1,758 matches
-
în vederea unui efect comic, ci cât se poate de serios, reprezentând realitatea muzicală multi-fațetată. Iată de ce am decis să pun împreună câteva fragmente din muzica mea din filmele de desene animate: un cor de copii plin de bucurie, o serenadă nostalgică atonală, o lucrare de Corelli garantat sută la sută (Made in USSR) și, în final, tangoul favorit al bunicii mele cântat de către străbunica mea la clavecin. Am siguranța că toate aceste teme funcționează foarte bine împreună, iar eu le folosesc
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de identificare a unei concepții stilistice se rezumă la imaginea parametrilor generali în care sunt concepute lucrările muzicale. Astfel de forme de definire le putem observa în sintagme precum „New simplicity” sau „New complexity”, de partea tributară tradiției și consensului „nostalgic” situându-se titulaturi precum „Neo-romantism”, „Neo-baroc” sau - mai general - ca definiție a sistemului de organizare sonoră - ,„Neo-tonal”. Această optică asupra evoluției fenomenului stilistic scoate în evidență flexibilitatea, relativitatea și contextualitatea accepțiunilor variabile pe care stilul le adoptă ca forme de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Monteoru (terminată în același an, după schițele aceluiași Ion Mincu). De altfel, tot acest București monumental, de tip neoclasic sau ,Art Nouveau"datează din anii care au premers sau au urmat intrării în secolul XX. Un excelent prilej pentru întoarcerea nostalgică în lumea capitalei din anii în care totul era de inventat și de construit îl constituie apariția celor trei albume de fotografii, Bucureștii în imagini. În vremea lui Carol I . Realizate în stilul celebrelor albume ale Editurii Parigramme, dedicate vechiului
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
p. 24). Cartea prietenilor mei este o apariție editorială la care țin foarte mult pentru că îmi aduce aproape sufletul bunului meu profesor Deliu Petroiu. Doar citindu-i numele pe copertă și inima mi se umple de bucurie și de amintirea nostalgică a atâtor ziceri memorabile sau delicat-corozive ale acestui }uțea bănățean. Vă îmbrățișez, dom' profesor vă doresc viață lungă și, dacă tot v-ați apucat de treaba asta, la cât mai multe cărți!
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
destui bani ca să-și plătească taxele la școală și să se distreze în același timp. Jurnalista Gwen, care este antrenată de nevoie în joc, reușește să-l cunoască pe omul din spatele mitului Van Wilder. O comedie romantică isteață, în stilul nostalgic al anilor 1980, despre un tip cu care oricine ar vrea să semene. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: „Nabucco“, de G. Verdi, 4. 04, ora 19; „Cavalleria Rusticana“, de P. Mascagni, 7. 04, ora 19. Teatrul Național: „La Lilieci“, de Marin
Agenda2004-14-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282273_a_283602]
-
este, ca orice clasificare literară de altminteri, relativă. Dar, în general, compartimentarea aceasta, evident subiectivă, este plauzibilă pentru că autoarea ține cont de dominanta stilistică a scrierii. În paginile evocatoare despre aceste „fântâni ale darurilor” distingem două atitudini. Una, dominantă, atitudinea nostalgic lirică, aureolată de un ton de odă, o evocare aproape imnică, inaugurată de Al. Lupeanu-Melin cu ale sale Evocări din viața Blajului și cu micul roman autobiografic: Licean... odinioară de Ion Agârbiceanu, în care evocarea este întreruptă de asemenea exclamații
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
-o în foaierul Operei și Teatrului Național din Timișoara (1969), maestrul Aurel Gh. Ardelean sublinia că „artista se vrea o cronicară plastică a lumii teatrale, surprinzând cu agilitate esențialul: o mișcare, un gest plastic, o scenă-cheie; redescoperim în lucrările sale nostalgica amintire a unor spectacole, stârnindu-ne, în același timp, memoria vizuală pentru a recunoaște personajul și actorul“. Mărturisire de credință „Am fost dintotdeauna atrasă de lumea teatrului, ne mărturisește doamna Maria Goian. Mi-aduc aminte (era prin 1951-1952) că mă
Agenda2003-45-03-45-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281693_a_283022]
-
teahibrizi („Simfonia”, „Romstar”, „Golden Elegance”, „Incandescent”, „Doamna în mov”; floribunde („Foc de tabară”, „Luchian”, „Rosabunda”, „Rosadora”, „Rosalinda”, „Rosagold”, „Carmen”, „Judith”, „Mirela”, „Bordura de nea” etc.); de parc („Vigorosa”, „Nostalgica”), acoperitori („Rusticana”, „Zburlici”). Se poate vorbi și de unele premiere, ca „Nostalgica” - primul soi cu petale mov, iar nu peste mult timp se va da spre omologare „Bonica inermis" - primul soi românesc fără ghimpi. Dintre soiurile amintite mai sus, „Foc de tabără” și „Simfonia” au fost premiate la concursurile internaționale din Italia
Agenda2003-48-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281763_a_283092]
-
