166 matches
-
dea la toți bătaie Celor care se ascund După chipul lui cel blând; Peste mări și țări străine La copiii mici el vine Să le pună în papuci Jucării, bomboane dulci Și mai lasă după ușă Câte-un pai de nuielușă... Dar să vină! eu deseară Nu-i mai las nimic afară, Am pățit-o și-am văzut Pe un „moș” anul trecut Umblând cu cizmele mele, Ce bine-i ședea cu ele! Azi mi-a zis puțin șotâng Îs de-
VINE MOȘUL, VINE OARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371918_a_373247]
-
-i frig. Și cum au dat de căldură, Pe toți somnul i-a cuprins. În casă... pe bătătură... Nu se-auzea nici un pâs! Însă, Michi dinspre ziuă Se înfurișă pe ușă Și între canini își luă Dintr-un dud o nuielușă. În ghetuțele din sală Lustruite de Gigel, Michi găsi o comoară: Dulciuri și... teleghidatul tren. Pisoiul rudă cu vulpea A mâncat tot ce-a fost bun; În loc lăsând nuielușa... Și-a adormit fiind sătul. Dar când s-a trezit Gigel
MICHI, PRIETENUL MEU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371924_a_373253]
-
pe ușă Și între canini își luă Dintr-un dud o nuielușă. În ghetuțele din sală Lustruite de Gigel, Michi găsi o comoară: Dulciuri și... teleghidatul tren. Pisoiul rudă cu vulpea A mâncat tot ce-a fost bun; În loc lăsând nuielușa... Și-a adormit fiind sătul. Dar când s-a trezit Gigel, Pe Michi l-a tot strigat. Cum să-i mai răspundă el, Când dormea tun ca un beat? Și, privind el peste tot S-a prins iute de figură
MICHI, PRIETENUL MEU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371924_a_373253]
-
culese de niște bărbați ce-și ziceau fântânari. Mai târziu a aflat că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul meu, a completat această povestea cu faptul că, și zânele folosesc nuielușa de alun dar și vracii. În noaptea aceea, eu însămi am văzut feciori și fete ce culegeau flori de alun. Erau veseli și vorbeau despre flori că sunt prețioase, întrucât sunt bune de leac și de dragoste. Noroc că eram
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
dimineață, când m-am trezit în trilul unei păsărele ce cânta chiar la urechiușa mea, n-am mai recunoscut pădurea. Din verde, ajunsese poleită în aur. Eram atât de fericită încât am început să cânt. Credeam că o zână folosise nuielușa de alun și aurise pădurea dându-i o înfățișare fantastică. Bucuria însă, mi-a trecut repede... Bunicul meu era trist, la fel de triști erau și ceilalți aluni. Tata mai avea o frunză alături de „călușul” meu, celelalte îi căzuseră peste noapte. Bunicul
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
Astfel sărbătoarea creștin ortodoxă, Moș Nicolae, constituie uvertura simfoniilor ce urmează la cumpăna dintre ani. Moșul este așteptat cu nerăbdare în special de copii, căci le aduce noaptea daruri pe care le lasă în ghetuțe, iar uneori și câte o nuielușă pentru cei care își supără părinții, ca un avertisment să nu mai repete năzbâtiile din timpul anului. Dar Moșul este darnic și cu adolescenții de toate vârstele. La puțin timp urmează sărbătoarea „Nașterea Domnului” când un alt moș, Moș Crăciun
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
GRAMATICĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1501 din 09 februarie 2015 Toate Articolele Autorului -verbul „ a fura”- 9 Februarie 2015 Mi-aduc aminte prima mea bătaie Primită de la Doamna învățătoare, Cred că era de Sfântul Nicolae Și nuielușa de atunci mă doare... Conjugă verbul „ a fura”, mi-a spus Scoțându-mă la tabla întunecată, Fără să stau pe gânduri i-am răspuns- Eu n-am furat și nu fur niciodată! Verbul acesta nu știu să-l recit, Am
LECȚIA DE GRAMATICĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375982_a_377311]
-
Acasa > Strofe > Atasament > MOȘ NICULAE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului N-au fost doar daruri în sacul tău de moș! Cei mici din bloc primit-au nuielușă, Fetița din vecini voia păpușă Și spre părinți se strâmbă a reproș. Ici colo se aude veselie, Cu fructe și cu dulciuri pantofiorii Sunt plini. În casă roșii-s obrăjorii Copiilor arzând de bucurie. Eu, în fotoliu, picotesc și visul
MOŞ NICULAE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369204_a_370533]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > RONDEL COPII TRIȘTI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Voi trece-n astă seară pe la ușă, Cu moșul făcut-am o blândă învoială. Iubire-aduc, în loc de nuielușă, Copiilor ce-s triști și-n casă n-au găteală. Dormiți copii, dar geana vi-i ghidușă Și-n așteptare stați când dulce-somn vă-nșeală. Voi trece-n astă seară pe la ușă Cu moșul făcut-am o blândă învoială. Visa
RONDEL COPII TRIȘTI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369207_a_370536]
-
Autorului COPILĂRIE FĂRĂ MOȘ NICOLAE Revăd copilăria mea Într-un sat uitat de lume, Unde ,,Moșul" nu ajungea Să-nfăptuiască minune. Drumul era prea lung și greu Pentru-a moșului magie, Că se împotmolea mereu În nămeți de sărăcie. Dar nuielușa nu lipsea Niciodată de la ușă, Să-mi amintească viața grea, Când mă-ncălzeam la cenușă. N-aveam ghete lustruite, Iar cismulițe curate, De multe ori peticite, Pe ,,Moși" îi ținea departe. Spălam cisme și ciorăpei Sperând că voi primi ceva
