126 matches
-
spectaculoasă a deceselor, care sînt de trei, patru, zece ori mai multe decît normalul și în același timp printr-o scădere a numărului căsătoriilor și adesea al concepțiilor. În mod cert, asistăm imediat după criză la o viguroasă reluare a nupțialității și a fecundității, dar nu este vorba decît de un fenomen de recuperare. Criza poate avea diverse origini pe care le amintește invocația: "De ciumă, de foamete, de război, scapă-ne Doamne". Ciuma se menține în stare endemică pînă la mijlocul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de familie”. Independența materială și egalitatea socială dobândite de ele au contribuit mult la modificările din plan mental, inclusiv în problemele legate de familie. Problema stabilității s-a pus în termenii raportului indirect a două componente principale ale comportamentului demografic: nupțialitatea și divorțialitatea. Aceștia sunt indicatori ce pot explica variațiile teritoriale ale comportamentului demografic al populației. Rezultanta lor rămâne stabilitatea cuplurilor și a familiei, cu urmări în procesul mișcării naturale a populației. Nupțialitatea Exprimată ca numărul de căsătorii raportat la mia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
indirect a două componente principale ale comportamentului demografic: nupțialitatea și divorțialitatea. Aceștia sunt indicatori ce pot explica variațiile teritoriale ale comportamentului demografic al populației. Rezultanta lor rămâne stabilitatea cuplurilor și a familiei, cu urmări în procesul mișcării naturale a populației. Nupțialitatea Exprimată ca numărul de căsătorii raportat la mia de locuitori, oferă o imagine a comportamentului uman din oraș, luând în considerare concepția religioasă, nivelul de cultură sau starea materială. În tabelul alăturat se observă cum rata de nupțialitate ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a populației. Nupțialitatea Exprimată ca numărul de căsătorii raportat la mia de locuitori, oferă o imagine a comportamentului uman din oraș, luând în considerare concepția religioasă, nivelul de cultură sau starea materială. În tabelul alăturat se observă cum rata de nupțialitate ajunge la 9,5‰ în 1991 și se menține la valori apropiate de aceasta și în ceilalți ani. În ultimul timp apare o ușoară scădere, poate din cauza noilor concepții privind căsătoria, dar în principal a lipsei mijloacelor materiale pentru întemeierea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și se menține la valori apropiate de aceasta și în ceilalți ani. În ultimul timp apare o ușoară scădere, poate din cauza noilor concepții privind căsătoria, dar în principal a lipsei mijloacelor materiale pentru întemeierea unei familii. Tabelul 6. Rata de nupțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de nupțialitate* 8,6 9,4 9,5 8,6 7,9 6,7 6,7 * Proporții la 1.000 de locuitori. Divorțialitatea În comparație cu nupțialitatea, înregistrează valori mai reduse, situându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ani. În ultimul timp apare o ușoară scădere, poate din cauza noilor concepții privind căsătoria, dar în principal a lipsei mijloacelor materiale pentru întemeierea unei familii. Tabelul 6. Rata de nupțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de nupțialitate* 8,6 9,4 9,5 8,6 7,9 6,7 6,7 * Proporții la 1.000 de locuitori. Divorțialitatea În comparație cu nupțialitatea, înregistrează valori mai reduse, situându-se între 1‰ în 1966 (valoare apropiată de cea din 1990) și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unei familii. Tabelul 6. Rata de nupțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de nupțialitate* 8,6 9,4 9,5 8,6 7,9 6,7 6,7 * Proporții la 1.000 de locuitori. Divorțialitatea În comparație cu nupțialitatea, înregistrează valori mai reduse, situându-se între 1‰ în 1966 (valoare apropiată de cea din 1990) și 2,3‰ în 1991. Tabelul 7. Rata de divorțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de divorțialitate* 1 1,1
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tip sexual-reproductiv. Statutul marital. Ponderea persoanelor căsătorite este dominantă (47, 9%). Ca și în studiile de la nivel național, pentru familia românească nu este caracteristic concubinajul (uniunea consensuală) (3,5%) (Figura 6). Starea civilă diferă pe sexe și grupe de vârstă, nupțialitatea fiind un fenomen influențat și cu multiple influențe asupra sexualității și reproducerii asupra căruia vom reveni (Tabelele 8,9). Testul 2 a indicat diferențe semnificative statistic (p < 0,05) pe sexe și grupe de vârstă privind starea civilă. Ponderea bărbaților
