144 matches
-
să nu aibă adresă, să ajungă undeva nu știu unde, dar într-un loc în care literele, eliberate de cuvinte, să se îmbine din nou, după amorul și plăcerea lor. Le văd, bîzîind în lumină, ca pe-un uriaș roi de albine, nuntind în jurul mătcii-regine! Și-atunci, oh, atunci vă voi mai scrie una ca ciclul dimineților arabe să fie încheiat frumos și grav. Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 7.IX.1980 P.S. Să nu uităm să mulțumim „Poștei române”!
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
rămase acasă. ac CIREȘII În cireșii târzii de afară Inflorit-au gânduri de plumb Pe smicelele de-odinioara Ce-ntarcau iubirile strâmb. În cireșii cu poale curtate Albine astrale culeg înțelesuri Cu trompele-n stele-mbaiate Adapă polenul teluric din șesuri. Nuntiți pe vecie cu astrele Își scutur-adesea o glumă Din zaua-nfipta-n braniște Să crească umbră de huma. Și dacă vară mustăcește Sub salul copt de ghidușii Plămada de iubiri le amintește Să-și ningă chitele de gingașii. .LECȚIE PENTRU SUFLET Suflet
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
lăutarului. Un plînset gemut din cine-știe-ce voluptate scrîșnită; epuizată. Ceva care-l spinteca încet, vibrînd în carnea lui și topindu-se. Ca și cum palme aprige, odată săvîrșindu-și lovirea - pe trupul lui se dizolvau în mîngîieri. Ca și cum fluturi enormi s-ar fi nuntit pe spatele lui, tăvălindu-l zăcut și moale, torturîndu-l cînd și cînd cu biciul tăios al muchiei de aripă. Năruindu-l cu ecoul tremurător al zbaterii lor... "Plouă cu vin..." Își spuse; și hoitul i se încruntă împietrit și proaspăt
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
a decorporalizării trăirilor. Sîngele sau apare subțiat, întomnat, răspunzînd cu melancolie decorului medieval local, într-un amestec de reflexe istorice și umori declinante: Cîntecul ce îl auzi prin toamnă/ E al armurilor pe care le-am purtat/ Ori semnul inimii nuntind buimaca/ Acest solstițiu blînd intru păcat.// Sîngele tot e-acum cît o oglindă/ Spre mine însumi nu mai pot privi/ Cel ce-a pierdut și cel care cîștigă/ Dau astăzi vama prinși în colivii.// Și dacă ieși tîrziu înspre colina
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
de chiolhanuri: „Chipul primarului rînjește/ din cotloanele gloriei provinciale,/ de pe zidurile bibliotecilor obscure,/ locale.// Faima redactorului șef se lăbărțează,/ cuprinde în pîlnia ei numele/ poetului urbei.// Mărunt și slinos,/ el proslăvește în versuri policrome,/ numele, faptele/ vivandierei locale,// mîine vor nunti cu toții,/ vor smulge cu măselele de 24 de carate/ carnea fragedă de pe mielul pascal./ Vor chiui, vor tropăi,// vor închina pahare de zăibărel/ roșu în oglinzi de cristal./ Vor așeza răcnind m-a făcut mama/ oltean dantele de argint, spumoase
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
lume, îl ascunde,/ grijulie și cu teamă,/ nu se știe, cum și unde.// De acea "Zburătorul"/ n-are nume, pentru noi./ îi simțim suflarea vie,/ doar, când suntem amândoi.// Și de nunta lor, de taină,/ Se pătrunde/ntreaga fire,/ căci nuntesc copacii-n floare,/ pietre, oameni și albine!" Parcă amintește de Călin file de poveste, restrâns la mici dimensiuni? Stimată doamnă, tristețea dvs. de-a nu mai avea un exemplar din carte, ca să mi-l dăruiți, și soluția detot nepoliticoasă a
Actualitatea by Teodor Roșu () [Corola-journal/Journalistic/7984_a_9309]
-
