121 matches
-
creștere al acestei literaturi. Tov. Crohmălniceanu, care a fost În repetate rânduri criticat pentru poziția sa antirealistă În critica literară (vezi cazul volumului de versuri al tov. Nina Cassian sau volumul Negura) a scris un articol intitulat Pentru calitate În nuvelistica noastră (Contemporanul nr. 140, 141). În concluzie, articolul cere excluderea din câmpul literaturii a tuturor celor „lipsiți de talent”, care după aprecierea autorului ar fi cam 95 la sută din tinerii care scriu astăzi. Un procent de 5 la sută
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că În acest domeniu pozițiile dușmanilor clasei muncitoare sunt Încă existente. (Ă). Pentru a da un exemplu concret de modul În care ideologia burgheză se poate strecura În cultura noastră și În critica literară, amintim de studiul Pentru calitate În nuvelistica noastră, semnat de Ovid S. Crohmălniceanu și publicat În numerele 140 și 141 din Contemporanul. Ov. S. Crohmălniceanu a pornit la analiza nuvelisticii noastre, după cum foarte bine se vede, nu cu instrumente de apreciere aparținând ideologiei clasei muncitoare, ci cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noștri scriitori și din nuvelele apărute În ultima vreme, pe motivul că toți aceștia scriu despre Întreceri socialiste și despre lupta dintre țărănimea săracă și chiaburime. (Ă). Contemporanul a comis fără Îndoială o mare greșeală publicând studiul Pentru calitate În nuvelistica noastră și rândurile de până aici nu sunt adresate numai lui Ovid S. Crohmălniceanu ci privesc și pe autorul articolului de față, care a permis publicarea unui asemenea studiu dușmănos ideologiei clasei muncitoare, În paginile Contemporanului. Conducerea Contemporanului și colectivul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
părăsirea pur și simplu a marxism-leninismului de către unii critici și Îmbrățișarea fățarnicei și dușmănoasei ideologii a burgheziei. Dezbaterea avută la CC al PMR s-a ocupat pe larg de orientarea cu totul greșită și dăunătoare a studiului Pentru calitate În nuvelistica noastră apărut În Contemporanul și a pus În lumină orientarea cu totul greșită, dușmănoasă intereselor clasei muncitoare prin consecințele acestui studiu, a conducerii revistei Contemporanul și a colectivului său redacțional, În domeniul literaturii. (Ă). Greșeala săvârșită de Contemporanul ia aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care trebuiesc tratați cu sarcasm sau superioritate, ci exponenți ai celor mai bune și mai acute interese ale oamenilor muncii din țara noastră În momentul de față. Noi am crezut că problema principală În momentul de față În: ceea ce privește nuvelistica noastră este problema calității. (Ă). Fără Îndoială că problema nu este greșită. Greșeala noastră a Început În momentul În care am rupt această problemă de Întregul complex de probleme din care face parte, din momentul În care am analizat această
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tinerilor nuveliști, majoritatea cenacliști provenind din rândul oamenilor muncii. Să aflăm și noi argumentele unei asemenea pledoarii, susținută de N. MORARU 74: Au trecut doar câteva luni de la publicarea cunoscutului articol al lui Ovid S. Crohmălniceanu, În care autorul flagela nuvelistica nouă, o declara lipsită de calitate artistică și era dispus să accepte existența talentului doar la 5 la sută dintre scriitori (...). În spatele acestei griji excesive pentru „calitate”, se ridică rânjind adevărata față a ideologiei burgheze, grimasa hâdă a cosmopolitismului dușman
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aflau manuscrisele a peste 400 de nuvele. (Ă). Dacă Ovid Crohmălniceanu ar fi avut dreptate, temele nuvelelor ar trebui să fie uniforme, monotone, palide, repetând lucruri prea bine cunoscute. Dar realitatea a infirmat poziția cosmopolită a articolului Pentru calitate În nuvelistica noastră. Căci ceea ce este mai semnificativ În concursul Ministerului, ceea ce constituie trăsătura esențială a lucrărilor prezentate, este tocmai varietate subiectelor alese. (Ă). Iată de pildă nuvela Rotița, a tânărului Ștefan Gheorghiu, până mai ieri muncitor strungar. Tema nuvelei - creșterea