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
vârstă 25-34 ani cu probabilitatea cea mai mare de a avea copii atât din punct de vedere biologic, ca potențial de fertilitate cât și din punct de vedere al stării civile, la aceste vârste fiind cele mai ridicate rate ale nupțialității (sunt persoane în cuplu marital sau consensual cu activitate sexuală constantă), ponderea cea mai mare o dețin cei care utilizează metodele de contracepție (aproape 3/4 din aceștia). Și la grupa de vârstă 35-49 de ani ponderea cea mai mare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de femei; în 1980 au fost 74,8 născuți vii la 1000 de femei). Generația din 1946, în condițiile celui de-al Doilea Război Mondial, a căpătat o anumită specificitate privind mortalitatea pe vârste, ceea ce a imprimat modificări în modelul nupțialității și natalității. Analiza mișcării naturale a populației are ca obiect evenimente nașteri, căsătorii, divorțuri, decese. Mișcarea naturală a populației sau reproducerea populației reprezintă un domeniu central al demografiei, cu mare importanță pentru sănătatea publică și antropologie. Prin fenomenul de reproducere
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
componente ale reproducerii populației, însă în sens restrâns, prin reproducerea unei populații se înțelege natalitatea și fertilitatea. Fertilitatea este multifactorial determinată, și anume: 1. Factorii demografici: distribuția pe sexe, structura populației, în special a populației feminine, pe grupe de vârstă, nupțialitatea și divorțialitatea. 2. Factorii medico-biologici: sterilitatea feminină și masculină, patologia genitală, consecințele medicale ale avorturilor, igiena sexuală. 3. Factorii sociali: prelungirea școlarizării, gradul de angajare a femeilor în activitățile socioeconomice, categoria socială, migrația populației 4. Factorii legislativi: prevederile Codului muncii
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
dezvoltării istorice a zonei, nivelul cultural, obiceiuri locale, religie. Fertilitatea este favorizată de: * producerea căsătoriilor la vârsta de fecunditate maximă a femeii, sau cu puțin înainte, deci dacă vârsta la căsătorie nu este avansată; * intensitatea ridicată a căsătoriilor sau dacă nupțialitatea este mare; * stabilitatea familiei, ceea ce în demografie se traduce printr-o divorțialitate mică; * intervalul protogenezic mic (durata medie care separă căsătoria de nașterea primului născut viu). După unele sondaje făcute în diferite zone ale țării, rezultă că el se situează
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
39]. Vârsta minimă legală la căsătorie (vârsta nubilă), fiind de obicei diferită pe gen și variind de la o țară la alta, are importanță pentru fertilitate și pentru politica demografică. În general, în țările dezvoltate aceasta este mai mare, indicele de nupțialitate precoce fiind scăzut (Tabelul 111) Pentru România, se observă că în perioada 2000-2005 se amână vârsta căsătoriei atât pentru fete, cât și pentru băieți, în raport cu modelul cultural tradițional de nupțialitate, dar majoritatea persoanelor se căsătoresc înainte de 30 de ani, iar
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
general, în țările dezvoltate aceasta este mai mare, indicele de nupțialitate precoce fiind scăzut (Tabelul 111) Pentru România, se observă că în perioada 2000-2005 se amână vârsta căsătoriei atât pentru fete, cât și pentru băieți, în raport cu modelul cultural tradițional de nupțialitate, dar majoritatea persoanelor se căsătoresc înainte de 30 de ani, iar diferența medie de vârstă între soți înregistrează o tendință crescătoare în jur de 3,5 ani. Țara Media vârstei la prima căsătorie pentru bărbați Media vârstei la prima căsătorie pentru
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
adevărată explozie demografică a celibatarilor deși ponderile sunt destul de diferite. Fondul de locuințe reprezintă un parametru cert și sensibil al condițiilor de viață. Locuința este cadrul care permite satisfacerea unui complex de nevoi de natură biologică, psihologică și socială, influențând nupțialitatea, natalitatea, morbiditatea, consumul cultural și disponibilitatea pentru efort și eficiență. Conform recensământului din anul 2002, fondul de locuințe a înregistrat, comparativ cu anul 1992, o creștere de 5,9%, a crescut numărul de camere și a crescut cu 2,7
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