COPILĂRIE FĂRĂ MOȘ NICOLAE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369208_a_370537]
-
versificate, toate alcătuind o lume fermecată, care atrage - dacă nu acaparează - publicul mai tânăr sau mai vârstnic, prin amestecul reușit de pitoresc, umor și fantezie. Fie că e vorba de prelucrări ale unor vechi motive populare de basm (Ciuboțelele ogarului, Nuielușa de alun, Izvorul fermecat, Domnița de rouă ș.a.), fie că e vorba de întâmplări rememorate din propria copilărie (Pânzele mamei) sau din primul și al doilea război mondial (Onică, De-a visele...), G. se dovedește un neobosit povestitor, sfătos și
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
Autorul și-a încercat mâna și în scenariul de film (Măriuca) sau de teatru, fără să exceleze, așa cum a făcut-o în literatura pentru copii. SCRIERI: Litanii de seară, București, 1942; Nucul lui Toderiță, București, 1952; Ciuboțelele ogarului,București, 1954; Nuielușa de alun, București, 1954; Poveste mică pentru cei mici, București, 1954; Povestea lăcrămioarelor, București, 1955; Profesorul cel nou, București, 1955; Izvorul fermecat, București, 1956; Minunata-mpărăție cu palate de hârtie, București, 1957; La „Drumurile lumii”, București, 1959; Poiana lunii, București
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
vineri, sîmbătă, duminică ............................................. ........ ............................................. ........ b) 10; c) iunie, iulie, august ............................................. ........ ...................................... 13. Analizați noțiunile: a) raționament ............................................. ........ b) acid clorhidric................................. ............................................. ........ c) 19 ............................................. ........ 14. Definiți noțiunea individuală prin: a) gen proxim și diferență specifică ............................................. ... b) exemplificare ............................................. ........ c) enumerare ............................................. ........ 15. Recunoașteți tipul de definiție: a) nuielușă verde în iarbă se pierde; c) negru în cerul gurii = rău ............................................. ........ ............................................. ........ d) acoperiș = casă ............................................. ........ ............................................. ........ ...................... 16. Definiți în mod adecvat, folosind figuri de limbaj: a) cadrul didactic ............................................. ........ b) logica ............................................. ........ c) invidia ............................................. ........ Notă: Fiecare operație este notată cu un punct. Total puncte
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
de Ion Barbu (Măcel), Perpessicius, George Murnu, Elena Farago, Radu Gyr, Eugen Constant, Ada Umbră, George Baiculescu, D. Nanu, Victor Eftimiu, Camil Baltazar, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, V. Voiculescu, Ion Pillat. Proză dau Al. Popescu-Telega, Ion Dongorozi, George Mihail Zamfirescu (Nuielușa e un copil necăjit, fragment din romanul Bariera). Reușite sunt medalioanele literare consacrate unor scriitori străini (Marcel Proust, Miguel de Unamuno, Gabriele D’Annunzio) de F. Aderca și Al. Popescu-Telega, precum și traducerile realizate de F. Aderca, care în 1924 dă
NAZUINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288379_a_289708]
-
o asculta și fie că nu voia să se scoale dimineața, fie că se codea să ducă gâștele la păscut sau refuza să aducă de la fântână apa pentru spălat și pentru gătit, Mașa Îi șfichiuia piciorușele de cârpă cu o nuielușă sau o Închidea În cutia de la pantofi. Sau o speria cu moartea, care bântuia prin ograda lor. Cu un glas pițigăiat, păpușa o Întreba: „Cu ce se ocupă oamenii când mor?“. Iar Mașa Îi răspundea țâfnoasă: „Cum cu ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
se prelungea pe lângă umbre, iar sângele începu să se zbenguie prin artere, umplând toate zonele mai puțin irigate peste zi. Am încercat să o scald cu o glumă și să-mi ascund emoțiile care puneau stăpânire pe mine: Tu esti nuielușa pe care-o primesc? M-a luat de mână fără să-mi răspundă și mă conduse până în culcușul ei cald, deja pregătit. În timp ce se descălța, eu ascultam cum îmi bate inima. Paturile celorlalți nu mai scârțâiau, de parcă toți ciuliseră urechile
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
