189 matches
-
de Dumnezeu, lăsată, Tot un foc e și în piatră! Constatare Azi nimeni nu mă vrea și nu mă cere, Poate doar vraja dulce a unei amintiri Îmi împresoară noaptea cu tristă ei părere Și-atunci visez iubite, la vesele nuntiri. Referință Bibliografica: Poezie într-o strofa / Ioana Voicilă Dobre : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 678, Anul ÎI, 08 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezie_intr_o_strofa_ioana_voicila_dobre_1352403344.html [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
al minții și al sufletului spre lumea văzutelor și a mai puțin văzutelor. Din acest centru, el, Poetul, creionează sensul demersului său inițiatic, „icoana drumului” spre spațiile siderale. Cuvântul este locul în care Dumnezeu, odată instalat, trăiește veșnic. Prin fiecare nuntire a cuvintelor se reface actul genezei. Dacă la predecesori cuvintele se potrivesc sau se împerechează, în viziunea negulesciană, stihuitorul are calitatea unică, dobândită printr-un lung proces de inițiere, de a oficia actul sacerdotal al nunții cuvintelor. Tăcerea solemnă, precede
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_negulescu_1401282910.html [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
unui suflet în zbucium; aici părea o furtună dezlănțuită, aci o zi feerică în care domnește atotputernicul soare peste o eternă primăvară. Scurte intermezzouri curgeau parcă ca susurul unei ape sau dansau feeric ca niște roiuri de fluturi într-o nuntire celestă.... -Doamneee,grăi Veronica, ce mult ne saltă Beethoven din noroiul în care trăim! Eminecu privi la ea; ce mult o îmbujoraseră aceste clipe și ce frumoasă o făcuseră... -Ce imn de iubire - se minuna ea - în acest suiș de
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398513630.html [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
țese iubirea noastră aduni fragile lumini din umbre să-mi redai surâsul până când o primăvară indiferentă își va fi vărsat prea plinul de înflorire peste buzele pecetluite de acum în zvâcnetul ierbii sărutate de vânt și noi vom fi răsăriți nuntire Osiris și Isis sub un alt cer Referință Bibliografică: În răgazul dintre două gânduri / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎN RĂGAZUL DINTRE DOUĂ GÂNDURI de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1464086486.html [Corola-blog/BlogPost/383568_a_384897]
-
ca în poveste. Cercat-au mulți s-ajungă în tărie, dar monștri puși de pază îi alungă; niciunul nu răzbește să-i înfrângă și viața li se pierde pe vecie. Trecut-au ani și clipa hărăzită, pentru vestita mai demult nuntire sosește și copila din privire lacrimi varsă, de lume părăsită. Deodat' un trăznet vine din tărie, un buzdugan ce-n drumul lui strivește, năpârcile de pază când lovește și fetei îi vestește bucurie. - Eu sunt voinicul Dordesprinsdinsoare, Zăpadă-Albă, nu-ți
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418710945.html [Corola-blog/BlogPost/367780_a_369109]
-
patimii nu poate apune niciodată soarele iubirii sau uraganul urii. 1564. Vrei să afli adevărul? Atunci caută-l în cioburile patimilor tale în care te-ai tăiat de atâtea ori. 1565. Patima este puntea pe care va călca vița la nuntirea ei cu moartea. 1566. Clipa adevărului aparține în primul rând patimilor tale. 1567. Dumnezeu a lăsat patima pentru a cunoaște păcatul greșelii din care am fost hărăziți. 1568. Îmi amintesc de ochii tăi pierduți în patima timpului de a fi
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
copiilor străzii, a pruncilor de țigani și de cerșetori, lucrări ce constituie un interesant și bogat material pentru studiul vieții populare al epocii. După o serie de lucrări dedicate parabolei Fiului risipitor, a început decorarea bisericii mănăstirii capucinilor din Cádiz, " Nuntirea mistică a Sfintei Ecaterina din Alexandria", operă rămasă neterminată din cauza accidentului survenit. Într-adevăr, în 1681, pe când lucra sus pe schele, s-a prăbușit în gol căzătura i-a adus moartea după câteva luni de suferință. S-a stins din
Bartolomé Esteban Murillo () [Corola-website/Science/311041_a_312370]
-
poetică dificila. Poeziile amintite se învârtesc, metaforic vorbind, pe ideea " nunții " înțeleasă ca pătrundere în miracolul creației universale. "Oul dogmatic" este chiar un simbol al misterului " nunții ", un soi de cosmoid, pentru că în structura lui duală se reprezintă lumea dinaintea nuntirii, creația de dinaintea Genezei. Banalul ou demonstrează că "mărunte lumi păstrează dogma", că macrocosmosul se repetă în microcosmos. De aceea el este făcut să devină obiect de contemplație: "E dat acestui trist norod Și oul sterp ca de mâncare, Dar viul
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