devreme a independenței economice și sociale. Ulterior mișcările feministe de emancipare, creșterea perioadei de școlarizare, participarea femeii pe piața muncii și schimbarea valorilor au condus în principal la creșterea vârstei la căsătorie și, într-o pondere mai mică, la scăderea nupțialității. A crescut de asemenea fertilitatea ilegitimă, fiind vorba atât de mamele adolescente, cât și de cele care nu doresc o legătură cu tatăl biologic. Cel puțin pentru țările cu un nivel scăzut de dezvoltare economică, copiii născuți în afara căsătoriei sunt
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ale ratei divorțialității: 1,42 divorțuri la 1000 de locuitori în 1990, 1,63 divorțuri la 1000 locuitori în 2004. Așadar, se constată o relativă stabilitate a nivelului divorțialității. Cu toate acestea, prin acțiunea conjugată a fenomenelor de scădere a nupțialității și de scădere a natalității, prin ușurarea legilor de desfacere a căsătoriilor, este posibil să asistăm la modificări ale ratelor divorțialității. Rata divorțurilor în România este mai scăzută ca în țările Europei Occidentale și SUA cu aproape un punct. De
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
un an la 1000 de născuți vii, căsătorii și corelează negativ semnificativ statistic (p < 0,01) cu numărul de divorțuri. Sporul natural nu corelează cu numărul total de decese, după cum probabil ne-am aștepta. Deci sporul natural este influențat de nupțialitate și natalitate, IV. Numărul de căsătorii corelează semnificativ statistic (p < 0,01) cu numărul de: născuți morți, decese sub un an la 1000 născuți vii, sporul natural și cu născuții vii. V. Numărul de divorțuri corelează negativ semnificativ statistic (p
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
coeficientul VIF, nu indică probleme de multicoliniaritate în model care ar putea afecta valorile determinate ale coeficienților modelului liniar. Pe scurt, ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele: 1. nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele: 1. nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3". În continuare ne propunem validarea modelului prin metoda bootstrap. Singura problemă aparentă a modelului o constituie constanta
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
1966, 1967, 1985, 1986, 1989, 1990, 1997, 2002, 2004 (Tabelul 123). Sunt date la nivel național care se găsesc în anuarele statistice ale României. Au fost aleși anii în care s-au luat măsuri legislative cu impact asupra natalității și nupțialității și anii în care s-a evidențiat influența acestora. Ne propunem să determinăm cum se asociază pe grupe de vârstă paternalitatea. Analiza tabelelor de contingență cu ajutorul testului de independență Pearson χ2 este dificilă atunci când numărul de categorii de pe rânduri sau
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
25-29 ani să devină egale cu cele între 25-29 ani. Pentru că în majoritatea cazurilor predomină fertilitatea legitimă, nu trebuie uitată o altă variabilă intermediară care a condus la scăderea natalității, și anume creșterea vârstei la căsătorie. O analiză a istoricului nupțialității arată complexitatea evoluției fenomenului, fiecare țară sau subzonă având specificul ei. Accesul la tehnicile moderne contraceptive trebuie considerat mai mult un mijloc decât o cauză directă a scăderii natalității deoarece țări cu tradiție în folosirea mijloacelor contraceptive cum sunt Franța
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
un an la 1000 de născuți vii, căsătorii și corelează negativ semnificativ statistic (p < 0,01) cu numărul de divorțuri; * sporul natural nu corelează cu numărul total de decese, după cum probabil ne-am aștepta. Deci sporul natural este influențat de nupțialitate și natalitate; * numărul de căsătorii corelează semnificativ statistic (p < 0,01) cu numărul de: născuți morți, decese sub un an la 1000 născuți vii, sporul natural și născuții vii, * numărul de divorțuri corelează negativ semnificativ statistic (p < 0,01) cu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
x căsătorii + B 2 x divorțuri unde NN reprezintă numărul de născuți C este constanta modelului, B1 B2 sunt coeficienți. Pe scurt, ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele * nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; * divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; * mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele * nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; * divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; * mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3". 13.2. Analiza de corespondență a binomului tată-mamă Am selecționat născuții vii după grupa de vârstă a mamei
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]