-și continua studiile și modernizarea sistemului de sănătate. l Poliția germană a fost nevoită să intervină în forță la Berlin pentru dispersarea protestatarilor anarhiști și comuniști care au provocat numeroase pagube materiale, în timp ce la Moscova au avut loc defilări ale nostalgicilor comuniști. l Ziarul „Daily Mirror“ a publicat unele fotografii realizate în sudul Irakului ce relevă faptul că prizonierii irakieni sunt torturați de soldații britanici. l Un grup de atacatori teroriști a pătruns într-un complex petrochimic din Arabia Saudită și a
Agenda2004-19-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282401_a_283730]
-
realitățile capitaliste șocante pentru poet: "în țară în care "cheia succesului" se plimbă pe sârmă ghimpată / în țară în care transparentele / poetului / sunt interpretate descurajant (...)", problema supraviețuirii este pentru Bianca Marcovici un leit-motiv ce adesea se încarcă polemic dar și nostalgic: "am prins rădăcini la etajul zece / văd sinagoga reformista / văd o parcare / n-are cine să-mi picure mir / pe gaura cheii, n-are cine / să mă apere de mine / aici în Haifa zidurilor de sprijin. /ascunsă mi-e inima
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
academic se ascund de fapt condeiul autorului de ficțiune și ochiul lectorului pasionat! Abia în final, retrospectiv, vei vedea în altă lumină imixtiunile celuilalt Daniel Vighi de-a lungul întregii cărți, imixtiuni care îl înfățișează pe acesta în postura estetului nostalgic, nu a academicianului scorțos și aplicat: "Așa mi-a fost dat să-l văd întîiași dată în manualul de istorie. Acolo, în gravura aceea, stătea întins pe sofa, cu perne cilindrice sub cap și la picioare, între doi, trei pilaștri
Critica si condeiul autorului de fictiune by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17678_a_19003]
-
în lacrimile ei/ mă îngropase" (Oțelul inclement al utopiei): "acum iubesc numai apusul/ lumină lui în care ne topim că două lumînări de geamăna ceară" (Povestea cea mai simplă). Sînt componentele unei nobleți niciodată dezmințite. Păstrînd ceva dintr-un menestrel nostalgic, care nu ezită să-i spună tandru unui "tu" feminin chiar și "prințesa mea", pentru eul liric ce ni se dezvăluie aici nu fără ezitări frumusețea și onoarea atîrnă la fel de greu și sînt de nedespărțit. În plus, cele mai multe versuri ni
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
gratiile-n sînge, gramatic/ trag clopote, înverșunat, ridicul" (Gratii în sînge, ilasciene). Spirituș loci e atît de adînc sădit în ființă poetului, încît, după cum vedem, se prelinge substantival și adjectival, deci ca materie primă, ziditoare la nivelul lingvistic, în compoziția nostalgicelor metafore. Multe din poeziile lui Lucian Vasiliu prezintă, după cum ne atrage atenția poetul însuși, spectrul unor "icoane de sînge". De remarcat, sub zodia melancoliei, amestecul de trecut și viitor, acea tensiune combinată a tîmpilor extremi, eludînd prezentul. Slăvirea timpului consumat
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
rețin în chip aparte, deși criticul se străduiește să îi diminueze importanța: "S-a remarcat în repetate rînduri că pentru Thomas Mann parodia este o modalitate de a scrie prin care tradiția este în același timp lichidată și confirmată cu nostalgică iubire". Remarca mi se pare atît de importantă pentru că în ea stă, cred eu, actualitatea lui Thomas Mann. Un discret filon parodic, omniprezent, subminează autoritatea naratorului omniscient, aruncînd totodată valul unei ambiguități și a unui indefinit misterios asupra destinelor narate
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
prețiozitate, iar ea nu mai poate face parte din lumea valorilor, ci din sfera kitsch-ului. Localizate în diverse puncte ale lumii acțiunile închipuite de autoare sînt în general povești de dragoste neterminate, altele amînate, unele doar visate, dorite, povești nostalgice, renunțări inexplicabile. Să luăm o proză, "Simplă coincidență", de pildă. Ce se întîmplă!? O femeie (Anda) însoțită de copilul ei, în vîrstă de opt ani se află în vacanță la Washington. Într-o zi, oprindu-se la un restaurant mexican
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
îi alungau de aiurea și erau persecutați... Din fericire pentru tata, în 1946, nu mai era de față pentru a asista la închiderea definitivă a Cenaclului". O filă, luminiscentă, de istorie literară se încheiase definitiv, lăsînd-o în grija posterității. Pagini nostalgice sînt consacrate evocării casei (un fost conac) de la Crușeț și evacuarea, în 1944, din Bucureștiul bombardat, în satul Lucieni. După război nu era preocupată de politică (a descoperit în jurnal chiar interogația " Ce pot avea eu comun cu politica?" și
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
pierdut, incapabili să se adapteze la o altă cultură. Cred că literatura migrantă tratează în general despre oameni care au pierdut o patrie fără să găsească o alta. Un autor migrant nu e niciodată nostalgic, el doar scrie despre personaje nostalgice după țara de origine. 2. Pe hârtie ai două identități: română și canadiană. Sufletește, s-a adăugat și o a treia:cea din Quebec. Cum le împaci? În aparență se poate crede că între cele două sau trei, ar fi