singura, așa ca și-a cumpărat trei. "Pur și simplu m-am îndrăgostit de ele și nu le-am putut lăsa în magazin, așa ca le-am cumpărat pe toate. Cel mai probabil le voi îmbrăca pe fiecare în ziua nuntii", a mai declarat Oana Ioniță În schimb, Florin este ceva mai hotărât. El și-a ales costumul cu mult timp în urmă. Nu s-a arătat, însă, deranjat de ideea Oanei: "Nu contează câte rochii are, important este sa fie
Oana Ioniță, nuntă spectaculoasă: va schimba 3 rochii la într-o seară, la fel ca fiica ei by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72123_a_73448]
-
de tinerețe care a știut mai mult decît putea. Tinerețea unui poet, Emil Botta, și pierdutele rosturi ale sincerei discreții. De care dă seamă, mai mult decît de neputința de-a trăi cu gîndul că vei fi trădat, povestea ciobanului nuntit cu cerul. Pe-o gură de raiu, volumul cu ilustrații de G. Zlotescu, scos de Naționala Gh. Mecu în 1943, e reorchestrarea, pentru altă mamă, a cîntecului de moarte nenumită. A presimțirilor, a îndoielilor și, peste toate, a temerii de
Urcarea la cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7584_a_8909]
-
Venisem cu soția, îmbrăcați amândoi ca de sărbătoare, cu florile și cadourile pregătite. Doar că mirii nu știau că-i aștepta o surpriză din partea prietenilor”. Într-adevăr, surpriza s-a dovedit atât de mare, încât „poștașii” au fost „obligați” să nuntească și să joace până-n zori. Perspectiva De curând, firma și-a extins sfera de activitate și în județul Bihor, mai precis în municipiul Oradea, unde 10 bicicliști au pornit cu tolba la drum. Așadar, încă un pas înspre cucerirea pieței
Agenda2005-22-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283755_a_285084]
-
obiectele se încarcă de viață, iar eul poetului reflectă viața obiectelor, într-un circuit baroc al existenței diversificate: "Cea mai nervoasă era mașina de lux/ țipa cînd se-apropia vreun nuntaș/ îi venea stăpînul/ o făcea să tacă/ Tenebroasă, nunta nuntea înainte// Instrumentiștii instrumentau o horă de cantină/ Era un duh de rezona/ o duhoare de dărîma borna// Și nici nu m-am mai dus acasă/ nici de scris nu mi s-a dat// Eram plin de Plictis/ Eram gata/ De
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
maistrului” așezat sub titlu: Cuvântul - sărbătoarea poeților (după o idee de Al. Philippide), Geometrul de la Păltiniș barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Clipele se tot frământa Leac să fiarbă din nimic, Pentru dragostea înfrânta De o boală-inamic. Trec prințesele și timpul. Trec amanții zborului... Trecem toți și lăsăm câmpul Sub vegherea norului. SOARTA Luna prăvale Colb de argint. Noaptea în cale iese nuntind. Omul se naște Parcă din vânt. Soarta ne duce Fără avânt Spre noi hotare În nesfârșit Spre căi astrale Din infinit. Luna presară Visuri pe gând. Noaptea măsoară Pelegrinând. ARDERE Se adună vremuri line, Muză mea parcă revine, Clipă arde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
înfășurat trupul/ în bucăți de carne culese din tomberon,/ și m-am dus la vărsătoarea orașului,/ dar nici câinii, nici corbii/ nu s-au atins de ea, nu fiindcă era putredă, ci pentru că, răscolind prin gunoaie, își potoleau foamea.../ Câinii nuntesc când vin în mijlocul lor»” (p. 23). Se limpezesc apele. Gunoaiele redevin organice. Dar rămân inofensive. Carnea cărora corbii și câinii nu-i dau atenție pare, la rândul ei, un efect special. E, pentru simțurile lor, o carne de moloz, o
Sistematica poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5180_a_6505]
-
