149 matches
-
creșterea numărului de asociații l-au avut învățătorii și preoții satelor, cu sprijinul moral al lui Spiru Haret. Principalele forme pe care cooperativele din agricultura românească le-au adoptat până la 1918 au fost: băncile populare (casele de credit rural) și obștiile de arendare și cumpărare de terenuri. Mișcarea a cunoscut o dezvoltare mai mare după adoptarea "Legii băncilor populare sătești și a casei lor centrale" din anul 1903. Evoluția formele asociative, în principal a obștiilor de arendare și cumpărare, au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
populare (casele de credit rural) și obștiile de arendare și cumpărare de terenuri. Mișcarea a cunoscut o dezvoltare mai mare după adoptarea "Legii băncilor populare sătești și a casei lor centrale" din anul 1903. Evoluția formele asociative, în principal a obștiilor de arendare și cumpărare, au fost influențate negativ de reforma agrară inițiată în 1921. Pentru punerea în aplicare a prevederilor legii au fost constituite obștii de împroprietărire, care nu pot fi considerate cooperative pentru erau înființate și folosite de stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din împlinirea banilor birului precum și din nămolul datoriilor în care lipsa pâinii i-au supus”. După strămutarea celor 23 de locuitori din satul Vicoleni-Fălciu, privighetorul ocolului lua chezășie de la locuitori pentru trei dintre ei, „descoperiți de invitători și răzvrătitori între obștia lăcuitorilor”. Incendiul din 21 iulie 1844 a provocat mari distrugeri: au ars 191 de case și 50 de dughene, pagubele cifrându-se la suma de 1.285.750 lei. Au devenit sinistrate 281 de familii, iar numărul victimelor a fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sfinte nădejdi ale nației (subl.ns), au deșteptat ca dintr-un somn veșnic țara toată, în cât toți se felicitează, toți se inspiră de un viitor frumos pentru România. De aceleași simțăminte pătrunși până în adâncul sufletului și ținutul Fălciu cu obștia târgului Huși iea îndrăzneala a depune cea mai devotată a sa mulțumire pe tribuna onor. Adunări rugând pe Dumnezeu ca reprezentanții poporului nostru să fie și de acum înainte însuflați de același duh sfânt, spre împlinirea dorințelor care sunt ancora
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în 1905, primarul D. P. Andriescu era făcut vinovat de urcarea prețurilor la carne: „își petrece mai mult tinerețele pe la București, iar ajutorul său D-l Tomiță Chisacof să face că n-aude, nici vede ... De pe urma însă acestei indolenți sufere obștia fiind pusă la dispoziția evreilor casapi de a urca prețurile după bunul plac și de a fi în același timp și necuviincioși”. Atacul fiind perfect subiectiv, căci nu autoritățile fixau prețul alimentelor, ci regulile pieței libere, suntem îndemnați să privim
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a sfătuit că numai prin obști s-ar putea face cumpărătura și că le va da tot sprijinul. - Dar, fiindcă pentru obști nu erau încă statute scrise, el i-a scris controlorului Mazăre Drăgoi: - „Mazăre, du-te la Filipeni, formează obștie și redactează statutele așa cum ai să crezi că e mai bine - adică, în sprijinul legii.” - A venit controlorul la Filipeni, ne-am adunat cu toții la primărie. - Și ne-am sfătuit să formăm obștea. Controlorul dicta statutele, iar C. Tabarcea și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a închis. Deci, moșia ne-a costat 1.212.000 lei, cu toate acareturile și conacul. Obștenii au achitat moșia, în rate, atât la Creditul Funciar, cât și la Federală. Dar cum prinseseră gust de a mai cumpăra pământ prin obștie, s-au mai cumpărat și alte moșii. Dintre obștenii de la „Sf. Treime” cel dintâi care s-a mutat la lot a fost Miti Roman Pușcuță. Iar acum pe moșia Dobreana sunt 35 de gospodării cu case șindrilite, cu livezi de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Benețti și Burghelești. Un titlu de mândrie al satului Tanacu îl constituie faptul că s-a păstrat caracterul de sat răzeș. Că în toate satele românești și în Tanacu cea mai veche știință e « obiceiul pământului » după care era condusă obștia. În fruntea satului se află un vornic (primar), cu atribuții totale, ajutat de sfatul bătrânilor sau al juraților. Primarul și sfatul juraților aveau în general atribuții privind bună administrație a comunei. La originea satului Tanacu, ca la a multora dintre
Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
