122 matches
-
G. Călinescu Câteva cuvinte despre Hangerliu devin necesare. Acesta părea să aibă cel mult douăzeci și opt de ani, în realitate era în vârstă de patruzeci de ani. Fața lui prelungă și de aspect infantil inducea în eroare. Era fiul prințului Hangerliu, numismatul, și se numea Maximilian, după Robespierre, deoarece tată-său, într-un moment de umor, declarase că are nevoie în familie de un terorist, pentru a scutura inerția neamului său. Asta îndreptățea pe Max să îmbrățișeze ideile cele mai riscate și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vizită, gravate la Mutzner, o coroană ședea asupra inscripției: "Prințul Maximilian Hangerliu". Era singura sa manifestare nobilitară în public, altfel un neavizat l-ar fi socotit pe Hangerliu boxer sau șomer. Economicește o ducea rău, trăind din expediente. Tată-său, numismatul, om de aproape șaptezeci de ani, văduv, trăia separat, într-un minuscul apartament modern pe care i-l cumpărase fetele sale și se întreținea cu o pensie viajeră modestă, servită de acestea, în virtutea căreia, abonat la o pensiune, primea prânzul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Modicitatea veniturilor îl silise să vândă monedele de aur, de fapt nu cele mai prețioase din punct de vedere strict numismatic, la care se adăugase și medalia samiotă, dată de Ioanide lui Tudorel, de Tudorel lui Max și de Max numismatului. Una din fete, căsătorită cu un Earl englez Derrick Assheton-Jones, devenise astfel Countess Assheton-Jones nee Princess Handgerly. A doua fată era măritată cu marchizul de Falloux, numită de aceea de sora din Anglia "the Marchioness". Marchizul avea întinse relații de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
personal. Ar fi trebuit să facă același lucru pentru Tudorel și Cioarec, cum era camaraderesc, ceea ce complica prea mult afacerea. Hangerlioaica găsi că e oportun să intensifice apelurile. Hangerliu-bătrînul avea legături prin corespondență cu un membru al familiei regale italiene, numismat ca și el. Prințesa ticlui o telegramă și merse la bătrân să ceară încuviințarea. - Il s'agit de lui sauver la vie! - A qui donc1? Întrebă Hangerliu-numismatul cu nedumerire (era complet ramolit). - A votre fils, nom de Dieu! . - Lequel? se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și el. Prințesa ticlui o telegramă și merse la bătrân să ceară încuviințarea. - Il s'agit de lui sauver la vie! - A qui donc1? Întrebă Hangerliu-numismatul cu nedumerire (era complet ramolit). - A votre fils, nom de Dieu! . - Lequel? se informă numismatul, crezând că are mai mulți băieți, considerând probabil fetele ca fiind de sex masculin. Răspunsul telegramei veni prea târziu, în sensul că cel solicitat făcuse demersurile necesare, din nefericire fără . - Trebuie să-i salvăm viața ! . - Cui? (fr.). speranță de a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Marin Caba, înv. Veronica Varzaru, înv. Vasile Spataru, dr. Tudor Diaconescu din Pașcani, prof. Gheorghe Cojocaru, prof. Virgil Grigoraș, prof. Viorel Pascal, ing. Dănuț Curuț, Ion Spataru, Daniel Constantin, Victor Găinescu, Constantin Oprea, dr. Daniel Gheorghe Cotea, muzeograf Daniel Sava, numismatul Traian Bița, Gheorghe Gabor, Nicanov Simion, ing. Ion Rotaru din Iași, ing. M. Hîrhui, Traian și Angelica Airinei, Ionel Vârlan, prof. Teodora Jugrin (Filote), Vasile Grigoraș, pr. Ovidiu C. Drâmbu, pr. Mihai Matcovici, pr. Ciprian Ichim, pr. Ion Sorin Luca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
director Kosarom; 19. Doina M. Irimia - arhitect; 20. Coca Hreamătă - inginer; 21. Dan Hreamătă - inginer; 22. Mariana Hreamătă - inginer; 23. Nicolae Hreamătă - inginer; 24. Elena Lăcătușu - economist; 25. Mihai Lăcătușu - inginer constructor; 26. Cezar Luchian - ofițer; 27. Octavian Luchian - inginer, numismat; 28. Puiu Manoliu - inginer căi ferate; 29. Vasile Miron - economist; 30. Angelica Moișanu; 31. Cezar Moișanu - inginer agricol; 32. Maria Muraru - profesor geografie; 33. Viorica Muraru (Sună) - profesor de limba română; 34. Mihaela Negrea (Grigoraș) - profesor de limba română; 35
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
