26,148 matches
-
1906-1916). Autorul romanului, conceput ca monografie a locului, este scriitor, după cum de la sine se înțelege. Nu mai puțin, muzicolog, dar în preocuparea sa de zi cu zi, medic. Realizatorul ediției, Ion Ursulescu, este la rândul lui, dramaturg, în palmaresul său numărându-se opt titluri, iar acțiunea a cinci dintre ele a cunoscut confruntarea directă cu publicul în premiere legate de anii 1986 (Zorile portului), 1987 (Probele acuză), 1988 (Vârsta primului zbor și Fagure cu inimă) . Lucrarea este constituită din două părți
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
100 de personalități din toate timpurile care au influențat istoria omenirii. Și fiindcă ediția engleză nu conținea nici un român, cîțiva politicieni români cu vocație cultural-patriotică au fondat un comitet, condus de dl Adrian Năstase și de dl Răzvan Theodorescu, și numărînd printre membrii săi pe dl Stelian Neagoe, pe dna Diana Constantinescu (?) și pe alții, care a decis să taie zece nume din originalul cărții și să le înlocuiască urgent cu zece nume de români. Nu contează cine pe cine a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
Patru sau cinci cărți au încercat să ofere o imagine a realismului socialist (sau a proletcultismului) din anii '50. În ce privește studiile teoretice despre principalele fenomene ale culturii din timpul dictaturii (fie aceasta sovietică ori românească), ele sînt foarte rare. Am numărat doar trei (cele scrise de Lucian Boia, Sanda Cordoș și Mihai Zamfir). În fine, sintezele istorice ale întregii epoci dintre 1948 și 1989 continuă să lipsească. În pofida dimensiunilor ei, nu poate fi luată în considerare cu seriozitate Istoria lui Marian
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
fiecare existând zone, versuri, pe care le-am înlăturat, ca să-mi las întreagă iluzia de cititor prieten, frate cu autorul dovedind slăbiciune în fața cuvintelor. Înaintea marilor fapte, Doamnă cu dantelă mov, Insula, Singura cărare, Poemul tăcerii, Fluturii, Ultima - se pot număra printre preferatele mele. Este bine că spuneți, și poate că și credeți, că poezia dvs. se cuprinde, fără deșarte vise de glorie, într-o mereu fecundă căutare de sine (Viorel Ștefan, Galați). * Ce știu eu, ce nu știți în schimb
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
și interviurile mele prăpădite, cu porcăria mea de volum de debut care a primit două premii importante și a fost nominalizat la încă unul, cu cele peste douăzeci de cronici scrise până acum despre el (meschin, cum sunt, le-am numărat), cu colaborările jalnice la mai multe Dicționare ale scriitorilor români, cu activitatea catastrofală de la Editura Fundației Culturale Române și cu seminariile lamentabile ținute la Facultatea de Litere. Cum poți crede că l-aș fi putut păcăli vreodată pe dl Lefter
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
care se referă poetul sînt cele în care președintele aclamat și cîntat de Adrian Păunescu dăduse un ucaz prin care cîștigurile personale ale unuia sau altuia nu puteau depăși un anumit plafon. Printre cei vizați de acest ucaz nu se număra și Adrian Păunescu? Cronicarul așa ține minte, dar poate că se înșeală. Dar întrebarea e alta. Unde e totalitarismul invitației președintelui Iliescu adresate membrilor PSD de a alege între afaceri și politică? Ion Iliescu a atras atenția asupra conflictului de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
integrat categoriei convenabile, adică Miracolului, cu majusculă. Cel mai strălucit secol de civilizație franceză, secolul al XVIII-lea, singurul în care Franța s-a aflat la apogeu pe toate planurile și a impus întregii Europe modelul - acest secol n-a numărat nici un mare poet de limbă franceză. Țara avea de toate - filozofie, pictură, arhitectură, mobilier, arte "minore", la nivel extraordinar - dar n-avea poezie. În schimb, de cealaltă parte a Rinului, în Germania, Providența se arătase mult mai darnică. La 1800
Scrisori portugheze - Coincidențe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14295_a_15620]
-
din Austria, Franța, Olanda, Danemarca), a face din Ion Antonescu o figură emblematică a unei Românii declarate aproape isterorid pro-N.A.T.O. înseamnă cel puțin cecitate politică. Lucru cu atât mai surprinzător cu cât între corifeii antonescianismului se numără câțiva dintre marii lingăi ai ceaușismului, comuniști pur-sânge care te-ar fi sfâșiat dac-ai fi insinuat că naționalismul lor grețos nu e decât o varietate de fascism. Iată că democrația originală românească verifică faimoasa aserțiune a lui Spinoza, conform
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
