328 matches
-
toate, versuri și proză, Ed. Marineasa, Timișoara, 1996. Lucrări în instituții: Muzeul Mănăstirii Arles din Franța; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. În propria casă a înființat Muzeul Ion Stan Pătrașcu, cu exponate de etnografie, numismatică, diverse obiecte rare, pinacotecă, etc. În propria casă a înființat Muzeul Ion Stan Pătrașcu, cu exponate de etnografie, numismatică, diverse obiecte rare, pinacotecă, etc. Pătru Nicolae 1950 Pictor, sculptor „Pictura m-a pasionat de mic. Consider că este o artă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. În propria casă a înființat Muzeul Ion Stan Pătrașcu, cu exponate de etnografie, numismatică, diverse obiecte rare, pinacotecă, etc. În propria casă a înființat Muzeul Ion Stan Pătrașcu, cu exponate de etnografie, numismatică, diverse obiecte rare, pinacotecă, etc. Pătru Nicolae 1950 Pictor, sculptor „Pictura m-a pasionat de mic. Consider că este o artă complexă care pune numeroase probleme, greu de rezolvat, fiecare izbândă dându-mi o satisfacție spirituală, fapt care mă leagă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Așa după cum am arătat altădată{\cîte 24}, citând consemnări din Buletinul Societății Numismatice Române, machetă medaliei respective aparține profesorului Celești Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (fig. 10av și 10rv), care a câștigat concursul organizat de Societatea Numismatica Română și premiul oferit de M. C. Suțu, președintele acesteia. Legat de cele afirmate mai sus ne vom referi și la medalia Societății viticole din Iași (fig. 11av și 11rv). Reprezentările heraldice din stema regatului arată că expoziția a fost
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a fi bine înțeleși, că dintre frații Saraga, Elias, desi om fără studii, ci doar cu practică de meseriaș și comerciant la firma tatălui său Ihil, a reușit să acumuleze, în lungă sa carieră, vaste cunoștințe de literatură, istorie, filatelie, numismatica în general și medalistica, care i-au dat o prestanta deosebită atât în perioadă activă, de dinainte de primul război mondial, cât mai ales în perioada dintre cele două războaie, când era foarte regretat și devenise simbolul omului care știe tot
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Aici membri ai Societății Numismatice Române din zona Iașului, între care Victor Antăluță și inginerul Gheorghe Hrițcu, au fost distinși cu premii la secțiunea medalistica, iar Traian Bița, din Pașcani cu premiul I și premiul special al juriului, la secțiunea numismatica. O sinteză a lucrării de față a fost prezentată în cadrul simpozionului organizat la Muzeul „Vasile Pârvan” cu ocazia acestei manifestări. Mai mult decat meritorie este expoziția itineranta „101 PORTRETE ÎN MEDALISTICA” aparținând sculptorului leton, Janis Strupulis din Riga și organizată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
grâu. Pe marginea medaliei, cu caractere mărunte, este scris numele gravorului C. DUMITRESCU. Față cealaltă a medaliei (fig,17rv) are în registrul de sus un medalion cu emblemă SNR, Minerva cu platoșa, coif și facla, iar deasupra inscripția arcuita SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ, continuată sub registrul de jos cu SECȚIA IAȘI. Registrul de jos este alcătuit din inscripția pe șase rânduri CENTENARUL / PRIMELOR CERCETĂRI DIN / STAȚIUNEA NEOLITICA EPONIMA / CUCUTENI / ROMÂNIA / 1884- 1984. Suntem convinși că cei care vor contemplă această parte a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Alexandru Voievod domn al Țării Moldovei). Pe revers (fig. 20rv) este reprodusa o monedă (dublu gros) din vremea domnitorului, având deasupra inscripția semicirculara MONETA THERRAE MOLDAVIAE (Moneda Țării Moldovei), iar în partea de jos o inscripție pe trei rânduri: SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ / 1903-1988 / SECȚIA IAȘI 1973-1988. Din prezentarea medaliei se observă lesne că aceasta reflectă personalitatea voievodului moldovean Alexandru cel Bun și prin bogată sa activitate monetară, știut fiind faptul că în anul 1408, deci în urmă cu 580 de ani