soare; îi sticleau penele ca gălbenușul oului; întindea din vreme în vreme gâtul și da drumul unei fluierături gâlgâite, care trezea un răsunet lung în urmă, în ramurile pădurii. Paseri mărunte, stropite cu felurite colori, se chemau de pe vârfuri de nuielușe mlădioase; erau stigleți cu pete de sânge, pițigoi rotunzi cu pene cenușii și negre, cintezi cu piepturile cărămizii. Se priveau cu ochișori sticliți ca vârfuri de ace, deschideau pliscuri și fărâmau melodios chemările, fâlfâiau apoi ușurel și-n urmă-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mlădioase; erau stigleți cu pete de sânge, pițigoi rotunzi cu pene cenușii și negre, cintezi cu piepturile cărămizii. Se priveau cu ochișori sticliți ca vârfuri de ace, deschideau pliscuri și fărâmau melodios chemările, fâlfâiau apoi ușurel și-n urmă-le nuielușele se clătinau, tremurându-și frunzele lucii. Înfiorarea vieții mărunte se strecura prin marginea aceasta de pădure, ca-n orice dimineață de vară. Zboruri de gâze cu aripi străvezii, cu aripioare albastre se încrucișau, fluturi jucau pe deasupra ierbii dese, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și dacă aspectul scumpei Cetăți era primitiv și pitoresc cum i-1 descria uneori bătrânul ei moș . Dacă cumva Lică, actualul, apucase pe baba Smoala în Dealul Spirei, pe când era plutonier activ. Subțirel, sprinten, Mini parcă îl vedea cu o nuielușă tachinând peste garduri domnișoarele cartierului. Lică Trubadurul șoptea din când în când ceva Elizei, ținând ceașca de ceai pe genunchi, și vorbele îi șuierau îndemînatice și dosnice pe buze. Era felul lui de a vorbi. Eliza râdea delicat, ducând la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
membrii cercului de radiestezie South Eastern Balcans se apucară de măsurători în jurul blocului. Ceea ce duse însă surpriza la apogeu, a fost faptul că zona cu pricina se dovedi o cascadă de energii albe, pozitive. Radiesteziștii avansați descoperiră cu neastâmpăratele lor nuielușe de alun sumedenie de izvoare cristaline (probabil că de atunci datează și zicătoarea „frumos clipocește buna dimineață”). Finalmente, pentru Jean totul deveni limpede: ceea ce demarase el nu era o afacere, ci o misiune. Imediat după această Iluminare, au fost achiziționate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
celor ce treceau pe cealaltă parte a galeriei, doar-doar a dibui o față cunoscută... Fără rezultat însă. Târziu, într-una din zile, i s-a părut doar că printre cei din șirul celălalt se afla și unul subțire ca o nuielușă, care abia mergea de vlăguit. Sau de bolnav ce era... „Parcă prea seamănă cu... cu Trestie... Doamne! Dacă și tu, omule bun, ai ajuns aici, atunci nu mai este nici o speranță ca sufletele noastre să se mântuiască!” În acea clipă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
În spatele lui un alt afiș, cu fotografia profesorului Tomnea, venit în oraș. Câteva urări de bun venit din partea prefectului Soporan. Acela citi atent și afișul acesta, pufnind nemulțumit de câteva ori. Se așeză apoi pe bancă. Prinse a zgâria cu nuielușa aceea metalică fel și fel de semne pe dalele prăfuite din fața sa. Socotea ceva. Sau scria, cu litere ciudate, cuvinte doar de el pricepute. Uneori semnele acelea dădeau a se închega într-un desen cu contururi colțate. Un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
am revenit în țară și am observat că toți oamenii de pe-aici își spuneau "Pa", eram convinsă că se gândeau, cu nostalgie, la Paris!... - Lasă, dragă, Parisul nezgîndărit! Dumnealui să-i arătăm întîi și-ntîi testamentul! Ca usturate c-o nuielușă de alun, redeveniră serioase și fură recaptate în vraja principală: domnul Floyd. Sparseră formația. Se învîrtiră împrejur ca două găini bete. Părăsiră relicvariul (cum numi repede Pinky muzeul lui Robin). Reapărură în relicvariu. Șoșotiră. Și, în sfârșit, modul lor cardiac
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
s-arate că-i infirmier), uscățiv, mai deșirat ca prăjina, clocotindu-și mirosurile de bătrân cotoi stătut și bolnav, lua un scaun și-și lipea tâmpla melancolizată de geam. Afară, răsfirați în jurul clădirii, fiecare ținând deasupra creștetului crengi, frunze uscate, nuielușe, mături, bidinele, pacienții începeau să alerge în cerc mai întîi, pufăind. Apoi din ce în ce mai iute, din răsputeri, până când sculele din mâinile lor începeau, cumva, să dea impresia că s-ar uni. Ochii lui Mandravela, întredeschiși, căpătau senzația că înaintea lor, se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
parcă de limba unui animal necunoscut. Camera de invocație fu răsturnată (de trei ori), zăngănind precum o cutie din lemn ce poartă înăuntru un pumn de monede. Foștii invocatori se treziră reînșurubați în scaunele lor. Degetele le fură pleznite de nuielușele purtătorilor de letică, trimiși să curețe locul și retrăgîndu-se acum în mirosuri de cârpe arse și cu spinările încovoiate sub o pradă bogată. 369 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Aruncîndu-se în discuție numele Liceului "Pipera", responsabilitatea ta... își depuse
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]