900 matches
-
cele observate la virusurile din genurile Paramyxovirus și Morbillivirus, funcționează ca o matrice pentru adăugarea unui cozi poliadenilate la extremitatea 3' a ARNm viral prin mașinăria celulară. Regiunea Leader, alcătuită din 55 de nucleotide la virusul Ebola și 48 de nucleotide la virusul Marburg, începe de la prima nucleotidă a genomului viral și se extinde până la semnalul de inițiere a transcripției nucleoproteinei NP. Ea conține prima parte a promotorului de inițiere a transcripției ARNm. Regiunea Trailer (5') are o lungime variabilă la
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
și Morbillivirus, funcționează ca o matrice pentru adăugarea unui cozi poliadenilate la extremitatea 3' a ARNm viral prin mașinăria celulară. Regiunea Leader, alcătuită din 55 de nucleotide la virusul Ebola și 48 de nucleotide la virusul Marburg, începe de la prima nucleotidă a genomului viral și se extinde până la semnalul de inițiere a transcripției nucleoproteinei NP. Ea conține prima parte a promotorului de inițiere a transcripției ARNm. Regiunea Trailer (5') are o lungime variabilă la filovirusuri. Ea este constituită din 677 și
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
genomului viral și se extinde până la semnalul de inițiere a transcripției nucleoproteinei NP. Ea conține prima parte a promotorului de inițiere a transcripției ARNm. Regiunea Trailer (5') are o lungime variabilă la filovirusuri. Ea este constituită din 677 și 381 nucleotide la ebolavirusurile Zair și Sudan, 25 de nucleotide la ebolavirusul Reston și 76 de nucleotide la virusul Marburg. Această regiune include semnale necesare pentru sinteza de noi genoame în timpul replicării virale. Extremitățile genomice Leader și Trailer ale filovirusurilor au un
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
inițiere a transcripției nucleoproteinei NP. Ea conține prima parte a promotorului de inițiere a transcripției ARNm. Regiunea Trailer (5') are o lungime variabilă la filovirusuri. Ea este constituită din 677 și 381 nucleotide la ebolavirusurile Zair și Sudan, 25 de nucleotide la ebolavirusul Reston și 76 de nucleotide la virusul Marburg. Această regiune include semnale necesare pentru sinteza de noi genoame în timpul replicării virale. Extremitățile genomice Leader și Trailer ale filovirusurilor au un grad ridicat de complementaritate între ele. Complexul ribonucleoproteic
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
prima parte a promotorului de inițiere a transcripției ARNm. Regiunea Trailer (5') are o lungime variabilă la filovirusuri. Ea este constituită din 677 și 381 nucleotide la ebolavirusurile Zair și Sudan, 25 de nucleotide la ebolavirusul Reston și 76 de nucleotide la virusul Marburg. Această regiune include semnale necesare pentru sinteza de noi genoame în timpul replicării virale. Extremitățile genomice Leader și Trailer ale filovirusurilor au un grad ridicat de complementaritate între ele. Complexul ribonucleoproteic (nucleocapsida) conține 4 proteine: NP, VP30, VP35
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o pentoză (D-2-dezoxiriboză) și un fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina). Polimerizarea ribonucleotidelor se realizează prin legături fosfodiesterice în pozițiile 3’- 5’. Compoziția nucleotidică (sau secvența, ordinea nucleotidelor în moleculă) definește structura primară a moleculei de ARN. Datorită complementarității bazelor în unele regiuni mai mari sau mai mici ale moleculei de ARN, în soluție și în funcție de temperatură, prin pliere și aparierea regiunilor complementare, molecula poate capăta, formând o
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