niciunul dintre cei 834 de invitați nu dormi timp de trei zile și trei nopți. „trocul literar” și explorarea orașului aflat în grevă literară îi ținură într-o stare de excitație și de hipnoză. La fel ca filateliștii sau ca numismații amatori, cei 834 de scriitori profitară înainte de toate de întîlnire, pentru a schimba între ei nenumărate începuturi de roman. La fel ca la saloanele de carte, la fel ca la tîrgurile internaționale dedicate turismului, ciocolatei sau invențiilor, toți scriitorii veniseră
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
vorbim de Leguisamo, tare mă tem că uruguayan. Să revenim la declarația lui Zevasco: „Istoria e un act de credință. Nu au importanță arhivele, mărturiile, arheologia, statistica, hermeneutica, nici faptele; istoriei Îi incumbă istoria, liberă de orice ezitare și scrupule; numismatul să-și păstreze monedele, iar vânzătorul de hârtie - terfeloagele. Istoria e o injecție cu energie, un suflu dătător de viață. Intensificând potența, istoricul Încarcă cernelurile; farmecă, exaltă, dă curaj, Însuflețește; nici vorbă să calmeze sau să enerveze; cuvântul nostru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
luptat vitejește oștenii lui Ștefan cel Mare sau pandurii lui Tudor Vladimirescu împotriva năvălitorilor. Tot din mediul rural a strâns și obiecte autentice de artizant:fiare de călcat,vase de lut,linguri de lemn,un samovoar etc. A devenit și numismat. Are toate monedele și bancnotele tranziției. Un ziarist i a trecut pragul casei și a scris un articol intitulat „Muzeul din apartament”. Acum este din nou mândru. Alături de o pianina clasică are și o pianină electronică.Cânta și la chitară
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ei uscată, caldă scoase la lumină, cu o insolență de băiat de cartier, un Durex pe care Îl puse ca pe o cutie de chibrituri În palma lunganului. Acesta Însă nu se pierdu cu firea. Îl examină cu atenția unui numismat, apoi Îi restitui obiectul spunându-i: Păstrează-l, o să avem nevoie de el! Își luă o sticlă cu vin, ceva de mâncare și se așeză din nou pe scara ce ducea la mansardă, de data asta Într-o poziție mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bună și așteptau alta. Nu era nevoie să insiste asupra locului din care veneau aceste transporturi: Irakul revoluționase întreaga piață. Un al patrulea avea niște monede care îi săriră în ochi lui Shimon: îi va spune prietenului său Iehuda, un numismat împătimit, să nu mai fie atât de fricos și să facă un drum până aici. Se îndrepta spre ieșire când zări un magazin de care aproape uitase. Ca și celelalte, nu avea o vitrină, ci doar grămezi de marfă așezate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
calculele, devizele, justificările sale. Combinatul, Captarea - dedurizarea - denisiparea - decantarea primară, secundară, finală, adică soții Marilena micuța și arogantul Anton Albu și turturica Șefului, tovarășa Caropol Gina, lângă neastâmpărata Mariana Melnik, mamă nemăritată și mereu înamorată. Stațiile de pompe, ochelaristul filatelist numismat Robert Braun, mahmurul Mehmed, ofițerul-iscoadă Adrian Lupu, stagiarul Tudorel Tomski, Consuela cățelușa. Colectoarele și epurarea, adică manieratul Varlam și tovarășul Manole, lucidul Lucian Vornicu și amicul A.P. tuns bec bilă balon, alături de onor ostașul Ortansa-Oracol, urechea și ochiul la pândă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
întâlnit și a discutat cu Henrik Ibsen). 12. Elena Ghica (Dora D'Istria; 3 februarie 1828, București - d. 17 noiembrie 1888, Florența) A fost prima femeie care a escaladat Muntele Mont Blanc (1 iunie 1860). Fiica marelui ban Dimitrie Ghica (numismat și arheolog), nepoata domnitorilor din această familie, a primit o educație aleasă. Considerată de către profesorul ei particular, G.G. Papadopol, un copil minune, a învățat, până la vârsta de zece ani, nouă limbi străine, pictura și pianul. La numai 14 ani a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