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
prezintă bustul voievodului, încadrat, de o parte și de alta, de anii de domnie 1552-1561 și 1563-1568. Bustul are în partea de sus inscripția semicirculara ALEXADRU LĂPUSNEANU - DOMN AL ȚĂRII MOLDOVEI, iar în partea de jos, cu litere mici SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ - SECȚIA IAȘI. Prezența lui Lăpusneanu pe reversul acestei medalii se leagă de faptul că „de la a doua domnie a lui Alexandru Vodă Lăpusneanu au început a se așeza mai cu temei în scaun la Iași”, așa cum consemnează, după tradiția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ce ocazie au fost bătute, ce eveniment marchează ele, cine le-a comandat și în ce scop). Răspunsurile la aceste întrebări ar trebui găsite, măcar parțial, pe reprezentările și inscripțiile de pe avers și revers. Placheta a fost inițiată de Secția Numismatica de la Cercul Militar Național, cu ocazia împlinirii, în 1999, a 140 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova și Țara Românească. După cum este lesne de observat, aversul plachetei (fig. 30av) aduce că noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
58}. Medaliile respective, deși nu sunt realizări oficiale, comunica prin compoziții și alte reprezentări, interesante mesaje legate de istoria Universității Tehnice ieșene. Medalistica Universității de Medicină și Farmacie a debutat în anul 1979 cu o medalie de expoziție filatelica și numismatica (fig. 56av și 56rv) al carei revers nu comunica mai nimic în legătură cu centenarul Institutului de Medicină și Farmacie, cum se numea instituția academică medicală în vremea respectivă. Este compensata această scădere a medaliei în discuție cu imaginea aversului, care, acentrat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Stiinte Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, din anul 2012. „...MEDALIA INCLUDE O GAMĂ LARGĂ DE INFORMAȚII (PSIHICE, ISTORICE, POLITICE, SOCIALE, DE ISTORIA ARTEI), CARE NI SE DEZVĂLUIE PRINTR-UN STUDIU ATENT ȘI COMPETENT ” VIRGIL MIHĂILESCU-BÂRLIBA, DOCTOR ÎN NUMISMATICA IMAGINILE MEDALISTICE ÎNSERATE ÎN CASETE: - pag 35, placheta unifață Mihai Eminescu realizată de artistul medalier leton Janis Strupulis după opera pictorului basaraben Aurel David; - pagina 36, medalie unifață Mihai Eminescu realizată în 1889, la trecerea în neființă a marelui Eminescu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Viteazul în BSNR, XV, nr. 33-34, 1928, pag. 1-21; Ștefan Tănăsescu, Despre medalia lui Mihai Viteazul, BSNR, nr. 121 - 123 (1973 - 1975), pag. 235- 252; Octavian Iliescu, Moneta-medalie emisă de Mihai Viteazul (1600). Identificarea exemplarelor originale, Studii și cercetări de numismatica, vol. 10, 1993, pag. 143-153;} {\footnote 2. Editură Junimea, 2002, pag. 35-38 ;} {\footnote 3. Catalogul medaliilor moldo - romane de la 1600 la 1906, publicat în Buletinul Societății Numismatice Române, anul III, trimestrul III/IV, 1905, trimestrul I/ÎI, 1906, pag. 5-6
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
simbol heraldic, Ed. Științifică și Enciclopedica, 1981, pag. 33-34;} {\footnote 5. Ibidem;} {\footnote 6. Catalogul în BSNR, pag .6-9; Buzdugan-Niculiță, pag. 38-39; Maier A.Halevy și Corneliu Secăsanu, Medaliile lui Constantin Brâncoveanu și gravorul lor, în Studii și cercetări de numismatica, vol. I, 1957, pag. 389-402;} {\footnote 7. Constantin Moisil, Două medalii privitoare la istoria teatrului românesc, în Cronică numismatica și arheologică, anul I, nr.8, dec.1920, pag. 53-56;} {\footnote 8. Const. Moisil, Arta noastră medalistica, Cronică numismatica, anul I
