498 matches
-
cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare.Solurile sunt foarte fertile, fiind favorabile culturilor de cereale și plante tehnice. Rețeaua hidrografica este formată de răul Prut și de afluientul acestuia, pârâul Vladnic sau Hlabnic (hlabnic „baltă noroioasa”, „lac”, „izvor”){O atestare veche de pe timpul lui Ștefan cel Mare, sub forma hlabnic și hlabnicel este menționată și în DA la cuvântul titlu hladnic. Consoana h pentru v se explică prin graiul moldovenesc, în care apare o astfel de
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
suprafață de 2 hectare. Aria protejată cunoscută de localnici sub denumirea „La Gloduri” se află la ieșirea din satul Monor, la confluența pâraielor „Pârgului” și „Luțului” și reprezintă o zonă mlăștinoasă în arealul căreia se află câteva structuri conice (vulcani noroioși) alcătuite din sedimente (marne, gresii, argile) atribuite Miocenului. Vulcanii noroioși sunt formațiuni create de gazele naturale provenite de la mare adâncime, care ies la suprafață printr-un strat de argile, combinându-se cu apa (apă de infiltrație, apă sărată de zăcământ
Vulcanii noroioși „La Gloduri” () [Corola-website/Science/325389_a_326718]
-
denumirea „La Gloduri” se află la ieșirea din satul Monor, la confluența pâraielor „Pârgului” și „Luțului” și reprezintă o zonă mlăștinoasă în arealul căreia se află câteva structuri conice (vulcani noroioși) alcătuite din sedimente (marne, gresii, argile) atribuite Miocenului. Vulcanii noroioși sunt formațiuni create de gazele naturale provenite de la mare adâncime, care ies la suprafață printr-un strat de argile, combinându-se cu apa (apă de infiltrație, apă sărată de zăcământ) și formând la suprafața solului conuri (mici cratere vulcanice) de
Vulcanii noroioși „La Gloduri” () [Corola-website/Science/325389_a_326718]
-
aliate se transferau în baze noi pe continent, din care să poată asigura sprijinul aerian nemijlocit. Singurul factor care mai împiedica desfășurarea completă a forțelor aeriene aliate era vremea nefavorabilă. Odată cu sosirea anotimpului friguros, ploaia a transformat pistele în bălți noroioase, iar operațiunile aeriene de amploare au trebuit să fie oprite. Această situație putea forte bine să continue până la dezghețul de primăvară, ceea ce a determinat Înaltul Comandament German ("Oberkommando der Wehrmacht") să lanseze "Unternehmen Wacht am Rhein" ("De veghe pe Rin
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
drumul județean care duce spre Tisău, pe valea Nișcovului. După ce trece podul peste râul Nișcov, drumul trece calea ferată Buzău-Nehoiașu și traversează localitatea Cândești. Apoi, în Sătuc, se întâlnește cu drumul județean ce duce prin Berca spre rezervația naturală „Vulcanii noroioși”. Dincolo de Sătuc, drumul trece prin Măgura și intră într-o zonă împădurită, unde traseul devine sinuos. În această zonă se întâlnește cu un drum care duce spre mănăstirea Ciolanu, peste dealul cu același nume. La aceeași intersecție, se află și
DN10 () [Corola-website/Science/304123_a_305452]
-
Vulcani noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din stratele de argilă. Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioși. În Europa sunt foarte puțini vulcani noroioși pe continent, cum ar fi cei din Azerbaidjan, mai mulți există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioși din apele Norvegiei, cei din mările Caspică și Barents. În afara Europei, fenomene
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din stratele de argilă. Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioși. În Europa sunt foarte puțini vulcani noroioși pe continent, cum ar fi cei din Azerbaidjan, mai mulți există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioși din apele Norvegiei, cei din mările Caspică și Barents. În afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
argilă. Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioși. În Europa sunt foarte puțini vulcani noroioși pe continent, cum ar fi cei din Azerbaidjan, mai mulți există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioși din apele Norvegiei, cei din mările Caspică și Barents. În afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia și insula Trinidad din Caraibe. O erupție actuală foarte gravă a unui vulcan noroios, care a avut loc la 29 mai
