5,043 matches
-
Aici se reconstituie, prin imagini artistice, o epocă de glorie medievală, un domn simplu „după vorbă, după port”, dar gigantic prin fapte, o țară, Țara Românească și o lume eroică și creștină de la finele secolului al XIV-lea. Domnul și oastea formează un corp militar și religios care apără credința și „moșia”, adică Țara, fără ezitări și sincope. Oastea, alcătuită din boieri și țărani, cuprinde, de fapt, proprietari de moșii (mari și mici) individuale care, însumate, dau moșia cea mare, Țara
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
dar gigantic prin fapte, o țară, Țara Românească și o lume eroică și creștină de la finele secolului al XIV-lea. Domnul și oastea formează un corp militar și religios care apără credința și „moșia”, adică Țara, fără ezitări și sincope. Oastea, alcătuită din boieri și țărani, cuprinde, de fapt, proprietari de moșii (mari și mici) individuale care, însumate, dau moșia cea mare, Țara. Apărarea moșiei fiecăruia echivala cu protejarea marii moșii (Țara), primejduite de Semilună. Eminescu ilustrează aici un atentat extern
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
adică la Aron Vodă (1595). Altminteri, nu a rămas pomenit prin vreo faptă semnificativă. Eminescu însă îl arată „sus, în cetate la Suceava”, printre „ziduri negre” și „icoane numai pete” sau hălăduind pe la Cotnari, Soroca, Vrancea și Tigheci, luptând în oastea Moldovei acolo unde a fost nevoie (la Beci=Viena, cu „hantatarii”, mai puțin cu leșii și ungurii, lăsați, pe bună dreptate, să se lupte între ei!), dar strigând mereu că îi era sete. Vodă, mutat acum în rai, își retrăiește
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
ci Doamnă, cu inițială majusculă, iar el, prințul, folosește pluralul maiestății („Grăim, Doamnă, către Tine”); la scurt timp însă, de la un vers la altul, flăcăul uită de maiestate și zice „Să-mi trimiți prin cineva...” și nu „Să ne trimiți...”, „Oastea mea...” în loc de „Oastea noastră...”, „Și să știi că-s sănătos...” în loc de „Și să știi că suntem sănătoși...” etc. De aceea, domnii lui Eminescu sunt maiestuoși și simpli în același timp, poartă zale și platoșe, dar cântă din frunză și scriu
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
inițială majusculă, iar el, prințul, folosește pluralul maiestății („Grăim, Doamnă, către Tine”); la scurt timp însă, de la un vers la altul, flăcăul uită de maiestate și zice „Să-mi trimiți prin cineva...” și nu „Să ne trimiți...”, „Oastea mea...” în loc de „Oastea noastră...”, „Și să știi că-s sănătos...” în loc de „Și să știi că suntem sănătoși...” etc. De aceea, domnii lui Eminescu sunt maiestuoși și simpli în același timp, poartă zale și platoșe, dar cântă din frunză și scriu „cărți” (epistole) în
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
frumoși,Să crească iar plete pădurilor, lăsate de voi ... III. DANIELA POPESCU - VERSURI (4), de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016. LIMBA ROMÂNĂ ÎȘI CHEAMĂ OSTENII Limba română își cheamă ostenii E o chemare la oaste cum n-a mai fost Nu-i vorba în dodii, ori deșarte vedenii, E însuși poporul cel pe care-l trage la rost. Priviri pierdute, speriate, ori goale, Bieții soldați și-aruncă mirați. „Ce-i veni azi bunicii să vorbească
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
porți?” „Dar vorbește, odată, limpede, mama!” O ruga olteanul cu glas repezit. „Pe nepusă-masă ne cheamași să dăm seama, Când și cocosul obosi de cucurăgit?” Citește mai mult LIMBA ROMÂNĂ ÎȘI CHEAMĂ OȘTENIILimba română își cheamă oșteniiE o chemare la oaste cum n-a mai fostNu-i vorba în dodii, ori deșarte vedenii,E însuși poporul cel pe care-l trage la rost.Priviri pierdute, speriate, ori goale,Bieții soldați și-aruncă mirați.„ Ce-i veni azi bunicii să vorbească agale
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
psihică, fizică și intelectuală, de aceea vă mai spun un proverb (ultimul, promit): E greu la antrenamente, dar e ușor în luptă! Proverb rusesc, ca și rîndul din piesa rock, de altfel. Păi „Miorița” rușilor e un cîntec de luptă, „Oastea lui Igor”... Zile și nopți frumoase și liniștite, prieteni, oriunde v-ați afla.