-mi spuneți Filip. Bine, Filip. Și cât câștigi cu... slujba asta a dumitale? Patru sute de lei pe lună, doamnă. Cu cât îmi mai dau clienții, vreo cinci sute. ̨ n lunile cu sfinți mari la calendar și toamna, când toată lumea nuntește, ajung și la șase sute. Uite ce e, Filip, îți dau șase sute de lei pe lună, plus casă și masă și nu ai nimic de făcut, spuse doamna K fără să stea pe gânduri. Atunci de ce-mi dați banii ăștia
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și cămașa. Se zări, îmbujorată, în oglinda din perete, de deasupra patului. Tudor se repezi spre ușă. Să-nchidem ușa, se neliniști el. Las-o așa! șopti ea. Cerbul a plecat după ciuta lui. Tudora e-n poiană. Toată pădurea nuntește. Bine-ai venit, Tudore! Sfârșit Sinaia-București-Valea Vinului-Bârnova: 1975-1976-2005. CUPRINS CAPITOLUL 1 5 CAPITOLUL 2 14 CAPITOLUL 3 20 CAPITOLUL 4 32 CAPITOLUL 5 38 CAPITOLUL 6 63 CAPITOLUL 7 67 CAPITOLUL 8 77 CAPITOLUL 9 87 CAPITOLUL 10 91 CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și cuprindere culturală. Cea mai ilustră spiță domnitoare zămislită din humusul depresiunii Huși, stăpână proprietară peste geografia locului până hăt departe în codrii Tigheciului din Basarabia, a fost cea a Cantemireștilor. Seva etnică de interferență și seva pământului s-au nuntit rodind mintea cea mai luminată a culturii românești de la întâlnirea veacurilor al XVII-lea și al XVIII-lea: Dimitrie Cantemir. I se recunoaște lui Dimitrie Cantemir meritul de a fi arhetipul culturii românești, cea a sintezei dintre Orient și Occident
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nonsensului existențial. Râsului tăcut îi corespunde vocea mută: ... de fapt, ne plac mai mult vocile mute, acelea care seamănă cu tăcerea. (Cel mai tare) Așa lupt contra țipătului, ca un asasin împotriva inimii care bate, vie, sub el... (Meridian) Buzele nuntesc, șoptesc. Zadarnice nunți, șoapte destinate pierzării, fiindcă nu aud nimic. Eu am auzit ca o copleșire, ca o nimicire, ca o prăvălire din munți cărunți, peste creștet, peste umeri încovoindu-i, doar aplauzele. (Aplauze) Un teatru mut, simptom al teatrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ea n-o să mai vreau să mă Însor cu ea. Înțelegi? Eu nu Înțeleg prea bine. Cum sa-ți explic? Așteaptă puțin... cred că știu: eu mă Însor cu Maruja (fiindcă vreau să mă Însor cu ea) și În ziua nuntii vine Juan Lucas și se prăpădește de rîs și mama Îi spune Marujăi darling și lucrurile nu merg. Juan Lucas refuză să bea rachiul pe care i-l oferă acasă la Maruja (asta-i altă problemă, casa, Îmi Închipui că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Am să-l ucid și am să-i surp tot neamul, ca să răzbun pieirea fraților și a tatei [...] Acelora, pe care îi urâm mai aprig, tu și eu, din însoțirea mea li se va trage nimicirea [...] vreau în Hades să nuntesc cu Agamemnon. Cunoscătoare a viitorului, fata știe că nunta plănuită înseamnă sfârșitul dușmanului și totodată propria ei dispariție. Și la Iorga Casandra are perspectiva unei nunți încheiate cu moartea, însă de data aceasta semnificația este diferită. Alkidamos lasă să cadă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cea mai nefericită dintre toate femeile, căci pe copilașul meu l-am înecat în valurile mării, iar pe bărbatul meu l-am găsit mort înainte de vreme. Iar Pilat a mai adăugat durerii și altă durere, din păcate, căci m-a nuntit, deși eram copleșită de tristețe, și m-a unit cu tine, deși eu m-am împotrivit”. și după ce i-a povestit lui Iuda despre copilaș și Iuda i-a povestit, la rândul său, cele ce i se întâmplaseră lui, s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]