282 matches
-
îndeletnici cu comerțul". Din germanul de sus koufon (cu corespondentul köpen, în germana de jos) a evoluat verbul din germana actuală kaufen "a cumpăra". Verbul se regăsește și în neerlandeză cu forma kopen [΄kopə], în daneză, købe [΄kö:be], în norvegiană, kjøpe [΄çö:pə], în suedeză, köpa [΄çö:pa] și, chiar în islandeză, kaupa. Limba engleză are pe baza aceluiași cuvînt latin caupo, adjectivul cheap [t(i:p] "ieftin". O situație specială o prezintă, din perspectiva contactului cu latina, limba engleză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
italiană l-au preluat limbi precum franceza (balcon), spaniola (balcon), portugheza (balcăo), engleza (balcony), neogreaca (balkóni, μπαλκόνι). În alte cazuri, acest cuvînt a ajuns prin intermediul francezei: neer. balkon, germ. Balkon, iar, prin franceză și germană, în daneză (balkon [bal΄koη], norvegiană și suedeză (balkong [bal΄koη]). Nu numai elemente lexicale din vechiul adstrat germanic au fost răspîndite în limbile europene prin mijlocirea unor limbi romanice, ci și unele împrumuturi germanice tîrzii. Astfel, de exemplu, după ce a preluat din norvegiană cuvinte precum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bal΄koη], norvegiană și suedeză (balkong [bal΄koη]). Nu numai elemente lexicale din vechiul adstrat germanic au fost răspîndite în limbile europene prin mijlocirea unor limbi romanice, ci și unele împrumuturi germanice tîrzii. Astfel, de exemplu, după ce a preluat din norvegiană cuvinte precum fiord (< norv. fjord > germ. Fiord, Fjord, engl. fiord, fjord), ski (< norv. ski [∫i] > germ. Ski, Schi, engl. ski), slalom (< norv. slalåm > germ. Slalom, engl. slalom), franceza le-a transmis altor limbi europene, precum româna. Un alt cuvînt pornit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precum fiord (< norv. fjord > germ. Fiord, Fjord, engl. fiord, fjord), ski (< norv. ski [∫i] > germ. Ski, Schi, engl. ski), slalom (< norv. slalåm > germ. Slalom, engl. slalom), franceza le-a transmis altor limbi europene, precum româna. Un alt cuvînt pornit din norvegiană, yole, a fost împrumutat de franceză prin intermediul neerlandezei (neer. jol), așa cum au procedat germana (Jolle [΄j(lə]) și engleza (yawl [jo:l]. Teritoriul european de limbă spaniolă și de limbă portugheză a fost mai multe secole (VIII XV) sub ocupație
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
influențe a dialectului mozarab. În limbile germanice, situația este mai simplă, căci lipsa stratului latin și definitivarea mai tîrzie a aspectului literar le-a făcut să preia modelul limbilor romanice, îndeosebi al francezei. De aceea, în germană, în engleză, în norvegiană, în daneză și în suedeză terminația grafică este -(t)ion, însă în pronunție există particularizări de la o limbă la alta. Limba neerlandeză prezintă o situație aparte, deoarece urmează deseori, la fel ca în cazul formei scurte din română, nominativul latin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ele adjectivul exhaustivo, dar este apreciat ca fiind o creație proprie plecînd de la latină, și, în mod asemănător, forma germană corespunzătoare, exhaustiv, este considerată ca fiind în relație nemijlocită cu latina. Cu toate acestea, cert este faptul că de la nordica norvegiană (cu adjecvul exhaustivi) și pînă la sud-estica română (cu exhaustiv), sursa acestui element lexical se află în engleză sau în franceză și, cum franceza l-a preluat la rîndul ei din engleză, această limbă germanică este cea care a făcut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populariser), Popularität (< fr. popularité, lat. popularitas, -atis), Population (< fr.), în vreme ce Populismus este o creație ce pornește de la lat. populus. Limbile germanice nordice atestă aceeași manieră de a uza de elementele cu originea în germanică, în latină și în greacă. În norvegiană, de exemplu, se întîlnește germanicul folk care, în forma folke(cu elementul de legătură -e-), funcționează ca element prim de compunere: folkesan "cîntec popular". Împrumutul neologic folklore din engleză are sinonim compusul folkeminne, de la care, printr-o nouă compunere, s-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
folkesan "cîntec popular". Împrumutul neologic folklore din engleză are sinonim compusul folkeminne, de la care, printr-o nouă compunere, s-a realizat folkeminnefosker "folclorist". Pe baza lui folk s-a creat și befolkning cu semnificația "populație". Datorită unor astfel de compuse, norvegiana, la fel ca celelalte limbi germanice de nord, are mai puține elemente de vocabular care pornesc de la lat. populus, iar cele care există totuși au fost preluate, de obicei, prin germană, așa cum atestă forma lor: popul(r "cunoscut; simpatizat", popularitet
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