este format din trei regiuni : regiunea 5’ netranscrisă (5’UTR - "5' untranslated region" - în engleză), regiunea 3’ netranscrisă (3’UTR - "3' untranslated region" -în engleză) și regiunea codantă. ARN-ul de transport (notat ARNt) este un ARN scurt, de 75-100 nucleotide, cu o structură terțiară „în treflă” (cu patru regiuni scurte dublu catenare și trei bucle) ce fixează un anumit aminoacid la capătul 3’ și care are o regiune specifică de trei nucleotide numită anticodon în bucla opusă capătului 3’. Acest
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
notat ARNt) este un ARN scurt, de 75-100 nucleotide, cu o structură terțiară „în treflă” (cu patru regiuni scurte dublu catenare și trei bucle) ce fixează un anumit aminoacid la capătul 3’ și care are o regiune specifică de trei nucleotide numită anticodon în bucla opusă capătului 3’. Acest ARN fixează un aminoacid pe care îl transportă și în poziționează în dreptul unui codon (prin complementaritatea codon (de pe molecula de ARNm) - anticodon (de pe molecula de ARNt) în cursul procesului de translație. ARN
Acid ribonucleic () [Corola-website/Science/304511_a_305840]
-
componente „non-membranare”. Subunitățile ribozomale sunt relativ identice în celula eucariota și cea procariotă. Ribozomii eucariotelor au dimensiuni de 80S, și fiecare conține o subunitate mică (40S) și o subunitate mare (60S). Subunitatea mare este alcătuită din ARNS 5S (120 de nucleotide), ARN 28S (4700 de nucleotide), o subunitate de 5,8S (160 de nucleotide) și aproximativ 49 de proteine. Subunitatea mică 40S conține ARN 18S (1900 de nucleotide) și aproximativ 33 de proteine. Ribozomii găsiți în cloroplastele și mitocondriile celulelor eucariote
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
relativ identice în celula eucariota și cea procariotă. Ribozomii eucariotelor au dimensiuni de 80S, și fiecare conține o subunitate mică (40S) și o subunitate mare (60S). Subunitatea mare este alcătuită din ARNS 5S (120 de nucleotide), ARN 28S (4700 de nucleotide), o subunitate de 5,8S (160 de nucleotide) și aproximativ 49 de proteine. Subunitatea mică 40S conține ARN 18S (1900 de nucleotide) și aproximativ 33 de proteine. Ribozomii găsiți în cloroplastele și mitocondriile celulelor eucariote au subunitatea mare și mică
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
Ribozomii eucariotelor au dimensiuni de 80S, și fiecare conține o subunitate mică (40S) și o subunitate mare (60S). Subunitatea mare este alcătuită din ARNS 5S (120 de nucleotide), ARN 28S (4700 de nucleotide), o subunitate de 5,8S (160 de nucleotide) și aproximativ 49 de proteine. Subunitatea mică 40S conține ARN 18S (1900 de nucleotide) și aproximativ 33 de proteine. Ribozomii găsiți în cloroplastele și mitocondriile celulelor eucariote au subunitatea mare și mică conectate prin intermediul proteinelor la nivelul particulei 70S. Aceste
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
o subunitate mare (60S). Subunitatea mare este alcătuită din ARNS 5S (120 de nucleotide), ARN 28S (4700 de nucleotide), o subunitate de 5,8S (160 de nucleotide) și aproximativ 49 de proteine. Subunitatea mică 40S conține ARN 18S (1900 de nucleotide) și aproximativ 33 de proteine. Ribozomii găsiți în cloroplastele și mitocondriile celulelor eucariote au subunitatea mare și mică conectate prin intermediul proteinelor la nivelul particulei 70S. Aceste organite sunt considerate a fi o remineșcență de la bacterii, a căror ribozomi sunt similari
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
cromozomului Y este deosebit de util în descifrarea istoriei umanității, date suplimentare au fost obținute prin studiul genomului a zeci de grupuri aparținând unor populații diferite. În iunie 2009, a fost publicată o analiză pangenomică a polimorfismelor de tip SNP ("Single Nucleotide Polymorphisms") identificate la 1.138 de indivizi neînrudiți în faza a doua a proiectului internațional HapMap și în eșantioanele recoltate de CEPH ("Centre d’Etude des Polymorphismes Humains") în scopul studierii variabilității genomului uman ("CEPH Human Genome Diversity Panel") Înainte de