tânărului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de J. Popper În schimb s-a insistat cu Îndârjire asupra «evazionismului» versurilor lui Radu Boureanu (Ă). Mentalitatea specifică poeziei e departe de a fi dispărut (Ă). Această atitudine cosmopolită, antipatriotică răbufnește cu multă putere În articolul (Ă). Calitatea În nuvelistica noastră din Contemporanul, al lui Ov.S. Crohmălniceanu (Ă). Din această concepție estetizantă, idealistă În fond, decurg greșelile tov. Crohmălniceanu. A privi astfel lucrurile Înseamnă a te găsi pe poziția esteticii burgheze Împotriva realismului socialist. (Ă). Cu sau fără intenția celui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nr. 1338, 30 ian. 63. xxx Scrieți pe Înțelesul nostru, tovarăși scriitori. În: Flacăra, nr. l3 (65), 2 apr. 64. Ruxandra Palade. - Scriitorii sub focul criticii muncitorilor. Ibidem, nr. 25 (77), 25 iun. 65. Ovid S. Crohmălniceanu. - Pentru calitate În nuvelistica noastră, I. În: Contemporanul, nr. 140, 10 iun. 66. Ibidem, II. În: Contemporanul, nr. 141, 17 iun. 67. Geo Dumitrescu. - Despre noua noastră Șeherezadă și despre un vechi iatagan ruginit. În: Flacăra, nr. 24 (76), 16 iun. 68. xxx Să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
popularizeze demonstrând cum și cât „acționează asupra cititorului”, dacă le stârnește sau nu ura, dacă-l mobilizează sau nu la luptă, mai ales În cazul celor inspirate din realitate. „Progrese Însemnate se pot observa - scrie Eugen LUCA15 - mai ales În nuvelistica oglindind viața uzinelor și fabricilor. Nuvele ca Ion Lăscan s-a pus pe gânduri de Petre Dragoș, Stratul de țiței a lui Octav Măgureanu sau Ion Asaftei de Vera Hudici se situează la un nivel superior creațiilor publicate anterior de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a” de către Prezidiul Marii Adunări Naționale. 14. Ioanichie Olteanu. - Asztalos Istvan: „Vântul nu se stârnește din senin”. Cronică literară. În: Contemporanul, nr. l70, 6 ian. - În nr. 176, 17 febr. - Prezențe pe frontul colectivizării. 15. Eugen Luca. - Progrese realizate În nuvelistica românească. Ibidem, nr. 176, 17 febr. 16. Horia Bratu. - Petru Dumitriu: „Vânătoare de lupi”. În: Viața românească, nr. 1. ian. 1950. 17. Pompiliu Andronescu-Caraioan. - Petru Dumitriu „Vânătoare de lupi”. În: Flacăra, nr. 8 (112), 25 febr. 18. Aurel Martin. - Petru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a chiaburimii din satele noastre. Prezentând pe câțiva dintre chiaburi ca pe niște oameni dezumanizați, biologic sfârșiți, nu ne mai dă o imagine justă despre forța răzbunării, crimele de care sunt capabili reprezentanții acestei categorii sociale”. - Dan Costa. - Progrese În nuvelistica noastră cu temă țărănească. În: Almanahul Literar, Cluj, nr. 8, iul.: „Tot mai numeroase sunt nuvelele care știu folosi din plin studiul atent al realității, interdependența dintre faptele ce se oferă observațiunii (nuvelele lui P. Dumitriu, Ion Jipa, Aurel Mihale
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
manifestat În Flacăra și În legătură cu felul În care au fost tratate problemele criticii literare. Atacată În nr. 9, problema a fost părăsită pentru a fi reluată abia după ce a apărut În Contemporanul articolul lui Ovid S. Crohmălniceanu Pentru calitate În nuvelistica noastră (Ă). Prima reacție a revistei a fost una sănătoasă care și-a găsit expresie În articolul tovarășului Geo Dumitrescu (Ă). Revista a pornit apoi o vastă anchetă cu privire la problemele criticii, Însă fără nici un plan, fără nici un principiu director. Astfel Încât
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
neputința de a dovedi În termeni clari afirmația că indignarea poporului e redată cu multă vigoare. Ocolirea punctului esențial merge uneori atât de departe Încât criticul vorbește de chestiuni exterioare dacă nu chiar străine lucrurilor discutate. În articolul Progrese În nuvelistica noastră cu temă țărănească (În Almanahul literar nr. 8, iulie, 1950, p. 84-98) Dan Costa scrie pe mai bine de două pagini despre realizările noastre pe linia transformării socialiste a agriculturii, deși subiectul articolului nu cerea aceasta. Tot așa, J.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se va mai putea vorbi de epurarea elementelor auxiliare, filmul impunându-le prin însăși specificul său. Este vorba de un gând nou despre Năpasta despre o comunicare în plus față de ceea ce am receptat în spectacol? Cred că am găsit în nuvelistica lui Caragiale și în această Năpastă un izvor nesecat de interogații. Spectacolul deschidea o serie de întrebări. Mă gândesc de mult timp la spațiul filmic al acestei povești, în care creier și sânge, instinct și rațiune se hăituiesc reciproc tânjind
