958 matches
-
și, mai mult de atât, pe rezistența armată din munți. De fapt, de 7 ani am un curs opțional la clasa a VIII-a - ,,Rezistența armată anticomunistă și represiunea în Argeș-Muscel’’, iar aici pun accent pe mișcarea Haiducilor Muscelului din Nucșoara (aproape un semestru), pe fenomenul reeducării de la Pitești și pe destinele câtorva argeșeni care au sfârșit în închisorile comuniste - Ion Mihalache la Râmnicu Sărat, Gheorghe Brătianu la Sighet în primul rând. Dar bineînțeles că le mai vorbesc și despre alte
Vișinescu: sfârșit de capitol. Scrisoarea unui profesor de istorie care predă la clasa a VIII-a opționalul despre crimele comuniste () [Corola-blog/BlogPost/337951_a_339280]
-
Press, București-1996; -Cezarina Condurache, Chipuri ale Demnității Românești-Eroi ai neamului și sfinți ai închisorilor. Ed. Evdokimos-Fundația Profesor George Manu, București-2015; -Ilariu Dobridor, Decăderea Dogmelor-Cum au dizolvat evreii cultura europeană. Ed. Fronde, Alba Iulia-Paris-1999; -Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Luptătorii din Munți-Toma Arnăuțoiu-Grupul de la Nucșoara. Documente ale Anchetei, Procesului, Detenției. Ed. Vremea, București-1997; - Nistor Chioreanu, Lacrima Prigoanei; -Gheorghe Boldur-Lățescu, Memorii. Universal Dalsi-2008. ------------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 21 Mai 2017
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
sunt avant-dandy-i Franței, al căror nume Începe să fie rostit tot mai des abia după 1790. Cuvântul are și el o istorie - nu Întotdeauna clară când ne cufundăm În etimologii. Prea puțin contează dacă la origini se află provensalul muscada („nucșoară”) sau moscul; important e că totul se Învârte În jurul unui parfum amețitor. Să joace cumva un rol În toată povestea și Muscadin, doctorul ridiculizat de La Mettrie (Într-o comedie din 1747)? Nu se prea știe. Cert este Însă că apariția
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în întreg Orientul Mijlociu [...], fiind pomenit în manuscrise de diverse proveniențe, care nu omiteau nici rețetele de preparare sau lista detaliată a ingrediente- lor întrebuințate (anumite tipuri de ambră, mosc, petale și apă de trandafiri, scorțișoară, santal, cuișoare, cârmâz, săpunariță, vanilie, nucșoară, ghimbir, coriandru, nucă de cocos, anghelică, aloe, galangal etc.) (195). Probabil că vestitul doctor evreo-portughez Daniel de Fonseca, medicul lui Nicolae Mavrocordat și ulterior chiar al sultanului, a jucat un rol important în prepararea pentru Mavrocordat Vodă a „magiunului de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Înspăimîntă (vestigia terrent). În deceniile de totalitarism am avut „teroare oriunde, rezistență pe alocuri” (Andi Mihalache). Trecutul este detonatorul prezentului, iar istoricii, cînd tac, se fac vinovați de complicitate la nefericirea colectivă (Ovidiu Pecican). Daniel Nazare Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom, Iași, 2003, 168 p. Despre rezistența anticomunistă s-a putut vorbi În România abia după 1990. Nevoia de transparență, precum și dorința de a vorbi au produs o cantitate impresionantă de lucrări care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În România abia după 1990. Nevoia de transparență, precum și dorința de a vorbi au produs o cantitate impresionantă de lucrări care s-au concentrat În special pe memorialistică și pe publicarea unor documente de arhivă. Cartea Aurorei Liiceanu, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, intenționează să abordeze fenomenul rezistenței dintr-o perspectiva nouă pentru istoriografia românească, și anume din punctul de vedere al psihologiei sociale. Aceasta presupune că autoarea este interesată să reconstituie nu atît firul evenimentelor (care, de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din punctul de vedere al psihologiei sociale. Aceasta presupune că autoarea este interesată să reconstituie nu atît firul evenimentelor (care, de altfel, au fost tratate Într-o altă lucrare, a Ioanei Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Luptătorii din munți. Toma Arnăuțoiu. Grupul de la Nucșoara. Documente ale anchetei, procesului, detenției, Editura Vremea, București, 1997) cît să descopere și să analizeze resorturile psihologice care au determinat o comunitate rurală să se solidarizeze Împotriva regimului comunist. Lucrarea se concentrează pe analiza grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”, care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Editura Vremea, București, 1997) cît să descopere și să analizeze resorturile psihologice care au determinat o comunitate rurală să se solidarizeze Împotriva regimului comunist. Lucrarea se concentrează pe analiza grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”, care s-a format În jurul localității Nucșoara, beneficiind de suportul material și moral al locuitorilor acesteia. O Întrebare firească se impune: de ce Nucșoara? Satul Nucșoara, situat În partea de nord a județului Argeș, Într-o zonă muntoasă, a fost, Între anii 1949 și 1958, locul unde a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