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Buzdugan-Niculiță, pag. 38-39; Maier A.Halevy și Corneliu Secăsanu, Medaliile lui Constantin Brâncoveanu și gravorul lor, în Studii și cercetări de numismatica, vol. I, 1957, pag. 389-402;} {\footnote 7. Constantin Moisil, Două medalii privitoare la istoria teatrului românesc, în Cronică numismatica și arheologică, anul I, nr.8, dec.1920, pag. 53-56;} {\footnote 8. Const. Moisil, Arta noastră medalistica, Cronică numismatica, anul I, nr. 5, pag. 29; Buzdugan-Niculiță, pag. 233; Dan Berindei, Românii și francmasoneria, Societăți secrete și loji francmasonice, Magazin Istoric
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cercetări de numismatica, vol. I, 1957, pag. 389-402;} {\footnote 7. Constantin Moisil, Două medalii privitoare la istoria teatrului românesc, în Cronică numismatica și arheologică, anul I, nr.8, dec.1920, pag. 53-56;} {\footnote 8. Const. Moisil, Arta noastră medalistica, Cronică numismatica, anul I, nr. 5, pag. 29; Buzdugan-Niculiță, pag. 233; Dan Berindei, Românii și francmasoneria, Societăți secrete și loji francmasonice, Magazin Istoric, 5 (302), 1992, pag. 49; Paul Ștefănescu, Istoria Francmasoneriei Române, Ed. Miracol 1999, pag. 13;} {\footnote 9. Catalogul în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1992, pag. 49; Paul Ștefănescu, Istoria Francmasoneriei Române, Ed. Miracol 1999, pag. 13;} {\footnote 9. Catalogul în B.S.N.R., pag. 10;} {\footnote 10. Catalogul în B.S.N.R., pag. 12-13; Vezi și Constantă Popescu, Cateva medalii românești rare, în Studii și cercetări de numismatica, vol. IV, 1968, pag. 311-316;} {\footnote 11. Idem, pag. 14;} {\footnote 12. Dr.I.Weinberg, Momente și figuri din trecutul muzicii românești, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1967, pag. 90;} {\footnote 13. Medalia de la Socola 14 aprilie 1859, BSNR, anul I
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Saraga, artist medaliere sau editor ?”, prezentată în Ședința Secțiunii Iași a SNR din 2 dec. 1984 (pentru conformitate vezi Informații numismatice, publicație a Societății Numismatice Române, nr. XVII-XVIII, iulie-decembrie, 1984, pag. 8), precum și la al IV-lea Simpozion național de numismatica, Botoșani, 15-17 mai, 1987. Vezi și „Un moment din lupta poporului român pentru unitate națională, inaugurarea statuii lui Vasile Alecsandri din Iași (1906)”, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol”, XXV, 1998, pag. 219-225.} {\footnote 29. Am inclus în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și Arheologie „A.D.Xenopol”, XXV, 1998, pag. 219-225.} {\footnote 29. Am inclus în statistică noastră medalii și plachete nesemnalate sau semnalate în ultimul deceniu: Asachi, 1855, Societatea bărbierilor, 1883, Eminescu, 1889, Băncilă, 1892, Cuza, 1906, Expoziția viticola, 1911, Congresul de numismatica și arheologie, 1937 și altele;} {\footnote 30. Personalități ale Iașului în imagini medalistice, Ed. Junimea, 2002, pag. 19-2o5;} {\footnote 31. Personalități ieșene, omagiu, volumul I, 1972; volumul ÎI, 1975; volumul III, 1978; volumul IV, 1982; volumul V, 1985; volumul VI
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Ion Creangă, 1982, pag. 50;} {\footnote 61. După cum arătăm în lucrarea „O istorie a Iașului în imagini medalistice”, Junimea, 2005, pag 115-116, marele numismat și academician Constantin Moisil în articolul „Două medalii privitoare la istoria teatrului românesc”, publicat în Cronică numismatica și arheologică, anul I, nr. 8, decembrie 1920, pag. 53 și 55-56. „semnalează o medalie referitoare la reprezentarea în limba română, la București, a operei Normă, de Bellini, în februarie 1838. Documente de epocă nu confirmă însă actul respectiv, fapt