avînd iz arhaic, „a da iama în bucate”, adică a face risipă peste măsură. Dar zicala pare să-l împace pe Yama cu Telepinus. Pe de altă parte, paralala Yama-Telepinus invocă, cel puțin de la distanță, mitul Proserpinei, fecioara răpită înainte de nuntire, ca și păstorul mioritic (sumerian ori carpatic), de către forțele infernale. Ca și în cazul patronatului sumerian, actul în sine a provocat dezordine la toate nivelele de ființare cosmică. A fost nevoie de înțelegere între puterile aflate în conflict, între „Marele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
măr din sîn (ea îl blestemă), celălalt îi cere inelul (i se răspunde îngăduitor, ca o urare: „petrece-te-ai printr-însul”, în acord cu formula versificată, „tras ca prin inel”); iar al treilea îi cere cununița, formă alegorică a nuntirii. Așa este ilustrată comunitatea respectivă de motive, urmărite de Petru Caraman în mai multe registre ale discursului său. Dumele care vehiculează alegoria înfățișează, în introducere, un grup de tineri (trei, cinci), de regulă nobili, trecînd călări și mîndri pe malul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de un preot.” La căsătorie, tânărul mergea la brad ca să-l anunțe ritualic de nuntă. Flăcăii din ceata tânărului alegeau bradul, Îi cereau iertare că-l taie, și Îi spuneau că fac aceasta ca „să țină loc de mire, până la nuntire că este de vârsta Împăratului nost. Era Împodobit cu panglici, beteală și flori de cumnatele de brad și cumnații de brad și purtat de brădar la casa miresei unde juca hora bradului, spunând: bradule brăduțule, te jucăm drăguțule, la casa
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
această explozie de materialitate, Muntele (1975) aduce o clasicizare de tip șaizecist (model Ion Gheorghe) a imaginarului și a expresiei, anunțată de câteva poeme anterioare (spre exemplu, Invocația către Zamolxis din Jungla marină). Paradoxal, tema nu este muntele, ci Bărăganul, „nuntirea” cu această câmpie „mamă și fecioară”. Atras de poemul lung, cosmogonic, alegoric (Cosmosul necesar), consacrat în anii ’60-’70, și de un neoromantism de factură cvasifolclorică (ciclul Scrisorile voievodului), P. înregistrează un recul valoric. Dar, imprevizibil, se îndreaptă brusc și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
lui Blake pentru unitate spirituală și integrare divină provine din ideea sa privitoare la un univers fisurat intern, o lume divizată care constituie scena unor conflicte între principii antinomice, spirituale și materiale, angelice și demonice, divine și umane. Doar prin "nuntirea" acestora sunt posibile progresul și redempțiunea. Pentru Blake, ca și pentru Emerson, nu existența lui Dumnezeu o justifica pe cea a omului, ci invers: Dumnezeu există atâta vreme cât oglindește formă antropica sublima. Ascultând și urmând vocea divină, omul dobândește acces la
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aflate în interiorul simbolisticii oculte se combină prin taine. Dintre ele apa și focul, ca materii terestre, sunt antitezele cel mai greu de împăcat. Nunta dintre ele se produce în spațiul astral-divin. Paradoxal, modelul aceste nunți se află în creier, iar nuntirea e posibilă în labirintul de oglinzi și de ecouri ale sinapselor, acolo unde se naște universul. "La marginea oceanului / în orașul părăsit / rupând pânze de păianjen / șobolani și șerpi strivind / ultimul izvor de gând/ trece magul rătăcit. / Ca o ceață
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
că în final, Gavrilescu găsește din nou drumul, negăsind camera indicată de babă, și intrând la întâmplare într-una dintre ele. Ar fi putut intra, cu aceeași abulie, în oricare: simbolic, în toate se găsește numai Hildegard, ființa morții, a „nuntirii” prin moarte. În tradiția cabalistică, preluată de alchimiști, labirintul ar îndeplini o funcție magică, ar fi una din tainele atribuite lui Solomon. Labirintul ar putea avea și o semnificație solară, din cauza dublei securi al cărei Palat ar fi, și care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
principiile nașterii sale (zeul fluvial și mama sa Muza). Capul despărțit de trup continuă să cânte, ce semnifică supunere Amintirii: „Limba sa înghețată o cheamă încă pe Eurydice” (figura 4). Mitul lui amintește că moartea este un fel de sălbatică nuntire cu principiile nașterii, instaurează o stagnare a puterilor uitării. Datorită originii sale, poetul participă la “ceea ce a fost, ceea ce este și ceea ce va fi“. Orfeu este un om născut din părinți nemuritori. Mitul găsește aici o întemeiere a originii divine
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
atitudinea umană corespunzătoare e cea de adorație contemplativă” (Radu Enescu). Principiu cosmic, instituitor de armonie, erosul tinde, platonian, la refacerea unului originar (androgin), deci la transgresarea contrariilor, dar și a corporalității, spre spiritual: „Iubirea-i axul cerurilor toate / În mari nuntiri cu muzici peste poate / Un semn al ei și lumi cu lumi se-adună: / idei dansează hăurile tună / stele-n ghirlande leagănă-se roate / iubirea-i axul cerurilor toate”; iubirea e „topiri de trup în ardere de tot”. Poetul e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