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
îndeosebi în realizarea propriu-zisă a demersului istorico-literar. Plecând de la o bogată bibliografie, G. trece în revistă mai întâi modelele și ideile care i-au inculcat scriitoarei „funcțiile cognitive și educative ale actului creator”. Tranziția de la poetica realistă, „dorică”, prezentă în nuvelistica timpurie și în roman și construită așadar pe „principiile autenticității, verosimilității și finalității”, va avansa în direcția modelului „corintic”. Comentariile sunt convingătoare și, în unele laturi, conțin și un netăgăduit aport de originalitate. În acest sens, trebuie amintite inserțiile comparatiste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
câteva eseuri despre nuvela și romanul românesc, cronici literare diverse, dar și proze lirice. Se conturează din această perioadă cele două direcții principale ale carierei sale. Debutul criticului este considerat însă cel din 1938, când semnează în „Universul literar” articolul Nuvelistica lui Ionel Teodoreanu. Colaborează în aceeași perioadă și la „Preocupări literare”. Ca romancier, începe în 1941, la revista „Albatros”, cu pagini din Jurnalul unui adolescent, versiune intermediară a romanului Tinerețe ciudată, tipărit în volum în 1943, cu o prefață de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
responsabilă, de altfel, și de abordarea literară din unghi umoristic prezentă incidental în opera sa. Astfel, în comedii, urme ale comicului de tip umoristic se întrevăd în paginile consacrate lui Pristanda, Cetățeanului și Catindatului. Profilul umoristic caragialian se întregește în nuvelistica fantastică și în cea plasată sub semnul gravității. Fatala ironie a "viceversei" din finalul tragicomicei Două loturi, de pildă, este punctul culminant cu deznodământ dramatic precedat gradual de o suită de grotești prăbușiri de la speranță la deznădejde, din efortul derizoriu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la proiecția de universuri sufletești cu existență epică distinctă, toată instrumentația menită să confere obiectivitate evocării poartă mesajul unei singure conștiințe: conștiința tragică a naratoarei și mai ales a analistei exclusiv autoscopice. Căci, oricât ar părea de ciudat, nu numai nuvelistica, dar și romanele sunt expresii variabile și variate ale aceleiași vocații confesive, cu diferența că în ultimele confesiunea se disimulează integral în formele narațiunii obiective. O evoluție a formelor nu este însă aici și o modificare a substanței vizionare. Sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
piesele lui S., Această copilărie îndepărtată (1975) și Omul a doua zi au fost puse în scenă de teatre din Chișinău. Între distincțiile ce i s-au acordat se numără și Premiul de Stat pentru cartea Pentru tine bat... (1987). Nuvelistica de început a lui S., cuprinsă în volumul Era târziu, e influențată de formulele narative camusiene și kafkiene și prezintă o atmosferă dezolantă, pesimistă, în contrast cu optimismul oficial. Năruirea morală a individului și încercările de recuperare sub presiunea unui timp tensionat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
doi tineri boieri deschid o perspectivă a opunerii cu orice preț Împotriva răului. Este ceva din basm În conflictul acestei nuvele În care binele, copleșit de rău, Încearcă și reușește până la urmă să triumfe. În puține opere În proză din nuvelistica de mai târziu se vor mai Întâlni asemenea conflicte. Doar la Alexandru Odobescu, influențat de C. Negruzzi În cele două nuvele cunoscute, „Doamna Chiajna” și „Mihnea Vodă cel Rău”, se repetă starea de conflict cu urmări asemănătoare. Neîntâmpinând nici o Împotrivire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]