acoperit cu o catifea roșie/ ca să nu se vadă sîngele/ nici măcar propriul suflet/ undeva în spațiu/ cam la șase centimetri lîngă oasele craniului (ibidem). Ca și cum ar fi supraviețuit unei catastrofe care a nimicit civilizația, poetul se dedă unor tehnici primitive, numără băbește: "dacă o să înfășori cu răbdare pe mosor/ firul de sînge/ vei ajunge pînă la suflet// și trei oglinzi pînă la cinci/ își vor dezbrăca spatele/ vopsit cu negru" (ibidem). Dacă unele asocieri lunecă încă spre prețiozitate, deși în aceeași
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
prin transparența căreia tragedia e abia perceptibilă: "acolo/ departe/ la marginea orașului/ oamenii rîd în hohote uitîndu-se la o umbrelă/ sub care țopăie trei picioare goale/ pînă la noapte/ cine o să ajute umbrela/ să-și găsească piciorul pierdut/ cine o să numere/ pînă la patru/ cîștigă de obicei/ cel care se joacă mai bine cu moartea/ așa te gîndeai/ cîștigă doar cel care se joacă" (ibidem). Sub același unghi moral, lirismul lui Valeriu Mircea Popa își dezvăluie însă și o latură demoniacă
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
văzul lumii, cuprinși de nostalgie față de trecut și de duioșie pentru liderii lor de ieri. La O.T.V., Dan Diaconescu l-a invitat într-o miercuri seara, acum cîtva timp, pe Paul Niculescu-Mizil. Nimic de zis: Mizil nu s-a numărat printre cei mai virulenți șefi ai regimului apus trecînd drept un om cumsecade și, în anumite perioade, mai descuiat ca alții. A publicat recent o carte de memorii, oferindu-i lui Diaconescu prilejul să-l expună pe micul ecran. Ce
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
Mircea Mihăieș Dac-ar fi să dăm crezare ziarului Ziua - și de ce nu i-am da? - orele lui Ioan Mircea Pașcu în funcția de ministru sunt numărate. N-am devenit atât de naiv încât să iau de bun orice articol din presa dâmbovițeană. Am ajuns să mă uit cu lupa neîncrederii chiar la știrile de presă care-mi fac plăcere. Or, un titlu precum "Casa Albă cere
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
intelectuali, unor nume întâlnite în presa literară. întâmplările din jurul încercării de elucidare a paternității Donului liniștit fac parte de-a-dreptul din universul kafkian: O persoană care aduce o primă variantă manuscrisă a romanului (la a cărui apariție, printre redactori s-a numărat însuși Stalin) semnată de alt autor, fost ofițer alb ucis în războiul civil, dispare atât ea, cât și manuscrisul. Există între aceste pagini chiar și o mărturie sinceră a unui fost ofițer de Securitate sovietic implicat direct în �cazul Soljenițîn
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
temeam că marele prozator, ar fi putut avea în ziua aia cine știe ce clipă meschină, să spună nu știu ce, iar eu, - ce-aș fi făcut, atunci? ce i-ași fi spus, ca să nu rămân dator?... Perdeaua trasă, ne privirăm tăcuți cât ai număra până la patru, cinci... Pe urmă, Marin Preda îmi pusese mâna pe umăr zicându-mi liniștit: monșer, te felicit. Dar sentința, de bază, avea să cadă puțin peste... Treceam pe Calea Victoriei, când m-am auzit strigat din urmă. Era cum se
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
măsură, la toate ramificațiile de azi ale lingvisticii. Pe bună dreptate, tocmai pentru a-l îmbogăți, și a-l aduce la zi, în ediția a doua autoarele au adăugat un număr de 140 de articole. Dintre acestea observăm că se numără și unele scăpări din prima ediție cum ar fi noțiuni destul de bine cunoscute mai de mult precum xenism, etnonim, fond, vocabularul fundamental, deraiere lexicală. Acest din urmă fenomen lingvistic a fost cercetat de Al. Graur și de I. Iordan și
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
adevăr, toate acele etichete care-i sînt atribuite. Nu le mai înșir. Dar scriitorul a semnat sute de titluri și chiar și muschetarilor le-a dedicat o trilogie. II. Printre faptele ignorate sistematic de editori, traducători și critici literari se numără acela că romanul muschetarilor e însoțit de alte două texte, scurte, în cheie fantastică, ale autorului. Ce nu mai sînt demult, demult incluse în reeditări și nici traduse. Cel dintîi se intitulează Histoire d'une âme (Povestea unui suflet), publicat
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
și în literatură, Breban e încă considerat un mare scriitor din timiditatea criticii și a cititorilor în fața cantității romanelor sale. Jocul seamănă cu acela din toaleta unor adolescenți. E adevărat că în afară de prozele din tinerețe, opera lui Dan Petrescu mai numără doar două volume de eseuri, unul de dialoguri și cîteva traduceri. E adevărat și că volumele de eseuri (în răspăr, 2000 și cel de acum) sînt compuse din articole de ziar, e adevărat că nu simple articole, ci unele adevărate