demokrat (subst.), demokratisk "democratic", demokratisere "a democratiza", demokratisering s.f., demokrati s.f. corespund, prin formă și prin conținut, cuvintelor din germană și din engleză, de unde au fost preluate. Situația este similară în cazul elementelor pe baza radicalului grecesc éthno-, care în norvegiană apare în cuvintele ethnisk "etnic", ethnograf, ethnografi "etnografie", cu posibilitatea unor echivalente germanice, încît semnificația "etnie" se poate reda fie prin sintagma etnisk gruppe, fie prin compusul folkegruppe. Lumea slavă nu participă cu un radical la fondul european comun care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-r, -n, Ø) și, desigur, la fel stau lucrurile în cea mai conservatoare limbă germanică, islandeza. Daneza însă a redus numărul acestora ( -e, -er, Ø), iar neerlandeza are și ea puține (-en, -s). O parte dintre limbile germanice, germana, suedeza, norvegiana și daneza, cunosc exprimarea redundantă a pluralului, uzînd, alături de desinențe, și de alternanțe ale vocalelor din rădăcină (umlaut: dan. bog "carte", pl. bøger [΄bög(], germ. Buch [bux], pl. Bücher [΄büxər]). Din acest punct de vedere, aceste limbi se apropie de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prezent indicativ, toate persoanele au aceeași formă, cu excepția persoanei a treia singular, ceea ce face ca prezența pronumelor personale să fie obligatorie. La fel se prezintă lucrurile în daneză și în suedeză unde persoana este indicată numai prin pronumele personale antepuse, norvegiana manifestînd aceeași tendință în vorbire. Ca atare, se regăsește aici tipul reprezentat în cazul limbilor romanice de franceza vorbită. Alte limbi germanice, precum neerlandeza, marchează persoana atît prin pronume personale antepuse, cît și prin desinențe, dar reduse la trei, situație
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fenomenul de "circumpoziție"). Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Limbile germanice realizează două tipuri distincte din punctul de vedere al formării diatezei pasive, engleza, neerlandeza și germana procedînd analitic, iar norvegiana, daneza și suedeza atît sintetic cît și analitic. Dintre limbile cu pasiv analitic engleza se distinge prin faptul că folosește, la fel ca limbile romanice, verbul auxiliar "a fi" (to be), în vreme ce celelalte două uzează de auxiliarul "a deveni" (germ.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etc.). În secolul al XIX-lea însă, s-a produs o reacție puternică împotriva elementelor străine, mai ales împotriva celor de origine germană, dar, prin literatură și mai ales prin presă, au fost introduse totuși împrumuturi din daneză și din norvegiană. În cazul limbilor germanice vestice, aspectul literar s-a realizat într-o manieră foarte diferită de la un idiom la altul. Cele mai vechi documente de limbă germană sînt cîteva glose de la jumătatea secolului al VIII-lea, iar din secolul al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asupra lor este nu numai dificilă, ci sub anumite aspecte și imposibilă. Cele mai multe au început a fi scrise încă din feudalismul timpuriu, dar cazurile de continuitate cu situațiile de atunci sînt aproape inexistente. Concurența latinei și, uneori (ca în cazul norvegienei și englezei), ocupațiile străine au întrerupt pentru unele perioade notarea în scris a idiomurilor germanice locale și, desigur, creația culturală care să uzeze de ele. De aceea, despre limbi germanice literare veritabile se poate vorbi numai în epoca modernă, îndeosebi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
articolul este variabil. Și în celelalte limbi germanice, exclu-zînd engleza, articolul hotărît este variabil, dar în alt mod decît în limbile romanice, care au forme pentru masculin și pentru feminin, în vreme ce germana are forme și pentru neutru, iar neerlandeza, suedeza, norvegiana și daneza au o formă a articolului pentru masculin și feminin (genul comun) și a altă formă pentru neutru. Pe de altă parte, limba română și unele dintre limbile germanice de nord plasează articolul hotărît după substantiv (unindu-l cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unificări, fără a insista asupra unor fenomene speciale, precum scurtarea sunetelor prin stød ([stöð] "ocluziune, închidere"), în limba daneză, sau caracterul retroflex (rostire cu vîrful limbii orientat spre cerul gurii) al unor consoane precedate de [r], în suedeză și în norvegiană. Ca atare, fără a produce falsificarea realităților, transcrierile sînt uneori simplificatoare în raport cu unele detalii de rostire. a = vocală centrală deschisă: fr. patte [pat], it. attore [at΄tore] "actor", neer. naam [na:m] "nume", pg. banho [΄bańu] "baie", sued. flicka [΄flik
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al Regelui Castiliei) și al Margaritei Colon. Trecând peste originea greacă a Amiralului, susținută de un cercetător nord-american, Columb fiind descendentul unui corsar grec din secolul al XV-lea, aflat în serviciul Franței și numit Coulon sau Coullon, peste cea norvegiană, care are la bază asemănarea dintre "scutul" familiei norvegiene Bonde, stabilită în Italia în secolul al XV-lea și cel al lui Columb, și peste cea portugheză, conform căreia s-ar fi chemat în realitate Gonzalez Zarco, nobil fugit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de cel puțin 50-60%. Aceasta întrucât intervine același mecanism al inhibiției asociative 1. După Guthrie, vârsta copilăriei - în legătură cu care există un anumit mit al „memorării prodigioase” - nu este decisivă în explicarea fenomenului de estompare a uitării. El a evocat „cazul norvegienei infantile”. Persoana respectivă, soția unui fost coleg de universitate al lui Guthrie, a vizitat țara de origine, Norvegia, după foarte mulți ani. Venită în SUA la o vârstă mică, nu mai vorbise norvegiana vreme îndelungată și era convinsă că uitase
