221 matches
-
mintale, deși încă nu se afirmă direct acest lucru. În anul 1838 este votată de către Parlamentul francez legea privind „regimul alienaților și libertatea individuală”, care își păstrează valoarea juridică până astăzi. În sfera clinicii psihiatrice, E. Kraepelin oferă prima sistematizare nosologică a bolilor mintale, ale cărei principii au constituit modelul clasificării fundamentale a bolilor mintale. În prima jumătate a secolului XIX-lea, J. Falret pune problema readaptării sociale a alienaților psihici, iar în 1897 apar primele mișcări de igienă mintală propriu-zise
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-l împiedică să se adapteze la realitate, făcându-l să piardă contactul cu aceasta și să-și modifice comportamentul (E. Minkowski, K. Jaspers, K. Schneider). Aceste aspecte sunt esențiale pentru acțiunea de igienă mintală, necesitând cunoașterea exactă a marilor tablouri nosologice. În sensul acesta, bolnavii psihic pot fi: persoane care reacționează patologic la experiențele vieții trăite (nevroze, stări reactive); persoane care-și schimbă regimul de personalitate în funcție de un proces de dezechilibru interior, endogen, nefiind influențate de factori externi (psihoze); constituții caracteriale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tardive severe și adesea ireversibile pentru starea de sănătate mintală. Este cazul „nevrozei informaționale”. De la început trebuie să precizăm că ne aflăm în fața unei situații noi, absolut specială. Nevroza informațională nu trebuie considerată sub aceeași specie ca „nevroza-boală” din clasificarea nosologică clinico-psihiatrică. Ea este efectul contactului prelungit dintre persoană și calculator, cu efecte nocive asupra celei dintâi. Se impune o precizare. Trebuie făcută diferența dintre nevroza informațională și efectele „manipulării prin mass-media”. Deși în ambele situații se ajunge la „starea de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
valorizare prin boală crește. 2. Natura și tipologia bolilor psihice În ceea ce privește geneza și interpretarea bolilor psihice, trebuie avute în vedere două aspecte (K. Schneider): a) anomaliile psihice - varietăți normale ale ființei psihice; consecințe ale unor boli sau malformații; b) conceptele nosologice sau diagnostice, care sunt: somatologice; psihopatologice. Acest punct de vedere deschide calea unui „dualism empiric” în interpretarea și geneza bolilor psihice (K. Schneider). Conceptul de boală are în psihiatrie un caracter strict medical, fiind legat de formele proceselor organice morbide
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice, după cum urmează: debilitatea mintală; stările anxioase și de panică; stările revendicative; tulburările de tip isteric (mitomanie, paralizii, tulburări de echilibru, tulburări de sensibilitate, crize pseudoconvulsive, tulburări de mers și echilibru, disfonii). Simularea tulburărilor psihice se referă la următoarele categorii nosologice: stările de agitație; stările depresive; tentativele de suicid; confuzia mentală sau alte stări de obnubilare a conștiinței: halucinații, idei delirante; debilitatea mintală; depresia și anxietatea; amneziile; stările psihopatice impulsive. Simularea bolilor psihice pune, în primul rând, probleme de diagnostic, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
printr-o etiologie comună. Toate aspectele mai sus prezentate pun în evidență necesitatea unei cunoașteri detaliate a naturii bolilor mintale, a elementelor etiologice ale originii lor, a tipului de evoluție (simplu sau asociat), în vederea instituirii măsurilor de psihoigienă. 2. Grupele nosologice și igiena mintală Concepțiile nosologice au înregistrat o interesantă și complicată evoluție, marcând - prin varietatea aspectelor care s-au disputat în sfera acestui domeniu - însăși dezvoltarea gândirii clinice în psihiatrie. Discuția are ca punct de plecare, deosebit de important pentru igiena
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspectele mai sus prezentate pun în evidență necesitatea unei cunoașteri detaliate a naturii bolilor mintale, a elementelor etiologice ale originii lor, a tipului de evoluție (simplu sau asociat), în vederea instituirii măsurilor de psihoigienă. 2. Grupele nosologice și igiena mintală Concepțiile nosologice au înregistrat o interesantă și complicată evoluție, marcând - prin varietatea aspectelor care s-au disputat în sfera acestui domeniu - însăși dezvoltarea gândirii clinice în psihiatrie. Discuția are ca punct de plecare, deosebit de important pentru igiena mintală, delimitarea normalului de patologic
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constituții psihopatice, desemnând, de fapt, aceleași aspecte generale precum cele de mai sus (E. Kraepelin, E. Dupré, H. Claude, J. Sµrieux, Capgras, E. Bleuler, K. Schneider, A. Petrilovitch, H. Ey). Psihoigiena trebuie să dispună de „cadre clinice” sau de teme nosologice exacte, pentru a putea stabili modurile de acțiune particulară pentru fiecare formă de predispoziție morbidă în parte. În sensul acesta, au fost preferate mai multe aspecte nosologice care să reprezinte cadrul tematic de acțiune al psihoigienei bolilor psihice. Pentru aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Petrilovitch, H. Ey). Psihoigiena trebuie să dispună de „cadre clinice” sau de teme nosologice exacte, pentru a putea stabili modurile de acțiune particulară pentru fiecare formă de predispoziție morbidă în parte. În sensul acesta, au fost preferate mai multe aspecte nosologice care să reprezinte cadrul tematic de acțiune al psihoigienei bolilor psihice. Pentru aceasta, ne-am referit la următoarele: constituția emotivă, constituția psihastenică, constituția mitomaniacă, constituția paranoică, constituția ciclotimică, constituția schizoidă, constituția psihopatică, alcoolismul și toxicomania, stările depresive, suicidul, afecțiunile psihosomatice