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioși din apele Norvegiei, cei din mările Caspică și Barents. În afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia și insula Trinidad din Caraibe. O erupție actuală foarte gravă a unui vulcan noroios, care a avut loc la 29 mai 2006, are loc în estul insulei Java (Indonezia) în localitatea Sidoarjo, situată la 20 km sud de importantul oraș Surabaya. Erupția s-a intensificat cu timpul, ajungând în noiembrie 2006 până la 125.000
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
el se manifestă putând fi găsite în Peninsula Taman din Rusia și în peninsula Kerci din Ucraina de sud-vest. În Italia, ei sunt un fenomen frecvent în nordul Apeninilor și în Sicilia. În România, cea mai importantă locație este Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari din județul Buzău. În Republica Moldova sunt cunoscute cinci areale de răspândire a vulcanilor noroioși. Vulcanii se întâlnesc în bazinul râului Camenca (afluent de stânga al Prutului), în preajma comunei Mălăiești, raionul Râșcani; în valea Răutului în amonte de
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
de sud-vest. În Italia, ei sunt un fenomen frecvent în nordul Apeninilor și în Sicilia. În România, cea mai importantă locație este Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari din județul Buzău. În Republica Moldova sunt cunoscute cinci areale de răspândire a vulcanilor noroioși. Vulcanii se întâlnesc în bazinul râului Camenca (afluent de stânga al Prutului), în preajma comunei Mălăiești, raionul Râșcani; în valea Răutului în amonte de Bălți, pe cursul superior al râului Delia, la nord-vest de comuna Pârlița, raionul Ungheni, în valea râului
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
fisuri iese la suprafață și în jos curg torenți de masă de argilă de culoare gri-albăstrie. Treptat, „lava” se solidifică, capătă o culoare mai deschisă și se acoperă cu fisuri” . În România, cei mai cunoscuți și mai spectaculoși sunt vulcanii noroioși de la Beciu din Subcarpații Buzăului, dintre Berca și Arbănași. De asemenea mai există vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, care, ca și vegetația specifică asociată lor (în care se remarcă speciile endemice Nitraria schoberi și Obione verrucifera) sunt
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
gri-albăstrie. Treptat, „lava” se solidifică, capătă o culoare mai deschisă și se acoperă cu fisuri” . În România, cei mai cunoscuți și mai spectaculoși sunt vulcanii noroioși de la Beciu din Subcarpații Buzăului, dintre Berca și Arbănași. De asemenea mai există vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, care, ca și vegetația specifică asociată lor (în care se remarcă speciile endemice Nitraria schoberi și Obione verrucifera) sunt componente ale unei rezervații naturale. Rezervația Vulcanii Noroioși, locul unde pământul fierbe, se întinde pe
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
și Arbănași. De asemenea mai există vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, care, ca și vegetația specifică asociată lor (în care se remarcă speciile endemice Nitraria schoberi și Obione verrucifera) sunt componente ale unei rezervații naturale. Rezervația Vulcanii Noroioși, locul unde pământul fierbe, se întinde pe aproximativ 30 ha între localitățile buzoiene Scorțoasa și Berca și este formată din 4 zone: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu. Forajele sau cutremurele au produs curgerea de noroi Sidoarjo la
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
de Est, Indonezia. Nămolul a acoperit 440 hectare, și a inundat patru sate, case, drumuri, orezării, și 24.000 de oameni au fost evacuați, 14 pierzându-și viața. În 2008, acesta a fost considerat a fi cel mai mare vulcan noroios din lume. Un studiu al unor geologi indonezieni a prezis că erupția va continua timp de circa 10 ani, iar altele mai recente estimează că va dura peste 20 de ani. Azerbaidjan și coasta Mării Caspice sunt locul unde se
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
unor geologi indonezieni a prezis că erupția va continua timp de circa 10 ani, iar altele mai recente estimează că va dura peste 20 de ani. Azerbaidjan și coasta Mării Caspice sunt locul unde se află aproape 400 de vulcani noroioși, peste jumătate din totalul continentului. În 2001, un vulcan noroios aflat la de Baku a emanat flăcări de înălțime. În Azerbaidjan, erupțiile sunt generate de un zăcământ de gaze aflat la mare adâncime. Apa ce iese la suprafață are temperaturi