comunitate rurală să se solidarizeze Împotriva regimului comunist. Lucrarea se concentrează pe analiza grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”, care s-a format În jurul localității Nucșoara, beneficiind de suportul material și moral al locuitorilor acesteia. O Întrebare firească se impune: de ce Nucșoara? Satul Nucșoara, situat În partea de nord a județului Argeș, Într-o zonă muntoasă, a fost, Între anii 1949 și 1958, locul unde a acționat cea mai longevivă grupare de rezistență anticomunistă din România, „Haiducii Muscelului”, condusă succesiv de doi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să se solidarizeze Împotriva regimului comunist. Lucrarea se concentrează pe analiza grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”, care s-a format În jurul localității Nucșoara, beneficiind de suportul material și moral al locuitorilor acesteia. O Întrebare firească se impune: de ce Nucșoara? Satul Nucșoara, situat În partea de nord a județului Argeș, Într-o zonă muntoasă, a fost, Între anii 1949 și 1958, locul unde a acționat cea mai longevivă grupare de rezistență anticomunistă din România, „Haiducii Muscelului”, condusă succesiv de doi militari disponibilizați
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Între anii 1949 și 1958, locul unde a acționat cea mai longevivă grupare de rezistență anticomunistă din România, „Haiducii Muscelului”, condusă succesiv de doi militari disponibilizați În urma reformei militare din anii ’46-1947: colonelul Arsenescu și căpitanul Toma Arnăuțoiu. După 1990, Nucșoara este descoperită (În special prin intermediul serialului de televiziune „Memorialul durerii” realizat de Lucia Hossu-Longin) ca un simbol al rezistenței anticomuniste. Dar, așa cum corect remarcă autoarea cărții, Aurora Liiceanu, „comuna Nucșoara și-a făcut treptat o imagine publică fără a se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
anii ’46-1947: colonelul Arsenescu și căpitanul Toma Arnăuțoiu. După 1990, Nucșoara este descoperită (În special prin intermediul serialului de televiziune „Memorialul durerii” realizat de Lucia Hossu-Longin) ca un simbol al rezistenței anticomuniste. Dar, așa cum corect remarcă autoarea cărții, Aurora Liiceanu, „comuna Nucșoara și-a făcut treptat o imagine publică fără a se constitui, mai Întîi, Într-un obiect de cercetare care să răspundă la o Întrebare simplă: cum a fost posibil ca Într-o comună de munte, Ministerul de Interne să trimită
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mare număr de securiști pe cap de locuitor” (p. 12). Este o Întrebare la care cartea Aurorei Liiceanu Își propune să răspundă. Lucrarea este structurată În trei capitole care abordează fenomenul rezistenței și consecințele acestuia pornind de la un caz particular, Nucșoara (În primele două capitole), pentru ca În ultimul capitol să analizeze politica oficială a partidului comunist În anii ’50 privind lumea rurală și să explice, cu mijloacele psihologiei, reacția violentă a comunității țărănești la această politică. „Astăzi: Nucșoara”, primul capitol, este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un caz particular, Nucșoara (În primele două capitole), pentru ca În ultimul capitol să analizeze politica oficială a partidului comunist În anii ’50 privind lumea rurală și să explice, cu mijloacele psihologiei, reacția violentă a comunității țărănești la această politică. „Astăzi: Nucșoara”, primul capitol, este o anchetă sociologică a Nucșoarei contemporane, realizată prin intermediul interviurilor de istorie orală atît cu foștii susținători ai partizanilor, cît și cu cei care au preluat puterea În sat după 1946-1947. Autoarea descoperă o comunitate care nu reușește
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru ca În ultimul capitol să analizeze politica oficială a partidului comunist În anii ’50 privind lumea rurală și să explice, cu mijloacele psihologiei, reacția violentă a comunității țărănești la această politică. „Astăzi: Nucșoara”, primul capitol, este o anchetă sociologică a Nucșoarei contemporane, realizată prin intermediul interviurilor de istorie orală atît cu foștii susținători ai partizanilor, cît și cu cei care au preluat puterea În sat după 1946-1947. Autoarea descoperă o comunitate care nu reușește, Încă, după cincizeci de ani, să-și găsească
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
istorie orală atît cu foștii susținători ai partizanilor, cît și cu cei care au preluat puterea În sat după 1946-1947. Autoarea descoperă o comunitate care nu reușește, Încă, după cincizeci de ani, să-și găsească echilibrul. Memoria Își cere drepturile: Nucșoara este marcată de dispute care au ca punct de pornire evenimentele din anii ’50-1960. În sat se confruntă două tabere: pe de o parte, foștii condamnați politici și familiile lor, care au stat ani buni În Închisorile comuniste, și, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
