177 matches
-
în spiritul direcției inaugurate de un Constantin Negruzzi, de practica ,,adaptărilor’’ și a ,,localizărilor’’, căreia îi este proprie maxima libertate de mișcare a spiritului creator, în vederea obținerii ,,dubletului’’ narativ frapant prin originalitatea sa. Cum s-a putut vedea deja, ,,basmul nuvelistic’’ este specia care convine cel mai mult lui Caragiale, întrucât formula stimulează în chip generos recrearea originalului. Semnificativ este și faptul că, adesea izbânda artistică se datorește modului în care sunt valorificate resursele fantasticului mitic folcloric. În materie de ,,basm
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
este specia care convine cel mai mult lui Caragiale, întrucât formula stimulează în chip generos recrearea originalului. Semnificativ este și faptul că, adesea izbânda artistică se datorește modului în care sunt valorificate resursele fantasticului mitic folcloric. În materie de ,,basm nuvelistic’’, capodopera scriitorului este Abu Hasan, subintitulată și ,,poveste orientală’’, scrierea propune atenției una din formele de intruziune a fantasticului miticofolcloric dintre cele mai insolite în literatura noastră. 2.3.3. Abu Hasan Abu Hasan este unul dintre exercițiile narative târzii
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de localizare a acestui orientalism, metamorfozată aici într-un balcanism muntenesc, dar și explorarea zonelor tulburi ale percepției senzoriale: ,,Abu Hasan e o experiență de sugestie ce duce la alterarea percepției adevărului’’. Nicolae Ciobanu vedea în povestea orientală capodopera basmului nuvelistic românesc, constatând că ,,tema moralizatoare este subsumată incitantei problematici a basmului nuvelistic’’. Cât privește ,,impulsul obscur și tiranic de schimbare a identității’’ care degenerează într-un caz ,,de clătinare a minții’’, ,,el permite explorarea din unghi fantastic’’. Dacă trecem dincolo de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și explorarea zonelor tulburi ale percepției senzoriale: ,,Abu Hasan e o experiență de sugestie ce duce la alterarea percepției adevărului’’. Nicolae Ciobanu vedea în povestea orientală capodopera basmului nuvelistic românesc, constatând că ,,tema moralizatoare este subsumată incitantei problematici a basmului nuvelistic’’. Cât privește ,,impulsul obscur și tiranic de schimbare a identității’’ care degenerează într-un caz ,,de clătinare a minții’’, ,,el permite explorarea din unghi fantastic’’. Dacă trecem dincolo de revoluționara transformare a formelor de expresie, putem observa faptul că Ion Luca
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
snoavă cum sunt Olga și Spiriduș sau O invenție mare, beneficiază de împliniri excepționale în extraordinarele nuvele Calul dracului, Kir Ianulea, La hanul lui Mânjoală, La conac și În vreme de război. Sensibil îndepărtate ca structură prozaistică de specia ,,basmului nuvelistic’’ gen Abu-Hasan, aceste scrieri tind, unele doar într-o mică măsură, altele integral către un realism epic intrinsec, în care fantasticul de sorginte magic-folclorică este solicitat doar a releva dimensiunea insondabilului și maleficului ,,satanism’’ care se insinuează în psihologia omului
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ce se întâmplă reprezintă o simplă joacă, al cărui protagonist privilegiat rămâne, fără îndoială, el. Privită din această perspectivă, tema fantastică a nuvelei, a diavolului păcălit de bătrâna vrăjitoare, aflată, din această pricină, sub pedeapsa divinității, este magistral restituită speciei nuvelistice. Ne regăsim în plin basm nuvelistic, lucru tipic pentru arta caragialiană de a submina din unghi ironic imaginarul prodigios-feeric. Devenită ,,calul dracului’’, ,,baba s-a scuturat de zdrențele și de urâciunea ei și deodată s-a prefăcut într-o femeie
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
joacă, al cărui protagonist privilegiat rămâne, fără îndoială, el. Privită din această perspectivă, tema fantastică a nuvelei, a diavolului păcălit de bătrâna vrăjitoare, aflată, din această pricină, sub pedeapsa divinității, este magistral restituită speciei nuvelistice. Ne regăsim în plin basm nuvelistic, lucru tipic pentru arta caragialiană de a submina din unghi ironic imaginarul prodigios-feeric. Devenită ,,calul dracului’’, ,,baba s-a scuturat de zdrențele și de urâciunea ei și deodată s-a prefăcut într-o femeie tânără și voinică, înaltă și frumoasă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
vor săprescrie legi fixe de comportament’’. Aportul de recreare, în totalitatea lui, desfășurat de scriitor are drept consecință punerea în circulație a unei noi structuri narative, caracteristică îndeosebi prin autohtonismul ei realist, fantastic. ,,Duhul balcanic’’ este acela care definește prototipul nuvelistic caragialian. Curba spectaculos ascendentă a artei caragialiene, luând în atenție fie și numai trilogia alcătuit din Abu Hasan, Calul dracului și Kir Ianulea, nu poate scăpa atenției nimănui. Dându-i o asemenea interpretare, se poate spune că fenomenul de autohtonizare
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