Ce faci dacă…? [Corola-blog/BlogPost/99548_a_100840]
-
plecat, Dar vatra și credința și-au păstrat. Un val prielnic marea a adus, De patru veacuri jumătate-apus Când roșiorii-n lupte s-au jertfit Să-i deie țării sceptrul regăsit. Și regele-a pășit apoi semeț, Călare-n fruntea oștii, îndrăzneț, Ca Dobrogea, ținut scăldat de apă, La pieptul României să încapă. În evul tău cel nou ce-a început, Tărâm prea blând de ape și de lut, Cusut ai fost c-un pod de țara-mamă Spre-a scrie o
DOBROGEI LA ZI ANIVERSARĂ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384242_a_385571]
-
frânge, Pierdut printre străini! Urletul meu de piatră Să vă trezească Lupii! Sub lespede uitată, Să venerați Străbunii! Vă chem, cu Izvoarele, Cu Munții, Pădurile, Cu Soarele și Luna, Câmpiile și Marea: DACIA, Deșteptarea! Cu Lupul Alb, în frunte, Ca Oaste neclintită Stați Daciei de strajă: Frumoasa jefuită! Să n-ascultați de Nimeni, Doar de-ale voastre legi!! Și cât va fi Pământul Și Dacia Eternă, Vă apăr Demnitatea, Eu, Sfinxul din Bucegi! Antonela Stoica (An Prema Aanandha) 8 Noiembrie 2016
SFINXUL DIN BUCEGI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384304_a_385633]
-
a „acceptat” căsătoria fiicei sale cu „barbarul” Timuș Hmelnițchi. Iar domnița...l-a acceptat cu mult drag pe mirele „dăruit” de soartă, însă a trăit fericită cu acest soț iubit doar o jumătate de an. Pentru că Timuș a plecat cu oastea, chemat de „tata socru” să-l ajute în interminabilele sale războaie cu Matei Basarab și Gheorghe Ștefan, ultimul dorind să-l pedepsească și să-l detroneze, întrucât îi necinstise nevasta și casa. Timuș a fost implicat și târât în toate
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
decapitată de un nobil polonez, pe pragul mânăstirii Neamț, după ce a fost jefuită de bani și bijuterii. În același an când a fost omorâtă domnița Ruxanda, biserica Trei Ierarhi a fost din nou jefuită și incendiată, de data asta de oștile regelui polonez Ioan Sobieschi. Biserica a mai fost distrusă și de alte patru cutremure ce au avut loc între anii 1700-1800. Apoi, în urma unui alt incendiu din 1827, i-a ars și acoperișul. Astfel, cu trecerea timpului, deteriorarea i s-
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
a „acceptat” căsătoria fiicei sale cu „barbarul” Timuș Hmelnițchi. Iar domnița...l-a acceptat cu mult drag pe mirele „dăruit” de soartă, însă a trăit fericită cu acest soț iubit doar o jumătate de an. Pentru că Timuș a plecat cu oastea, chemat de „tata socru” să-l ajute în interminabilele sale războaie cu Matei Basarab și Gheorghe Ștefan, ultimul dorind să-l pedepsească și să-l detroneze, întrucât îi necinstise nevasta și casa. Timuș a fost implicat și târât în toate
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
decapitată de un nobil polonez, pe pragul mânăstirii Neamț, după ce a fost jefuită de bani și bijuterii. În același an când a fost omorâtă domnița Ruxanda, biserica Trei Ierarhi a fost din nou jefuită și incendiată, de data asta de oștile regelui polonez Ioan Sobieschi.Biserica a mai fost distrusă și de alte patru cutremure ce au avut loc între anii 1700-1800. Apoi, în urma unui alt incendiu din 1827, i-a ars și acoperișul. Astfel, cu trecerea timpului, deteriorarea i s-
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Niște bătăi puternice din timpani îi ridicau pe ostașii lui Ștefan cel Mare la lupte. Și le câștigau. De asemenea, oșteni cu voce puternică de ai lui Vlad Țepeș, scoteau noaptea sunete stranii și puternice menite de a speria marea oaste a lui Mahomed, ce și așa era terifiată de pustietate, foamete, țepe și atacuri neașteptate. Orfeu cu fluierul său fermecător căuta s-o salveze pe Euridica din infern - acestea sunt exemple de ’sunete salvatoare’...! Of, dar cât de mult depind
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
Paralel, Brâncoveanu a adoptat o politică mult mai prudentă dar periculos de ambiguă. În timpul campaniei lui Petru I în Moldova, Brâncoveanu a promis sprijinul său militar și logistic (cu alimente și furaje) atât sultanului cât și țarului, menținând în expectativă oastea sa la Urlați. În felul acesta, Țara Românească nu s-a implicat în războiul ruso-turc din 1710-1711, iar domnitorul ei nu a suferit pentru moment nici un neajuns. După Stănilești, poziția lui Brâncoveanu însă s-a deteriorat. Patru evenimente au dus
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
laud— să te onorez Și în veci Isus iubit În mine să te așez Tu ești cel mai frumos Dintre oameni pe pământ Domnul meu Isus Hristos Al Tatălui viu Cuvânt Cel mai frumos— Tu ești Din făpturile umane Domn al oștilor cerești Ce-ai avut atâtea rane Pe-ale Tale buze harul Doamne Sfânt este turnat C-ai băut Isus paharul Pentru oameni ce s-a dat Dumnezeu te-a binecuvântat Iată Doamne pe vecie Și un Nume nou ți-a