personaj controversat. Toma Arnăuțoiu este prezentat ca fiind opusul lui Arsenescu: echilibrat, cu un puternic simț al responsabilității, un individ prudent și rațional. Raportul de opoziție Între cei doi este accentuat și de faptul că Arsenescu este un străin de Nucșoara, În timp ce Toma Arnăuțoiu este membrul unei familii respectate și iubite În localitatea din munți. Astfel, În raporturile cu ceilalți membri ai grupului prevalează fie prestigiul militar al lui Arsenescu, fie autoritatea morală a lui Toma Arnăuțoiu. Maria Plop este o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de rudenie, de vecinătate sau, pur și simplu, pe conștiința unui trecut comun. Totuși, motivația susținerii grupului de rezistență a avut la bază și o serie de așteptări de ordin material (la Întrebarea Aurorei Liiceanu adresată Marinicăi Chirca, țărancă din Nucșoara, importantă susținătoare a grupului, „Ce s-ar fi Întîmplat dacă mișcarea de rezistență din Nucșoara ar fi fost o reușită?”, răspunsul acesteia a fost „Eh! Eram cineva. Eram mari!” (p. 100)). Ultimul capitol, „Contextul: țărănimea”, abordează problema țărănească În România
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
susținerii grupului de rezistență a avut la bază și o serie de așteptări de ordin material (la Întrebarea Aurorei Liiceanu adresată Marinicăi Chirca, țărancă din Nucșoara, importantă susținătoare a grupului, „Ce s-ar fi Întîmplat dacă mișcarea de rezistență din Nucșoara ar fi fost o reușită?”, răspunsul acesteia a fost „Eh! Eram cineva. Eram mari!” (p. 100)). Ultimul capitol, „Contextul: țărănimea”, abordează problema țărănească În România după 1945, trecînd În revistă o serie de măsuri legislative ale puterii comuniste prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Aurorei Liiceanu reușește să ne ofere atît o Înțelegere a fenomenului rezistenței anticomuniste din România, cît și o interesantă privire asupra psihologiei țărănești și a lumii satului, În general. Adelina Ștefan Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. „Impunerea socialismului nu a schimbat doar valorile cîtorva variabile existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, În lucrarea sa Compromis și rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, În lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub Ceaușescu, cercetătoarea americană Katerine Verdery. Aceasta este probabil și premisa de la care pornesc cei doi autori ai lucrării Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci cînd Își propun să investigheze schimbările produse În mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic În lumea rurală În perioada comunistă, precum și consecințele acestora asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Gerard Althabe, atunci cînd Își propun să investigheze schimbările produse În mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic În lumea rurală În perioada comunistă, precum și consecințele acestora asupra satului românesc contemporan prin intermediul analizei microsociale a două sate: Nucșoara și Scornicești. Intenția mărturisită a autorilor este de a observa dacă schimbarea politică programată, impusă prin coerciție, se menține și după Încetarea acestui proces (p. 9). S-ar putea spune că lucrarea este un experiment deoarece cei doi autori, Alina
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
De asemenea, pentru a extinde analiza la Întregul rural românesc a fost utilizat un sondaj de opinie reprezentativ pentru populația României, pentru populația rurală și pentru populația județelor Olt și Argeș realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Națională. Atît Nucșoara, cît și Scornicești sînt terenul perfect pentru analiză deoarece au o puternică Încărcătură simbolică și par, la o primă vedere, să fie Într-o puternică antiteză: prima este cunoscută deoarece acolo a acționat una dintre cele mai longevive grupări de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prima este cunoscută deoarece acolo a acționat una dintre cele mai longevive grupări de rezistență din România, „Haiducii Muscelului”, iar a doua, pentru că este localitatea natală a ultimului lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu. Diferențele nu se opresc aici: În timp ce Nucșoara a trebuit să suporte ca un stigmat trecutul anticomunist, Scorniceștiul a avut statutul unei localități privilegiate. În sfîrșit, datorită terenului accidentat de munte, Nucșoara nu a fost colectivizată, pe cînd la Scornicești - sat de cîmpie - a fost dezvoltată cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
localitatea natală a ultimului lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu. Diferențele nu se opresc aici: În timp ce Nucșoara a trebuit să suporte ca un stigmat trecutul anticomunist, Scorniceștiul a avut statutul unei localități privilegiate. În sfîrșit, datorită terenului accidentat de munte, Nucșoara nu a fost colectivizată, pe cînd la Scornicești - sat de cîmpie - a fost dezvoltată cea mai mare „colectivă” din România comunistă. Cu toate acestea, cei doi cercetători au observat de-a lungul analizei lor că procesele petrecute În cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]