G.Călinescu, constituie toată neașteptata creație a nuvelei’’. Procedând în acest mod scriitorul conferă materiei originare o substanță social-istorică și temperamental psihologică atât de profund îndatorată condițiilor de loc și timp încât ,,basmul’’ cedează în chip evident terenul în favoarea creației nuvelistice. Deși tonalitatea ironic familiară a întregii povestiri probează binecunoscuta atitudine ,,desacralizantă’’ proprie în general ,,basmului cult’’ caragialian, pe de altă parte, precizarea referitoare la situarea cronologică a întâmplărilor ce vor avea loc constituie un gest de insolită ,,impurificare’’ a viziunii
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a alege. Sunt clare, după cum cele arătate, implicații folclorice ramificate ale motivului din Belfegor, care la noi, înainte de Caragiale, îi prilejuiseră lui Creangă scrierea incomparabilelor sale Dănilă Prepeleac și Povestea lui Stan Pățitul. Ușurința ,,silogismului’’ pe care se sprijină întreg edificiul nuvelistic poate părea dezarmantă la prima vedere. Cel mai mult este luat în considerare răspânditul loc comun postulat de literatura populară pe teme religios-apocrife, potrivit căruia raporturile existențiale între om și diavol sunt dominate de o ambiguitate structurală ce are ca
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ani. Poporul este cel care a intuit din toate vremurile căatunci când o femeie își pune mintea să fie rea, ea reușește întotdeauna mai bine decât bărbatul. 2.4.3. La hanul lui Mânjoală Dacă în Kir Ianulea structurile ,,basmului nuvelistic’’ își mai conservă încă prezența, fiind solicitate a potența din unghi ezoteric-fantastic paradigma moralistă a ,,poveștii’’ de viață, în schimb, atunci când este vorba de tripticul În vreme de război, La conac și La hanul lui Mânjoală perspectiva eminamente realistă asupra
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
vorba de tripticul În vreme de război, La conac și La hanul lui Mânjoală perspectiva eminamente realistă asupra faptelor de viață este dominantă. Îndepărtarea de schema magic-folclorică atinge, acum, gradul maxim. Fiecare din cele trei narațiuni oferă universuri epice stringent ,,nuvelistice’’ refractare la orice fel de imixtiune, în plan narativ, a soluțiilor fatal convenționante și canonizante propuse de prototipul mitic popular. În asemenea condiții, satanismul, ca element de declanșare a fantasticului, nu mai beneficiază de o poziție pre-textuală, în ordine narativă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
relație inedită ce se realizează între psihologia, temperamentul, într un cuvânt, felul său de a fi și circumstanțele din plasa cărora răsare un ,,agent’’ bun conducător al duhului diavolesc este aceea care determină conținutul narativ și finalitatea psihologică a demersului nuvelistic. Întregul desen net, cu adevărul detaliilor, narațiunea în care personajele se numesc Gheorghe Nătruț și vorbesc cu o autenticitate pitorească remarcată și de Zarifopol, se detașează pe un fond ce sugerează intervenția supranaturalului. La acest nivel fabulei sau al discursului
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
luase în stăpânire. Mânjoloaia pare a fi o vrăjitoare, care i-a luat mințile, folosindu-se de intermediul diavolului; ispita femeiască s-a exercitat asupră-i cu acele forțe ale subconștientului care țin de magie. Farmecul degajat de această capodoperă nuvelistică își trage esența tocmai din suprema victorie a spiritului de sinteză caragialian. Acesta este și substratul aprecierilor superlative de care se bucură din partea criticii: ,,Localizarea este pregătită cu un simț al culorilor și accentelor care minunează la fiecare pas sobrietatea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
din opera scriitorului. Între Kir Ianulea și La conac există, însă, câteva deosebiri frapante în privința formulei artistice chemate să pună în valoare tema fantastică. Intervine apelul direct la schema prototipului mitic originar, caracterul explicit al formulei utilizate în marele basm nuvelistic care este, totuși, Kir Ianulea, cedează acum locul insinuării, ambigue și sugestive, greu perceptibilă. Este un procedeu care în La hanul lui Mânjoală de exemplu, atinge performanțe extraordinare, dar a cărui prezență în La conac nu este deloc neglijabilă. Spre deosebire de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și contradicțiile". 352 Ihab Hassan, ibidem. 353 În 1962, Italo Calvino publica, într-un volum unic, intitulat Strămoșii noștri, trilogia de romane cuprinzând Vicontele tăiat în două, Baronul în copaci și Cavalerul inexistent. Lor li se adaugă o fertilă creație nuvelistică (din volumele La urmă vine corbul, Intrarea în război, Povestiri), Basme, dar și o susținută activitate eseistică și publicistică. Italo Calvino a condus mult timp redacția de proză a cunoscutei edituri Einaudi, fiind și unul dintre membrii marcanți ai grupului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
