107 matches
-
proporții cosmice. Ca un laitmotiv apare în multe variante descrierea podului („pod de aramă / preste vamă, / pod de fier / până la cer, / pod de-argint / preste pământ, / pod de ceară / preste țară”). Imaginea nunții („Sfântul Soare, nănaș mare, / sfânta Lună, mare nună, / stelele drușcuțele, / luceferii vătăjeii”) este prezentă și în Miorița. Astăzi balada Soarele și Luna se întâlnește mai rar. Ea circulă mai mult fragmentar, observându-se tendința trecerii spre o altă categorie tematică, cea a baladei familiale, prin extinderea tipului Fratele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
haidem la cununie. Că tu ce mi-ai poruncit, / Frumos toate s-au gătit! / Soră-sa Margalina / Din gură mi-i cuvânta: / La biserică n-oi pleca, / Pân ce tu nu ți-i chema / Sfântul Soare / Nănaș mare, / Sfânta lună / Mre nună, / Și steluțe / De drușcuțe, / Luceferii vătăjei / C-aceia-s mai frumușei / Să ne fie drag cu ei!"80 Intensitatea trăirii transformă "cântecul" în rugă către formele originare ale vieții: "Soare, soare, sfinte soare, / Ține, ține, ziua mare, / Că mândra mi-i călătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răsădim la împăratul nostru în grădină, / Acolo de înflorit va înflori / Și de rodit va rodi / Și foarte bine va fi."166 Metaforele descriptive, urmate de circumstanțialele de scop, vizualizează integrarea în viața socială, trecând prin ritualul integrării în cosmic: "Nună mare, fii voioasă, / Că tu ai fină frumoasă, / Mirele un trandafir / Ca să-l porți sara la sân; / Miresuica o zmeurică / Ca s-o porți la cheutorică."167 Incantația profetică redefinește umanul din perspectivă cosmică, ambele tipuri existențiale renăscându-se sub
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
plimbă călugării Blestemîndu-și zilele Că le-au strîmtat mințile. ” II. ,, Fericirile au sperat Și ce-au sperat n-au aflat. Zbuciumați În sus și-n jos Dar fără nici un folos. ” III. ,, Singuri izolați de lume Nu au gîndurile cui spune Nuna-n sufletele lor Apasă venin cu spor. ” IV. ,, Pentru o viață lăudată Și cu minciuni brodată Au lăsat masă și casă Și o casă prea frumoasă. ” Dispariția mînăstirii și acoperirea ruinelor ei cu pămîntul tăcerii, iar amintirea cu timpul uitării
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
capului așa cum sînt amintiți în Iliada și cum este imortalizat centaurul Getos pe un crater grec din seco- lul Vll î.e.n. Iudeo-creștinii, nefiind răi de scîrbă și meseriași în furtișaguri, au pus-o pe divinitatea scito-getă în rîndul sfinților cu nunele de Tabita la catolici și Tavita la ortodocși la 25 octombrie cînd se încheie anul pastoral. Atît geții cît și sciții erau mari crescători de vite și oi, iar divinitatea este o dovadă a legăturii religiilor lor. După moartea regelui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sau comportamente, atitudini, tipuri de activități care prezintă, în mod obiectiv, structuri temporale distincte. În elaborarea acestei tipologii este însă inclusă și atitudinea psihologică: semnificația subiectivă mai mare sau mai mică acordată evenimentelor, așteptarea unor evenimente, surpriza, nerăbdarea. În fapt, nune-ar fi deloc greu să bănuim că originea acestei tipologii o reprezintă mai degrabă analiza fenomenologică a trăirilor subiective. Fiecare dintre noi poate identifica, în aceste tipuri, trăiri pe care le-a experimentat în legătură cu diferitele situații. Problema care se ridică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vadă grâul de-i mare; Grâul cel mare - bătea murgul la spinare; Grâul cel mic - bătea murgul la oblânc adică era așa de înalt că ajungea până la partea de dinainte a șeii calului, pusă pe spinarea bidiviului și care purta nunele de oblânc. Cultivarea meiului (mălaiului), căruia la noi i se zicea și păsat, s-a practicat în vechime, destul de intens, din moment ce respectiva plantă s-a păstrat până în perioada interbelică. E adevărat că, cu multă vreme în urmă, luaseră mare amploare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]