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
felului vostru de a fi. Suspendați pentru o clipă propriile voastre prezumții. Definiți-vă proprii termeni. Lucrați cu mine pentru a construi punți între noi." Jim Sinclair persoană cu autism ISTORIA AUTISMULUI - de la un simptom al schizofreniei la o unitate nosologică aparte Potrivit Dicționarului Medical apărut la Editura Ceres în 1977, autismul reprezintă “ pierderea contactului cu lumea exterioară printr-o repliere în sine însuși, un mod de gândire detașat de realitate și o predominantă a vieții interioare “ . In lumea medicală, autismul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
reprezintă “ pierderea contactului cu lumea exterioară printr-o repliere în sine însuși, un mod de gândire detașat de realitate și o predominantă a vieții interioare “ . In lumea medicală, autismul nu a fost însă întotdeauna prezentat și cercetat ca o unitate nosologică aparte. Vă propun în continuare o prezentare a evoluției studiilor despre autism, începând cu prima referire la autism descris ca un simptom al schizofreniei la tulburarea de dezvoltare expusă în prezent in DSM IV ( Diagnostic and Statistical Manul of Mental
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
însoțită de predominanta vieții interioare “. În 1943, pediatrul American Leo Kanner descrie comportamentul a 11 copii autiști. Chiar dacă împrumuta pentru descrierea acestei tulburări infantile un termen folosit în descrierea schizofreniei, Kanner are meritul de a încadra autismul într-o unitate nosologică independentă. În articolul său “ Autistic Disturbance of Affective Contact “ Kanner a prezentat patternurile comportamentale specific autismului infantile și distincte de schizofrenie. În acest studiu, Kanner a descris pentru prima dată 11 copii care prezentau grave deficite de vorbire, dificultăți în
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
mai perfecționate, inclusiv microscopia electronică, nu au confirmat constatările lui Stockman, negăsind modificări de tip inflamator În zonele sensibile nodulare biopsiate, ceea ce punea sub semnul Întrebării corectitudinea denumirii de „fibrozită" pentru această suferință reumatică și chiar existența ei, ca entitate nosologică distinctă. În ultimii 10-15 ani, marile progrese realizate În domeniul fiziologiei și fiziopatologiei durerii au dus la unele clarificări și În reumatologie, inclusiv În privința FM; această suferință se caracterizează prin existența unor zone sensibile, deseori simetrice, localizate În părțile moi
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
există sub forma unui spectru de manifestări. La baza apariției fragilității sunt avute în vedere mai multe mecanisme: deficite hormonale, inflamația, stresul oxidativ, sarcopenia, neurodegenerarea, declinul fiziologic sistemic. Lipsa de consens în privința fragilității pledează pentru înlocuirea definirii în sens clasic (nosologic și nosografic) cu o „delimitare“ cu granițe foarte largi, lăsate deschise pentru alte contribuții și achiziții. Conceptualizarea fragilității ca stare de vulnerabilitate globală reprezintă un pas înainte în acest sens. Conceptul de fragilitate are calitatea de a atrage atenția asupra
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
fac în beneficiul calității vieții. Cu privire la încercările de definire a fragilității ca sindrom sau ca boală, multitudinea definițiilor întâlnite în literatură, diferențele foarte mari de viziune între diferiți autori și lipsa de consens pledează pentru înlocuirea definirii în sens clasic (nosologic și nosografic) cu o delimitare cu granițe foarte largi, lăsate deschise pentru alte contribuții și achiziții. Conceptualizarea fragilității ca stare de vulnerabilitate globală reprezintă un pas înainte în acest sens. Fragilitatea își găsește un loc mai firesc alături de alte STĂRI
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
mai încăpea-o spitalele și, bineînțeles, nu și-ar mai structura, viguros și fără risc seismic, polul bogăției personale, răspîndind în jur, ca o sepie monstruoasă, dejectele sărăciei. Luate împreună, simptomele de mai sus nu reușesc să contureze o entitate nosologică, adică o maladie. E o lume care, perfect conștientă de racilele ei, hamletizează imoral și cu nerușinare. Nu este iresponsabilă în sens morbid, căci are conștiința reperelor morale și justițiare, numai că le nesocotește cu cinism și obrăznicie”. Cum se
Sub scutul moralistului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4714_a_6039]
-
sintetice ale fericirii. Iar indicatorul poate cel mai limpede al regresiei îl constituie edițiile succesive ale faimosului manual american pentru diagnosticarea și statistica tulburărilor mentale DSM, ajuns la a patra ediție revăzută - prima fiind tipărită în 1952. Datorită unor criterii nosologice înguste și mecaniciste și a unei corectitudini politice împinse la extrem, DSM-ul ne prezintă azi distorsionat realitatea clinică și nivelul actual de cunoștințe, eliminând treptat, în decursul a 50 de ani, într-o esențială măsură terminologia psihiatrică și pe