semnalelor onirice", astfel încât, "în loc să le povestească doar, acest cineva fără nume și corp trăiește visele eroului, mai exact, le visează el însuși". Așadar, Eminescu pare să fi experimentat avant la lettre o "modalitate narativă insolită un onirism ireductibil la logica nuvelistică și fundamentul ei estetic, realismul de tip naturalist-mimetic"208. Postulând mai întâi "prioritatea percepției asupra intelectului" (s-a remarcat că Eminescu fusese influențat de exemplul lui Gautier, care utilizase mai mulți "naratori" pentru a sugera transferul de la "veghe" la "vis
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
În romanul Mara întâlnim "tablouri de mare autenticitate, în care se mișcă personaje memorabile", individualități puternice. Și în această narațiune atrag atenția pătrunderea psihologică, obiectivitatea analizei, senzația de viață adevărată, realismul viguros de factură populară. Moara cu noroc În activitatea nuvelistică a lui Slavici se disting două etape: a. idilică (pronunțat folclorică), b. dramatică (tragică). Moara cu noroc cuprinde scene realiste de moravuri, caractere și pasiuni puternice, cu viață interioară complexă, având în centrul acțiunii familia, dezumanizarea sub influența banului, înstrăinarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
asemănare în epoca începuturilor lui este analiza psihologică pe care Slavici o practică într-un limbaj abstract-. Opera epică de mare întindere, „o nuvelă solidă cu subiect de roman-, cum o numește G.Călinescu „Moara cu noroceste o capodoperă a nuvelisticii românești, un moment de referință în evoluția prozei noastre. Prin ea, autorul, asemenea lui Caragiale, este considerat creatorul nuvelei realist-psihologice. Nuvela „Moara cu noro-, reprezintă în literatura română curentul realist, prin vocația de a picta mediul social și de a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
artistului ca în această de tot regretabilă melodramă. În deliberările atît de fade și molîi din monologurile Ancei, în replicile sărace de temperament și falșe în ton ale lui Dragomir ori Gheorghe nu se mai află urmă de Caragiale." Din nuvelistică compartiment extrem de rezistent al operei lui Caragiale O făclie de Paște a întîmpinat rezistența nesemnificativă și fără urmări a lui D. Zamfirescu ("...după ce am isprăvit novela de citit, îmi simțeam mușchii obrazului strîmbați de dezgust") iar exercițiul dramatic 100 de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în limba lui. Dar de aici înainte apare originalitatea lui Creangă.” Trei sunt aspectele mai importante în care Tudor Vianu vede originalitatea lui Creangă: deplasarea interesului de la simpla povestire la înfățișarea nudă a episoadelor acțiunii, umanizarea fantasticului și caracterul intrinsec nuvelistic pe care îl au majoritatea poveștilor. Concluzia criticului este că scriitorul Creangă „execută trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontană, prin dezvoltarea organică a unei înzestrări exercitate de întregul trecut al unei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Creangă se întrepătrund la diferite nivele, un basm putând fi cu ușurință încadrat în mai multe categorii. O posibilă distincție ar fi aceea între basmele fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul, Ivan Turbincă) și basmele fantastice (Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Făt Frumos, Fiul Iepei). Amprenta personalității creatoare a lui Creangă este prezentă într-o măsură sau alta în toate cele
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
acest tip de „coborâre” parodică a fantasticului în planul realității imediate sunt în special trei dintre basmele lui Creangă - Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Toate trei pot fi încadrate, așa cum deja s-a menționat, în categoria basmului nuvelistic dacă se are în vedere structura lor narativă. În Dănilă Prepeleac și în Povestea lui Stan Pățitul avem de-a face cu o deconvenționalizare a caracterului de snoavă, în sensul restructurării epicului în funcție de un tipar nuvelistic. Determinările socio etnografice sunt frapante
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
a menționat, în categoria basmului nuvelistic dacă se are în vedere structura lor narativă. În Dănilă Prepeleac și în Povestea lui Stan Pățitul avem de-a face cu o deconvenționalizare a caracterului de snoavă, în sensul restructurării epicului în funcție de un tipar nuvelistic. Determinările socio etnografice sunt frapante, dar impresia de fabulos nu este eliminată. G. Călinescu considera că în Povestea lui Stan Pățitul întâlnim „cea mai originală manieră de a trata fabulosul”. Scriitorul imprimă o culoare locală puternică fantasticului, a cărui coborâre în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
e din perspectiva criticului elementul fundamental de originalitate a operei scriitorului ardelean care înzestrat cu virtuți de bun cunoscător și psiholog al naturii umane, în special feminine, va reuși să ofere literaturii române "întâia sa adevărata capodoperă: Budulea Taichii", "capodopera nuvelisticii sale: Moara cu noroc", "întâia capodoperă a genului (n.a. romanesc) la noi: Mara". Regăsim, așadar, la început de secol XXI aceeași dispunere adversativă a considerațiilor critice despre creația slaviciană ca în anii '20. Istoria a ales să păstreze extremele (cazul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]