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
perfect cu rudele în limba copilăriei. Era însă chiar „limba copilăriei”: stârnea ilaritate și amuzament printre prieteni, întrucât vorbea tocmai ca o fetiță de 5-6 ani! Guthrie era convins că, dacă după sosirea în America ar fi continuat să folosească norvegiana, limba puerilă ar fi fost uitată. El a concluzionat sentențios: „Asocierile limbii copilăriei cu limbajul ar fi distrus celelalte fraze”2. Teoria guthriană a uitării este șocantă și foarte încurajatoare pentru practica educației. Fundamentarea ei este însă neclară și, după
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mari albaștri plin de uimire ca să privească încăperea și ținutul care îl întâmpină. El cunoaște fericirea unei noi nașteri într-o țară necunoscută și o populație străină. Dar tocmai obstacolele lingvistice fundamentale într-o casă în care nimeni nu cunoaște norvegiana (rezidentul din Trondheim nu înțelege, la rândul lui, italiana) vor constitui agenții de apropiere care vor duce la căsătorie. Venerina, care era obișnuită să rămână singură, plictisită și copleșită de dezgustul de a trăi, este încântată de prezența unui oaspete
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Articolul 1 Guvernul Republicii Populare Române va plăti Guvernului Regatului Norvegiei suma de 450.000 (patru sute cincizeci mii) kor. norvegiene cu titlu de indemnizație globală, forfetară și definitivă pentru: a) pretențiile de orice natură decurgând din măsurile de naționalizare, expropriere, preluare în administrare și orice alte măsuri similare luate de statul român înainte de data prezentului acord, cu privire la bunurile, drepturile și
ACORD din 21 mai 1964 între Republica Populară Română şi Regatul Norvegiei privitor la reglementarea unor probleme financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195709_a_197038]
-
pretențiile de orice natură decurgând din măsurile de naționalizare, expropriere, preluare în administrare și orice alte măsuri similare luate de statul român înainte de data prezentului acord, cu privire la bunurile, drepturile și interesele pe care Regatul Norvegiei și persoanele juridice sau fizice norvegiene le-au avut în Republica Populară Română; ... b) pretențiile derivând din datoria publică română emisă înainte de data prezentului acord, pe care Regatul Norvegiei și persoanele juridice sau fizice norvegiene le au față de statul român și persoanele juridice române; ... c) orice
ACORD din 21 mai 1964 între Republica Populară Română şi Regatul Norvegiei privitor la reglementarea unor probleme financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195709_a_197038]
-
și interesele pe care Regatul Norvegiei și persoanele juridice sau fizice norvegiene le-au avut în Republica Populară Română; ... b) pretențiile derivând din datoria publică română emisă înainte de data prezentului acord, pe care Regatul Norvegiei și persoanele juridice sau fizice norvegiene le au față de statul român și persoanele juridice române; ... c) orice pretenții financiare și comerciale care au luat naștere înainte de data prezentului acord și pe care Regatul Norvegiei și persoanele juridice și fizice norvegiene le au față de statul român, persoanele
ACORD din 21 mai 1964 între Republica Populară Română şi Regatul Norvegiei privitor la reglementarea unor probleme financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195709_a_197038]
-
Norvegiei și persoanele juridice sau fizice norvegiene le au față de statul român și persoanele juridice române; ... c) orice pretenții financiare și comerciale care au luat naștere înainte de data prezentului acord și pe care Regatul Norvegiei și persoanele juridice și fizice norvegiene le au față de statul român, persoanele juridice sau fizice române. ... Pretențiile rezultând din tranzacțiile încheiate pe baza acordului comercial și de plăți în vigoare între Republica Populară Română și Regatul Norvegiei nu sunt afectate de prevederile prezentului acord. Articolul 2
ACORD din 21 mai 1964 între Republica Populară Română şi Regatul Norvegiei privitor la reglementarea unor probleme financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195709_a_197038]
-
Republicii Populare Române a sumei de 450.000 Kor. norvegiene, menționată la art. 1, are efect liberatoriu, integral și definitiv pentru Guvernul Republicii Populare Române și persoanele juridice și fizice române față de Guvernul Regatului Norvegiei și persoanele juridice și fizice norvegiene, cu privire la pretențiile ce se încadrează în art. 1. Articolul 3 După intrarea în vigoare a prezentului acord, Guvernul Regatului Norvegiei nu va mai prezenta sau susține în niciun fel, față de Guvernul Republicii Populare Române, în numele său sau în numele vreunei persoane
ACORD din 21 mai 1964 între Republica Populară Română şi Regatul Norvegiei privitor la reglementarea unor probleme financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195709_a_197038]