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
a breslei medicale se Îmbunătățise peste noapte. Deși, așa cum s-a spus mai Înainte, o mare parte din bolnavii incurabili și a căror boală ajunsese la gradul extrem și ultim, dacă era corect să se spună așa ceva despre un stadiu nosologic care se anunțase ca veșnic, fuseseră expediați Înapoi În casele și În familiile lor, În ce mâini mai bune s-ar putea afla bieții de ei, Întrebau cu ipocrizie, cert este că un număr ridicat dintre ei, fără rude cunoscute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
concursul organizat în 1868, la București, pentru un stipendiu la Facultatea de Medicină din Paris, că "diferitele forme de holeră, numită asiatică, europeană, epidemică, sporadică, fie la adult, copil, bărbat sau femeie, sunt varietăți aparținând la una și aceeași specie nosologică"5. Cercetările din 1883-1884 ale lui Robert Koch privitoare la agentul etiologic al holerei asiatice, reprezentat de Vibrio cholerae, un bacil în formă de virgulă, aveau să întărească însă convingerea în specificitatea bine conturată a unei cotropitoare afecțiuni epidemice, care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
criteriile fixate de DSM sau ICD pentru atacurile de panică (Barlow, 1988), fie că par să se potrivească mai bine unor fobii specifice (i.e. claustrofobie, Friend și Andrews, 1990). Spre deosebire de DSM-IV, ICD-10 nu presupune prevalența atacurilor de panică în structura nosologică. Agorafobia este menționată în capitolul dedicat tulburărilor anxioase și este definită comportamental printr-o suită de fobii conexe care se întrepătrund deseori, legate de teama de a ieși din casă: teama de a intra în magazine, teama de mulțimi, de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
reprezentările sociale asupra rolului școlii într-o societate sau comunitate, putem identifica următoarele perspective: perspectiva individuală pune accentul pe identificarea și evidențierea problemelor specifice de învățare ale fiecărei categorii de copii cu cerințe educaționale speciale, pe efectele negative ale etichetelor nosologice aparținând diagnosticului medical și psihopedagogic care activează la cadrele didactice, colegii de clasă, părinți sau alte persoane din societate o serie de prejudecăți și stereotipuri atitudinale, comportamentale și chiar verbale, periclitând buna relaționare și comunicare între toți actorii actului educațional
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
din societate o serie de prejudecăți și stereotipuri atitudinale, comportamentale și chiar verbale, periclitând buna relaționare și comunicare între toți actorii actului educațional. Se știe că o serie de stereotipuri cognitive tind să asocieze sau să înlocuiască persoana cu eticheta nosologică și cu tot ceea ce presupune interpretarea acestei etichete sub aspect relațional, comportamental, intelectual sau educațional, conducând la reacții fie de hiperprotecție sau milă, fie de respingere, dispreț, marginalizare și izolare față de elevul cu diferite tipuri de deficiență sau cu dificultăți
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și reduce comportamentul; - tulburarea reactivă de atașament cu sociabilitate nediscriminativă și eșec social impune diagnostic diferențial cu tulburarea autistă, dar evoluția favorabilă odată cu acordarea de îngrijiri și suport emoțional infirmă diagnosticul; - schizofrenia infantilă necesită în primul rând discutarea acestei entități nosologice, care nu există ca atare în nici unul dintre instrumentele taxonomice menționate. Experiența ne face să aderăm la punctul de vedere al lui Graham, 1999 (www.romjpsychiat.ro) care menționează acest diagnostic diferențial. Într-adevăr, autismul infantil nu se poate confunda
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
mai variate. În psihiatria sec. al XIX-lea, literatura engleză de specialitate vorbea despre moral insanity. În sec. XVIII aceste tulburări erau clasificate În grupa „pasiunilor morbide”. În sec. al XX-lea este fixat și unanim acceptat de specialiști cadrul nosologic al psihopatiilor, În care sunt incluse acest tip de tulburări. Un studiu de psihologie morală nu poate neglija acest grup de modificări. Tratarea lor În psihiatrie sau psihopatologie caută să pună În evidență, În primul rând, aspectele medicale sau psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
în literatura medicală și antropologică. Pe de altă parte, acest studiu vine să sublinieze diferențele dintre etnii și religii în ceea ce privește stilul de viață și impactul acestuia asupra stării de sănătate, stabilind concluzii cu importanță teoretică și aplicabilitate practică. Simptomatologic și nosologic, studiul confirmă informațiile din literatura de specialitate, aducând însă informații despre specificul spațiului românesc și reliefând, prin studiul unui grup multietnic și multidenominațional, legătura dintre stil de viață, factori biologici, psihologici, socioeconomici, spirituali și patologici. Metodologie Activitatea de teren s-
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]