SCAUNUL TĂU DE DOMNIE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378152_a_379481]
-
cerut nimic altceva decât înțelepciune. Dumnezeu i-a dat-o și lui! A fi puternic prin Dumnezeu și în Dumnezeu, fusese marea lecție a lui Ștefan Vodă care înfruntase dușmani de zeci de ori mai tari simțindu și alături de el oștile nevăzute ale binelui și pe sfinții Dimitrie și Procopie! Neagoe nu mai putea cere o astfel de putere, ci numai puterea gândului care face față celor mai grele împrejurări. Dumnezeu i-a dat-o. Neagoe a întemeiat definitiv, în conștiința
NEAGOE BASARAB – UN OM POLITIC CU HAR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378169_a_379498]
-
câte un meșteșugit dar (răsplată) pentru miniștrii săi. Surpriza parvenindu-le, fiecare dintre aceștia avură de dezlegat misterul. Ministrul de Război va primi un brici ascuțit. Firește că a înțeles de-ndată că misia sa este aceea de a face oastea tăioasă ca briciul. Ministrul Dreptății, privindu-și cumpăna, pricepu că se cuvenea a fi atent - pentru a închide bine visteria și a nu risipi avuția țării. Și cel de la Finanțe, cu o cheie cu lanț - în mână, avea, mai cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
pe ulii Cuminți ca ucenicii noi sprijinim mogulii Justiția e oarbă că noi i-am legat ochii Sărmană era Venus că n-avea bani de rochii Dăm pâinea pe săgeți și arbalete proaste Apoi murim de foame, feciorii merg la oaste; Dar vine sindicatul și recomandă greva Deși nu poartă vina prostiei biată Eva Noi ne-am născut cu drepturi și ocupăm șosele Că toată viața noastră e plină de sechele Și când vin scutierii ne bat de ne usucă Mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
citadelă SpartaObișnuiți cu vrăbii, 'invidiem pe uliiCuminți ca ucenicii noi sprijinim moguliiJustiția e oarbă că noi i-am legat ochiiSărmană era Venus că n-avea bani de rochiiDăm pâinea pe săgeți și arbalete proasteApoi murim de foame, feciorii merg la oaste; Dar vine sindicatul și recomandă grevaDeși nu poartă vina prostiei biată EvaNoi ne-am născut cu drepturi și ocupăm șoseleCă toată viața noastră e plină de secheleși când vin scutierii ne bat de ne usucăMai bine penitență pe cojile de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SF.40 DE MUCENICI DIN SEVASTIA Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sub crudul Licinius, tocmai în Armania O Oaste de 40, apăra Sevastia ! Comandant, Agricola (un păgân, nevrednic, rău) Îi prigonea pe-închinătorii Măritului DUMNEZEU... El l-a forțat pe Kirion (mai Marele peste Oștire) Ca-mpreună cu oștenii, la idoli să dea jertfire... Oștenii au refuzat și au
SF.40 DE MUCENICI DIN SEVASTIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377232_a_378561]
-
fiul lui David, frumos educat, cu principii impecabile de viață preluate de la tatăl lui, are în sinele lui o mare dorință de parvenire, cultivă în sufletul lui o rebeliune față de propriul său părinte și organizează un complot împotriva lui, strângând oaste și vrând să-și detroneze tatăl. Iată, o atitudine, un caracter, un destin. El a crezut că scopul scuză mijloacele și a ignorat pe Dumnezeu care îl ridicase pe David ca și căpetenie a poporului Său. Una dintre cele mai
DESPRE PRINCIPIALITATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382209_a_383538]
-
sclavie... Nu-mi da grăirea în deșert, dă-mi DUH de curățenie, Să-mi dea răbdare, Dragoste !(și gând de smerenie...) Așa, DOAMNE, Împărate, TATĂL nostru Cel Ceresc, Arată-mi greșalele, Frații să nu-mi osândesc... Slavă Ție Împărate, în Oștile Îngerești Că în Vecii Vecilor, Binecuvântat TU ești ! >> Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt,membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Cuv.Efrem Sirul / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul
CUV.EFREM SIRUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382331_a_383660]
-
al strămoșilor noștri, le prezint o scurtă comparație între proporția de forțe întâlnită între „marile” bătălii ale Europei Apusene și confruntările militare ale voievodatelor românești. Faimosul Război de o sută de ani, bătăliile de la Azincourt, Formigny, Castillon sunt confruntări între oști care numărau maximum 10.000-20.000 de soldați, ultimele chiar mai puțin de 5.000... În faimoasa bătălie de la Tannenberg, când este stopată înaintarea cavalerilor teutoni spre răsărit, s-au confruntat corpuri de armată de 10.000, respectiv 16.000
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]