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
108-120;} {\footnote 104. Vol. I, pag. 321-322; C. Romanescu Un secol de învătământ medical superior la Iași, vol. I, pag 85-86;} {\footnote 105. C. Romanescu, op. cît, imagini și informații de pe planșele dintre pag. 64 și 65; {\footnote 106. Cronică Numismatica și Arheologică, ăn XIV, nr.113-114, ianuarie-iunie, 1939, pag. 110:} {\footnote 107. Franz Sales Meyer, Ornamentica, volumul I, Ed. Meridiane, 1988, pag. 151-152; Anca Balaci, Mic dicționar mitologic greco-roman, Ed. Științifică, 1966, pag. 165-166;} {\footnote 108. C. Romanescu, op. cît
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
să închizi frunze, flori și cărăbuși. Vicu joacă fotbal, dar și șah, face machete de avioane și vapoare, e membru al cercului de electronică, figurant în filmulețe educative despre viteza excesivă realizate de Direcția generală a miliției și pasionat de numismatică. Ba l-a mai construit și pe Ionică, roboțelul din lemn. Bine, nu cu totul și cu totul din lemn... Ionică are relee de comandă, o antenă parabolică și un dictafon ascuns, cu ajutorul căruia dă interviuri pentru revista „Creația tehnică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
jocuri în aer liber (inclusiv biciclete); ale materialelor pentru acoperit pereții și pardoselile; ale florilor, plantelor, semințelor, îngrășămintelor; ale animalelor de companie și produselor alimentare pentru acestea; ale combustibililor solizi, lichizi și gazoși; ale obiectelor de artă, articolelor de filatelie, numismatica și similare; ale altor produse nealimentare n.c.a. 525 Comerț cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine 5250 Comerț cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine Comerț cu amănuntul prin magazinele de consignație. Excepții: Vânzările
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
S.U.A., constituie o reparație adecvată a prejudiciului suferit de reclamanta. În continuare Guvernul a adus în sprijinul tezei sale un raport de expertiză, efectuat la cererea sa de către Muzeul Național de Istorie al României, care apreciază prejudiciul pretins în funcție de valoarea numismatica. 61. Curtea amintește că, dacă nu pot fi înlăturate consecințele unei încălcări a convenției, art. 50 o îndrituiește să acorde, daca este cazul, părții lezate satisfacția pe care o consideră cea mai potrivită [Hotărârea Papamichalopoulos și alții împotriva Greciei din
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
sau a doua generație de menționat numeroasa familie Moisil. Grigore Moisil a fost fondatorul liceului grăniceresc Năsăud, Iuliu a Înființat Muzeul pedagogic din București, Constantin a fost profesor cu studii la Viena, C.C. Moisil a fondat școala de paleografie și numismatică, Grigore C. Moisil, academician, a fost un cunoscut matematician. Familia Ciplea, originară tot din Biserica Albă, a avut, de asemenea, intelectuali proeminenți. Alexandru Ciplea, preot, profesor universitar; Liciniu, profesor la Academia Militară, Al.Ciplea Sandi, medic, profesor de mare prestigiu
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
din gresie albă, St.John’s Cathedral (stil neogotic, cu coloane zvelte, arcuri ascuțite la bolți, vitalii colorate la ferestre); Curtea de Justiție unde s-a proclamat independența statului Queensland (1859) și Muzeul de Artă care adăpostește Însemnate colecții de numismatică, ceramică și porțelan, lucrări de pictură și sculptură clasică și modernă, aparținând artiștilor occidentali și australieni, artă aborigenă ș.a. 373 Din cauza unui defect de proiectare, aceasta nu a funcționat niciodată ca moară de vânt, așa că, pentru a măcina porumb pentru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]