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
de circa 10 ani, iar altele mai recente estimează că va dura peste 20 de ani. Azerbaidjan și coasta Mării Caspice sunt locul unde se află aproape 400 de vulcani noroioși, peste jumătate din totalul continentului. În 2001, un vulcan noroios aflat la de Baku a emanat flăcări de înălțime. În Azerbaidjan, erupțiile sunt generate de un zăcământ de gaze aflat la mare adâncime. Apa ce iese la suprafață are temperaturi cu peste temperatura mediului ambiant. În Pakistan există peste 80
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
de Baku a emanat flăcări de înălțime. În Azerbaidjan, erupțiile sunt generate de un zăcământ de gaze aflat la mare adâncime. Apa ce iese la suprafață are temperaturi cu peste temperatura mediului ambiant. În Pakistan există peste 80 de vulcani noroioși activi în provincia Balochistan; există circa 10 locuri cu grupuri de vulcani noroioși. În vest, în districtul Gwadar, aceștia sunt foarte mici și se află la sud de Jabal-e-Mehdi-ului către Sur Bandar. Mai mulți există la nord-est de Ormara. Restul
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
un zăcământ de gaze aflat la mare adâncime. Apa ce iese la suprafață are temperaturi cu peste temperatura mediului ambiant. În Pakistan există peste 80 de vulcani noroioși activi în provincia Balochistan; există circa 10 locuri cu grupuri de vulcani noroioși. În vest, în districtul Gwadar, aceștia sunt foarte mici și se află la sud de Jabal-e-Mehdi-ului către Sur Bandar. Mai mulți există la nord-est de Ormara. Restul sunt în districtul Lasbela și sunt răspândiți între Koh Hinglaj și Koh Kuk
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
la sud de Jabal-e-Mehdi-ului către Sur Bandar. Mai mulți există la nord-est de Ormara. Restul sunt în districtul Lasbela și sunt răspândiți între Koh Hinglaj și Koh Kuk în nordul Miani Horului din valea Hangol. În această regiune, înălțimea vulcanilor noroioși este între . Cel mai mare crater are circa în diametru. Majoritatea vulcanilor noroioși de aici se află în zone izolate cu relief accidentat. http://www.descoperimromania.ro/cazare-si-zone-turistice-romania/vulcanii-noroiosi/
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
Ormara. Restul sunt în districtul Lasbela și sunt răspândiți între Koh Hinglaj și Koh Kuk în nordul Miani Horului din valea Hangol. În această regiune, înălțimea vulcanilor noroioși este între . Cel mai mare crater are circa în diametru. Majoritatea vulcanilor noroioși de aici se află în zone izolate cu relief accidentat. http://www.descoperimromania.ro/cazare-si-zone-turistice-romania/vulcanii-noroiosi/
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
În România este o specie protejată și a fost găsit în județele Galați (Movileni, Furceni), Tulcea (Măcin, Greci, Vârful Țuțuiatul din munții Măcin, Atmagea, Tulcea), Constanța (Gura Dobrogei, Cernavodă, Medgidia, Constanța, Valul lui Traian, Agigea, Tuzla), Buzău (Rezervația Naturală Vulcanii Noroioși Pâclele Mari). În Republica Moldova se întâlnește în regiunea cursului inferior al Nistrului și cel al Prutului, până la sectoarele Leova și Ștefan-Vodă. trăiește în regiunile de stepă și silvostepă, în semideșerturi pietroase și în pajiștile premontane și montane fiind găsit prin
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
stăpâna casei” servește masă că în familie, fie va merge trei zile pe insulele din apropiere pentru a observa păsările. Cu siguranta el va fi echipat cu binoclu și hărți și va fi încântat mai degrabă de potecile înguste și noroioase, decât de drumurile asfaltate. Ecoturiștii preferă ghizi care trăiesc în satele din zonă și care știu să vorbească puțin engleză cu un accent fermecător. Ei trebuie să știe numele a cel puțin 4387 specii de păsări și plante (și bine
Ecoturism () [Corola-website/Science/321543_a_322872]
-
Cooperativei de credit CRIVAT BOLDU, cu sediul în Boldu, com. Boldu, județul Buzău, număr de ordine în Registrul comerțului J10/1008/1992, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Valea Măcrișului Mărăcineni, Valea Slănicului Beceni, Vulcanii Noroioși Berca, Crivat Boldu, Înfrățirea Parscov, Pâmnic Râmnicu Sărat, Unirea Vadu Pașii, pentru următoarele motive: Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casă Centrală, în numele Cooperativei de credit CRIVAT BOLDU a formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158998_a_160327]