după fulgerele și trăsnetele aruncate în sală. Toți demnitarii căzură la podea, se ascunseră sub masă, pe sub jilțuri, alții fugiră din sală. Tună la prințesă: - Unde ai ascuns tâlharii, nesocotito? - Dragul meu tată, Mărțișor acum a venit, cu Norocel. Au reușit și ei să scape. Nu te bucuri? - Să mă bucur că acești spioni vor să mă distrugă? - Cum puteți să spuneți asta, împărate? sări Mărțișor. Eu am luptat cu ticăloșii Iernii, care m-au învins. Am fost prizonier
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
a sufocat și, disperat că nu găsește pedeapsa cea mai aspră și pentru ea, pe care (ce ironie!) cât de mult o iubea, o fulgera cu bice de foc. Primăvara, îngrozită, îl îmbrățișă pe Mărțișor.Îl luă aproape și pe Norocel. Se-ntoarse către tatăl său și-i zise cu dispreț: - Nu știi cum să mă pedepsești? E simplu. Ca pe Mărțișor. În brațele lui și lângă el, eu fericită am să mor! - Atunci e foarte bine! tună împăratul. Cu toții la
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
așteaptă cei de-acasă. - Hei, tu mă iubești, Mărțișor? îl trezi la realitate Primăvara. - Din tot sufletul, draga mea! zise îmbrățișând-o, aproape plângând . - Atunci, hai la cuptoare, dacă iubirea ta e sinceră și mare! - Cu tine merg oriunde! Dar Norocel ce vină are? - E bunul nostru prieten și, dacă ne iubește, să ne urmeze! - Dacă voi muriți, scânci bietul băiat, atunci merg și eu cu voi! Și plecară toți trei urmați de căpitanul Foc Nestins. - Iertați-i, Majestate! strigă căpitanul
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]