formă convențională, concretă. Utilizată în fabule, în parabole, în poeme alegorice, în ghicitori etc., alegoria presupune un nivel literal, al sensului concret și un nivel de adâncime, al semnificațiilor sugerate pe baza unei analogii. Astfel, moartea este reprezentată alegoric ca nuntire cosmică (Miorița) sau ca joc irecuzabil ( Dea vați ascuns de T. Arghezi), iar destinul singular al omului superior - care, devorat de nostalgia absolutului, forțează limitele condiției umane - este încifrat în poeme alegorice precum Luceafărul eminescian, Noapte de decemvrie de Al.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
superlativul frumuseții și prin dubla comparație care îi conferă atributul sacralității și pe cel al luminii (Cum e Fecioara între sfinți/ Și luna între stele). Portretul luceafărului apare oglindit în ochii preafrumoasei pământence. Văzut din lumea de jos, eroul imposibilei nuntiri pare unicul reper de lumină întro lume menită întunericului, stea fixă după care se călăuzesc muritorii: Pe mișcătoarele cărări/Corăbii negre duce. Luminând tărâmul fetei de împărat, el intră sub zodia iubirii, a fiorului sufletesc, dar și a timpului omenesc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
definitiv sub semnul Soarelui. Pentru regele ciupercilor însă, întâlnirea cu aprinsul inel al soarelui (punctul culminant al narațiunii alegorice) este distructivă: Crypto se transformă în ciupercă otrăvitoare. Deznodământul poveștii imposibilei iubiri transformă motivul basmic al nunții împărătești întrun antimotiv, fiindcă nuntirea nebunului rigă Crypto cu măsălarița mireasă este o pedeapsă, nu o răsplată pentru erou. Se împlinește astfel „hybrisul, pedepsit, ca în orice tragedie, prin nebunia sau moartea protagonistului“ (Ion Pop). Prizonier fără scăpare întrun spațiu al umbrei, al biologicului (devenit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sursa unei imaginații deschise“ - cum afirmă Gaston Bachelard în eseul Apa și visele. În creația lui Barbu, cred eu, semnificațiile „oglinzii din suflet“ se multiplică, fiindcă oglinda se suprapune altor două simboluri (recu rente în poetica barbiană): soarele și inelul nuntirii (roata albă). În primul rând, imaginația se deschide spre „mântuitul azur“ al Ideilor, exprimând aspirația spre absolutul cunoașterii. Această temă principală a baladei, exprimată ca fascinație a solarității, se îngemănează cu tema iubirii: iubire imposibilă între Crypto și Enigel, logodnă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
deal doilea palier de semnificații vizează temele Logos și Cronos. În noul context semantic, incipitul fixează motivul schimbării. Aflat pe drumul simbolic al despărțirii de inocență, traversând râultimp ireversibil, poetul pierde inelul - simbol al formei perfecte, al valorii absolute, al nuntirii cu zânapoezie sau cu muza inspiratoare, cu „limba poeticească“, cu ficțiunea înaltă. Basmul însuși coboară în vale, în lume, „în stradă“ și devine oarecare poveste. Motivul singurătății devine simbol al condiției umane și, implicit, al existenței creatorului. Metafora cu valoare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
acel comportament ritual care oferă fiecărui eveniment o explicație prin prisma etosului comunitar. În tentativa de a defini principiile fundamentale pe care se sprijină concepția populară asupra lumii, autorul se oprește îndeosebi asupra termenilor cu valoare metalingvistică: sămânță, țarină, vatră, nuntire, țesătură, rost. SCRIERI: Ethosul folcloric, sistem deschis, Timișoara, 1980; Folclor și etnologie. Conexiuni, Timișoara, 1987; Existența ca întemeiere, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Mihai Coman, Vasile Tudor Crețu, „Existența ca întemeiere”, REF, 1989, 4; Ivan Evseev, Vasile Tudor Crețu, REF, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
laudă adusă divinității. Oul dogmatic Oul dogmatic are o viziune modernă și o prozodie tradițională. În text sunt atât elemente narative, cât și descriptive. Oul (termen concret) este alăturat lui dogmatic (termen abstract), fiind un simbol al misterului latent al nuntirii. Acesta are o structură duală în care se configurează lumea dinaintea nuntirii, în miracolul creației universale. La început, poemul are trăsături de baladă și un motto care face trimiterea la imaginea Duhului Sfânt, înainte de coborârea în materie. Se rețin câteva
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o prozodie tradițională. În text sunt atât elemente narative, cât și descriptive. Oul (termen concret) este alăturat lui dogmatic (termen abstract), fiind un simbol al misterului latent al nuntirii. Acesta are o structură duală în care se configurează lumea dinaintea nuntirii, în miracolul creației universale. La început, poemul are trăsături de baladă și un motto care face trimiterea la imaginea Duhului Sfânt, înainte de coborârea în materie. Se rețin câteva motive poetice (motivul cosmogonic, motivul sferei, motivul timpului nedivizat), tema destinului, antiteza
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]