împreună cu Veronica Micle la Botoșani, pe la Eminescu, iar pe Hanrieta trebuie s-o privim cu circumspecție: este modul ei de a înțelege arta și elanul tinerei generații. Cu totul interesantă rămâne relația lui Eduarg Gruber cu Neculai Beldiceanu, poet, arheolog, numismat așadar, o îmbinare de literatură cu știința, cum era Gruber însuși. Povestește același Artur Gorovei, în cartea căruia „Alte vremuri” îl găsim pe Gruber aproape la tot pasul: „Când mă gândesc la Beldiceanu, găsesc momente în viața lui pe care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în anumite perioade de conduceri inspirat alese și de colaborarea fericită cu personalitățile care erau în fruntea unor instituții precum: Institutul de Arheologie, Muzeul Unirii, Muzeul de Istorie, din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” și altele, a avut în vedere antrenarea numismaților amatori la diverse activități specifice domeniului (întâlniri periodice, sesiuni de comunicări, editare de medalii, organizarea de expoziții, atât în Iași, cât și în alte orașe ale țării), activități răsplătite cu numeroase premii, medalii și diplome. O primă expoziție, acoperind arii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care probau participarea ieșenilor la cel de Al Doilea Război Mondial a fost organizată de colonelul inginer Radu Drăgănescu, în localul Asociației Veteranilor de Război „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Iași. Între ultimele manifestări, la care au participat și numismați ieșeni, se înscrie și expoziția națională organizată, în zilele de 17-18 mai 2010, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înființarea Secțiunii din Bârlad a Societății Numismatice Române. Aici membri ai Societății Numismatice Române din zona Iașului, între care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care este și inițiatorul acesteia, dar și un medalion ce reproduce la scară mai mare aversul (≈200 mm), înmânat omagiatului și care se păstrează la U.M.F. Iași (fig. 115 unifață). Semnalând medalia dr. Slătineanu, fără a o descrie însă, academicianul, numismat de excepție, Constantin Moisil, după ce face o succintă trecere în revistă a medaliilor Lavrillier, care au ca obiect de reflectare personalități românești, conchide că aceasta „este superioară celorlalte și că talentul și puterea de execuție a artistului au ajuns la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în anumite perioade de conduceri inspirat alese și de colaborarea fericită cu personalitățile care erau în fruntea unor instituții precum: Institutul de Arheologie, Muzeul Unirii, Muzeul de Istorie, din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” și altele, a avut în vedere antrenarea numismaților amatori la diverse activități specifice domeniului (întâlniri periodice, sesiuni de comunicări, editare de medalii, organizarea de expoziții, atât în Iași, cât și în alte orașe ale țării), activități răsplătite cu numeroase premii, medalii și diplome. O primă expoziție, acoperind arii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care probau participarea ieșenilor la cel de Al Doilea Război Mondial a fost organizată de colonelul inginer Radu Drăgănescu, în localul Asociației Veteranilor de Război „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Iași. Între ultimele manifestări, la care au participat și numismați ieșeni, se înscrie și expoziția națională organizată, în zilele de 17-18 mai 2010, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înființarea Secțiunii din Bârlad a Societății Numismatice Române. Aici membri ai Societății Numismatice Române din zona Iașului, între care
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care este și inițiatorul acesteia, dar și un medalion ce reproduce la scară mai mare aversul (»200 mm), înmânat omagiatului și care se păstrează la U.M.F. Iași (fig. 115 unifață). Semnalând medalia dr. Slătineanu, fără a o descrie însă, academicianul, numismat de excepție, Constantin Moisil, după ce face o succinta trecere în revistă a medaliilor Lavrillier, care au ca obiect de reflectare personalități românești, conchide că aceasta „este superioară celorlalte și că talentul și puterea de execuție a artistului au ajuns la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și înlesnirea scanării medaliilor.} {\footnote 60c. Vladimir Dogaru, Eminescu, muzician al poeziei, Enescu, poet al muzicii, Ed. Ion Creangă, 1982, pag. 50;} {\footnote 61. După cum arătăm în lucrarea „O istorie a Iașului în imagini medalistice”, Junimea, 2005, pag 115-116, marele numismat și academician Constantin Moisil în articolul „Două medalii privitoare la istoria teatrului românesc”, publicat în Cronică numismatica și arheologică, anul I, nr. 8, decembrie 1920, pag. 53 și 55-56. „semnalează o medalie referitoare la reprezentarea în limba română, la București
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]