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
Cromozomul 8 este unul dintre cele 23 de perechi de cromozomi umani, anume un autozom. Oamenii au în mod normal două copii al acestuia. Cromozomul 8 are o anvergură de aproximativ 155 milioane nucleotide în perechi (materialul de bază pentru ADN), și reprezintă între 4,5% și 5% din totalul de ADN din celule. Identificarea genelor la fiecare cromozom este un domeniu activ al cercetării genetice. Datorită diferitelor tactice folosite de cercetători pentru a
Cromozomul uman 8 () [Corola-website/Science/314701_a_316030]
-
înlocuită de secvențierea de nouă generație. Cu toate acestea, secvențierea Sânger este încă folosită, în contextul proiectelor mai mici, pentru validarea rezultatelor secvețierii de nouă generație, sau pentru citirea fragmentelor lungi și continue de ADN (mai mari de 500 de nucleotide). Metodă clasică de secvențiere Sânger ia un șablon simplu de ADN, un primer ADN, enzimă ADN polimerază, deoxinucleozidetrifosfate normale (dNTP) și di-deoxinucleozidetrifosfate modificate (ddNTP), cele din urmă terminând prematur elongarea sirului ADN. ddNTP-urilor le lipsesc grupul hidroxil (OH) de la
Secvențierea Sanger () [Corola-website/Science/335161_a_336490]
-
ADN, un primer ADN, enzimă ADN polimerază, deoxinucleozidetrifosfate normale (dNTP) și di-deoxinucleozidetrifosfate modificate (ddNTP), cele din urmă terminând prematur elongarea sirului ADN. ddNTP-urilor le lipsesc grupul hidroxil (OH) de la capătul 3', deci nu pot forma legătură necesară dintre două nucleotide, ceea ce împiedică polimeraza ADN să extindă ADN-ul. ddNTP-urile sunt etichetate radioactiv sau fluorescent pentru a putea fi detectate automat de către mașinile de secvențiere. Mostră ADN este împărțită în patru reacții separate, conținând fiecare toate cele patru deoxinucleotide (dATP
Secvențierea Sanger () [Corola-website/Science/335161_a_336490]
-
este împărțită în patru reacții separate, conținând fiecare toate cele patru deoxinucleotide (dATP, dGTP, dCTP și dTTP) și enzimă ADN polimerază. În fiecare dintre reacții este adăugată doar una dintre cele patru di-deoxinucleotide (ddATP, ddGTP, ddCTP, sau ddTTP), în timp ce celelalte nucleotide sunt nemodificate. Di-deoxinucleotidele modificate sunt adăugate în exces, în cantități de aproximativ 100 de ori mai mari decât deoxinucleotidele normale (ex. 0.005mM dATP : 0.5mM ddATP). Pe scurt, este nevoie de patru reacții separate pentru a testa cele patru
Secvențierea Sanger () [Corola-website/Science/335161_a_336490]
-
CD4 , care se poate datora unei interacțiuni intracelulare care crește concentrația didanozinei fosforilate ( active ) . Administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil și didanozină , în doză redusă de 250 mg , a fost asociată cu o rată ridicată Tratament triplu cu nucleozide/ nucleotide : Au fost raportate rate ridicate de eșec al controlului virusologic , precum și apariția precoce a rezistenței la tratament la pacienții cu HIV , atunci când fumaratul de tenofovir disoproxil a fost administrat o dată pe zi , în asociere cu lamivudină și abacavir sau în
Ro_1156 () [Corola-website/Science/291915_a_293244]
-
toate tipurile de celule și poate fi responsabil de volumul mare de distribuție al ribavirinei . Raportul dintre concentrațiile de ribavirină din sângele integral : plasmă este de aproximativ 60: 1 ; ribavirina se găsește în exces în sângele integral sub forma de nucleotide ale ribavirinei sechestrate în eritrocite . Ribavirina prezintă două căi de metabolizare : 1 ) o cale de fosforilare reversibilă ; 2 ) o cale de degradare , implicând deribozilarea și hidroliza amidică , cu formarea unui metabolit de tip triazol carboxiacid . Ribavirina , cât și metaboliții săi
Ro_924 () [Corola-website/Science/291683_a_293012]
-