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
înger mîntuie nevroza// cînd lacrimele-n harpe, trec/ nu sînge ca de nalbe perne?/ Un sînge cade-n alb, - eterne,/ cînd lacrimile-n har, petrec?" (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Cu o nostalgică dispoziție, poetul-poet acceptă a funcționa ca un poet-prozator, sub zodia veacului al XIX-lea, în care un Nicolae Filimon, un Ion Ghica, un Al. Odobescu zugrăveau lumea lor într-o concretețe poroasă, într-o înșiruire de materii capabile a absorbi
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
său, Al. Piru, scriitorul a decis pur și simplu, că trebuie să fie licențiat. Din prefața cărții, semnată de Ion Bogdan Lefter, aflăm un motiv mult mai trist și mai profund care, probabil, l-a determinat să facă acest gest nostalgic: o mai veche dorință de a fi rămas profesor în facultate, postură care "i s-ar fi potrivit atât de bine". Alegerea lui Bacovia ascunde o problemă esențială pentru scriitorul târgoviștean: raportarea operei la biografie, la faptele reale. "Tristețea" și
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
influențele culturale franceze?) Constat la eseurile lui I. Funeriu același gen de alchimie în primă instanță nespectaculoasă, servită prompt de bunăstarea evidentă a informației culturale. Poate că prevalează aici aspirația către rigoarea carteziană a limbii latine, despre care eseistul amintește nostalgic, în bună tradiție ardeleană. Refuzând în schimb, dintr-o justă orientare, cărările presărate cu floricele stilistice, din cauza cărora adeseori ideile sub-înțelese rămân, într-adevăr, pe palierele obscure ale înțelegerii. I. Funeriu, Eseuri lingvistice antitotalitare, în seria "Cursuri/studii universitare" îngrijită
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
sa e dominată de o grație și alegrețe vivaldiană. Conștiința sfârșitului imposibil de evitat nu elimină senzația de consistență muzicală a Medelenilor - deloc întâmplător, prima referință la Medeleni, cea din Vacanța mare, trimite către persistența melodică a numelui moșiei. Realismul nostalgic pe care Ionel Teodoreanu îl construiește în trilogia sa caută să surprindă, la unul din nivelele textului, o tranziție despre care romancierul însuși amintea. Verdictul lui Mihai Ralea rămâne în mare măsură valabil - lumea Medelenilor (acea lume a marii burghezii
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
sunt modelate de un cod comportamental a cărui logică interioară apare dificil de înțeles o dată cu trecerea timpului. Oblomovismul se aliază cu melancolia amoroasă și cu delicatețea patriarhală. Cronotopul Medelenilor se articulează prin apelul constant la un spirit al locului - pulsiunile nostalgice ale prozatorului evocă ambiguitatea raportării la modernitate a lui Alecu Russo din Amintiri și Studie Moldovană. Ceea ce urmează după Hotarul nestatornic reflectă o progresivă dezvrăjire a lumii - universul încetează de a mai fi unul permeabil, istoria vârstei de fier domină
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
de vișini. Bercale/ Lopahin maculează un teritoriu al inocenței, și ceea ce dispare e mai mult decât o simplă moșie. Memoria intervine pentru a echilibra o existență descentrată, paradisul pierdut fiind recuperabil doar prin amintire. Trilogia se încheie pe această notă nostalgică. Accidentul biografic are aparențele unui cataclism. După aproape un secol, ciclul romanesc al lui Dinu Zarifopol închide un cerc. Medelenismul rămâne indisociabil de moldovenism, în măsura în care generalizarea este operantă. Asumarea identității e acompaniată, în cazul altora, de o doar aparent inexplicabilă
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
Țăranului Român, a fost finisată tocmai în 1943 și Tzigara nu s-a putut bucura de ea decît cîțiva ani. Memoriile lui Tzigara-Samurcaș sînt scrise tîrziu, în 1948-1952, cînd toate ale lui se prăbușiseră și el nu era decît un nostalgic pensionar. Calități expresive, în ciuda afirmațiilor editorilor (dl. Ioan Șerb și Florica Șerb). Sînt, dimpotrivă, terne, interesul cîștigîndu-l prin ceea ce relatează. Mai întîi, în acest al doilea volum, memoriile evocă atmosfera de la Palatul Regal, pe vremea regelui Carol I, pe care
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
spălat cu un gălbenuș/ și peste noapte mi s-ar fi îndesit părul)/.../ play-boy, play-boy, ai milă de femeia această/ care nu se poate reinventă decât prin/ dragostea să" (Întâlnire cu un play-boy). Din această stare de spirit, din rememorarea nostalgica dar și resemnata a unei vârste fericite rezultă cel mai frumos poem al Denisei Comănescu și unul din cele mai frumoase care s-au scris în ultimele decenii în limba română: "Cu spaimă pieptănându-mă în loc de frunze/ bărbați uscați parcă
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]