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
cu politicieni mai demagogi, mai nerușionați și mai violenți decât ei. Oricât de ticăloșiți ar fi liderii sindicali - și sunt! -, ei nu vor putea să țină la nesfârșit în frâu populația înfometată. Nu fac nici o metaforă; e suficient să-i număr pe nenorociții care se perindă pe la tomberoanele de sub geamurile apartamentului meu, în căutare de resturi alimentare. Și credeți-mă că sunt mulți! Setea de putere și de înavuțire a atins cote atât de înalte, încât clica iliesciano-năstăsească va merge bățos
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
colaborator al publicațiilor SĂPTĂMÂNA și LUCEAFĂRUL. Se oțărăște împotriva mass-media din România care își permit să ia în seamă ce spune presa din Occident despre România. Se răstește împotriva lor și pentru că nu știu să dea la cap Occidentului, în loc să numere cucuiele din capul puterii de la București. Să zicem că tot ce scrie Mircea Micu e adevărat, că există o modă a statisticilor și chiar a bilanțurilor fataliste. Dar dacă românul obișnuit ar duce-o bine, cine ar fi nebun să
Voluptăți ca la "Săptămîna" by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15122_a_16447]
-
noiembrie). Extraordinarei îngrămădiri de obiecte i se adaugă peisaje urbane halucinante, topite în fizionomia unui personaj de neidentificat - cu care se poartă dialoguri imaginare - degenerînd apoi în îndepărtate și ireale, exotice decoruri: "într-una din serile acelea de noiembrie cînd număram crăpăturile din asfaltul ud - noiembrie zdrențăros și ploios, noiembrie cu frunze galbene și dromaderi în vitrine - trebuie să-ți pui mănușile, e deja iarnă, mi-ai spus, degetele ți-au înghețat, tremuri de frig sau de frică mai ții minte
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
Boca a venit la București cu două expoziții de pictură; prima a fost deschisă la Muzeul Național Cotroceni, iar cea de-a doua la Galeria Sabina&Jean Negulescu. Faptul că aceste expoziții au fost organizate aproape simultan și că ele numără împreună cîteva sute de lucrări poate fi, pînă la un punct, o simplă întîmplare. Pictorului i s-au oferit aceste spații și el n-a făcut decît să se conformeze ofertei. însă de la acest punct încolo, nimic nu mai este
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
în răspunderea lui Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și a Ioanei Postelnicu. A fost premiat, dar nu s-a tipărit. Editurile particulare au dispărut de pe o zi pe alta. Iar noua Editură de Stat pentru Literatură și Artă nu l-a numărat pe Doinaș printre clienții ei. Debutul real s-a produs în 1966 cu volumul Cartea mareelor. Soarta l-a asociat pe Doinaș generației '60. Un deceniu și jumătate poetul tăcuse. Revenea o dată cu Nichita Stănescu, Marin Sorescu și ceilalți poeți cu
A murit Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15144_a_16469]
-
dintre document și artă, dintre document și anecdotă, dintre ficțiune și proba documentară, până a ajunge la vocea încărcată de îndemnuri a lui G. Călinescu însuși, orientându-l pe mai tânărul său confrate în sistematizarea propriilor sale "strategii". Eugen Simion numără șase. Și toate șase confirmă și pun în lumină stilul fundamental al biografiei, enunțat în Postfața ediției din 1938: "Nimic fictiv n-a intrat în țesătura acestei cărți și dacă ceva poate avea aerul unei literaturi, aceea nu este decât
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
și edituri; scoaterea din competiție a principalelor edituri străine de manuale, "acuzate" prin notele obținute de la evaluatorii M.E.C. de a nu stăpîni bine nici măcar limba maternă. Concluzia e una singură, aceea din titlul mesei rotunde. La toamnă, cînd se vor număra manualele, se va vedea că politica M.E.C. nu doar a falimentat niște edituri importante, dar a lăsat școlile fără manuale. Despre calitatea celor ce vor apărea, la prețuri de dumping, e mai bine să nu vorbim. Dna Andronescu e pe cale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
Holban, Ș. Cioculescu, D. Popovici, Zaharia Stancu). Autorul Paginilor de critică literară face parte din a treia generație maioresciană, după socoteala lui E. Lovinescu, aceea, strălucită, din perioada interbelică, răspunzătoare de definitivarea autonomiei artei pe care o proclamase Maiorescu. Se numără printre cei mai aprigi militanți în favoarea criticii estetice, debarasată de prejudecăți sociologiste ori istoriste. (Să stăvilim, scrie el în stilul prețios al unora din articole, "surparea peste valorile artistice a unor terenuri limitrofe"). Ca și alți critici contemporani cu el
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]