genele uzuale (gag, pol, env) îndeplinesc mai ales functii regulatoare. Nu este vizibil sub microscopul electronic din cauza diametrului foarte mic. [[Fișier:HI-Virion-en-2.png|right|thumb|250px|Structura HIV-] HIV este format din 2 lanțuri scurte de [[ARN]], compuse din 9200 nucleotide precum și enzime virale, clasificate astfel: [[Fișier:Hiv gross.png|right|thumb|250px|Instalarea infecției|Gag codeaza proteinele din capsidă: p55(proteină miristilată) care este precursor pentru urmatoarele proteine :p17(matrice), p24(capsida) și p7(nucelocapsidă)precum și proteina p6. Precursorul p55
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
virală și de capacitatea imunitară a celulei țintă. Antigenicitatea acestor componenți determină diferitele moduri de detectare a anticorpilor.HIV are abilitatea de a suferi ușor mutații, in mare parte datorate erorilor revers transcriptazei, care introduce o mutație aproximativ la 2000 nucleotide. Această rată de mutație ridicată, determină rezistența HIV-ului la atacul sistemului imunitar, capacitatea sa citotoxică este crescută și poate rezista la terapia medicamentoasă]] După intrarea în corpul uman, particulele virale sunt atrase datorită tropismului către cel mai apropiat receptor
HIV () [Corola-website/Science/299911_a_301240]
-
Cromozomul 3 este unul dintre cele 23 de perechi de cromozomi umani. Oamenii au în mod normal două copii al acestuia. Cromozomul 3 are o anvergură de aproape de 200 milioane nucleotide în perechi (materialul de bază pentru ADN), și reprezintă aproape 6,5% din totalul de ADN din celule. Identificarea genelor la fiecare cromozom este un domeniu activ al cercetării genetice. Datorită diferitelor tactice folosite de cercetători pentru a prezice numărul
Cromozomul uman 3 () [Corola-website/Science/314696_a_316025]
-
și câteva specii de țânțari. A fost prima boală descoperită cu transmitere prin intermediul insectelor de către Walter Reed în jurul anului 1900. Virusul este unul de tip ARN aparținând genului "Flavivirus"..ARN -ul viral este monocatenar, pozitiv format din circa 11 000 nucleotide cu o singură secvență de codare pentru proteina virală.Proteazele celului gazdă taie această proteină în trei structuri : C, prM, E și șapte proteine non-structurale: NS1, NS2A, NS2B, NS3, NS4A, NS4B, NS5; enumerarea corespunde aranjări proteinelor ce codeaya genele în
Febră galbenă () [Corola-website/Science/335385_a_336714]
-
imunologie - in situ - in utero - in vitro - in vivo - inimă - insectă - insectivore - insulină - interfază - intestin - împerechere - kinetoterapie - larvă - lemn - lichen - limnologie - lipide - macroevoluție - malarie - mătase - meioză - memorie - metabolism - metafază - micologie - microbiologie - microevoluție - microscop - mitocondrie - mitoză - mutație - neuron - neurotransmițător - nișă ecologică - nucleotidă - nutriție - operon - organism - originea vieții - os - osmoză - ovar - oxidare - paleontologie - parazitism - parazitologie - peptidă - perete celular - peroxizom - pigment - plămân - plancton - plantă - plasmidă - plastidă - polenizare - polipeptidă - populație - prion - procariot - profază - proiectul genomului uman - proteină - protista - protozoar - purină - radiobiologie - reflex - reproducere asexuată - reproducere
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
și neuramidazice ) apar la suprafața virionului sub forma așa numiților "țepi". Proteina matriceală aflată în interiorul anvelopei asigura stabilitatea structural a virusului.Nucleocapsida încorporează ARN, proteine nucleocapsidice, fosfoproteine și polimeraza (formată din 2 proteine). Genomul este format din ARN monocatenar, 15200-15900 nucleotide. ARN monocatenar, cu polaritate negativă impune prezența unei transcriptaze virale, a cărei activitate este asigurată de cele 2 tipuri de proteine : Proteina P, (polimerază) și Proteina L (large). Regiunile extracistronice (zone care nu codează) includ: Fiecare genă conține o secvență
Paramyxoviridae () [Corola-website/Science/305720_a_307049]