turcesc asupra comerțului românesc, grînele noastre încep să fie căutate în Europa și atunci boierii acaparează pămînturi, creindu-și mari latifundii. Indiferent dacă i se acceptă sau nu lui Stahl acest punct de vedere (preluat, repet, de la N. Iorga) rămîne faptul obștiilor devălmașe din enclavele rurale mai izolate, pe care Stahl are meritul extraordinar că le-a studiat și apoi comunicat public prin cartea amintită. Se cuvenea să precizez de la început că toate aceste mărturisiri ale lui H. H. Stahl și altele
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
guvernamentale și s-a făcut râs de adevăr! Așa îs că delegaților votați de aproape unanimitatea alegătorilor nu știm dacă le-a rămas un vot măcar! 123 de locuitori au protestat, trimițând în reședință 15 delegați cu protest iscălit de obștie! Țăranii zic în suplică: Voturile noastre, la alegerea de delegați la care am fost chemați în zilele de duminică și de luni 10 - 11 aprilie curent, au fost furate din cutia de vot, în care au fost puse și înlocuite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1 iu No 13075 Anul 1835 apr. 16 Preo Sfinții Sale Episcopului Eparhiei Hușului chirio chir Sofronie Viețuitorii din târgul Hușii Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la noemb. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturata mărturie din partea a toată obștia neguțitorilor de acolo încredințată și de isprăvnicia acelui țânut prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide jăluitorii o salhana pe acea moșie a târgului spre nepăgubirea lor, în speculație de vite ce uneltesc, cât
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
CHISALIȚĂ, [BALAUR] PEP[ELEA] Bine V-am găsit, împărate, {EminescuOpVIII 369} [ÎMPĂRATUL] Bine ați venit. Ei, ce se mai aude? PEP[ELEA] Bună pace, împărate. STRO[LEA] Ș-o babă. PEP[ELEA] Am venit, împărate, c-o jăluire, ca din partea obștiei să fie zis, că bate grindina-n ogoară și mor vitele - și iaca, să vorbească Strolea. STR[OLEA] O babă, împărate. HAPLEA Apoi să vedeți, Măriile Voastre, că de... cindure tot copii suntem împărăției, cum vine vorba - iaca, zică chiar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
italienii, ci cu oricare popor care ar pofti să-l siluiască. Deci față cu cererile papei va fi mlădios și condesscent, solilor le va răspunde și le va da drumul cu bună pace și prietenos, fără de-a cășuna însă obștiei vro silă sau pagubă. De vom speria nelavreme vânatul - zise el la sfârșit - atunci tot folosul vînătoarii se va pierde, o perspectivă sigură daca ne amintim puțina bunăvoință a papei". După povețele acestea ale împăratului, patriarhul cu clerul cellalt se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1998, vol. I, p. 144). Soluția: obștea mare se întrunește pentru a căuta o soluție satisfăcătoare: „Adică noi toți locuitorii din satili ocolului Vrăncii ne-am adunat toati satili la un loc și înaintea Vornicii am hotărât, cu primire de obștie tuturor, ca mai bine să ne învoim și să disbracăm toate goanele dintre noi”, și anume, decide ca muntele Mușa să fie dat înapoi poienarilor, luându-l de la nerejeni, și „să rămâie fieștecare hotar în stăpânirea veche ce au urmat
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Germania, Elveția, Olanda etc. și introducerea tehnicii avansate. Cu privire la marea proprietate spunea: Această proprietate mare care a introdus metodele tehnice în agricultura românească va continua și de acum înainte să adopte mijloacele recomandate de știință». Pentru țărani însă propunea organizarea obștiilor pentru aproape toate activitățile de producție și valorificare, ca mod de a realiza producții ridicate și de a fi protejați împotriva speculei și altor abuzuri. Cu privire la obligațiile sociale ale țăranului preciza: «Țăranul nu piere în timpul crizei, dar statul are nevoie
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
într-aceste casă... s-au mai făcut și alte casă alăture... care casă s-au socotit și s-au hotărât ca să rămâie... curți domnești”. --Toate bune și la locul lor, sfințite, dar de unde bani? Vodă, însă, împreună “cu sfatul de obștie s-au socotit ca acum la slujba vădrăritului anului acestuia 1795, afară de opt bani vechi obicinuitul vădrărit și afară de câte un ban nou de vadră, banul milii, să se mai ia încă câte doi bani noi de toată vadra, pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mă bucur cu adevărat, citindu-l. „Așa spune, fiule. Poftim, citește-l! Iau manuscrisul cu repeziciune...Pe măsură ce îi deslușesc, buchiile mă conving că gândul meu privitor la călugăr este întemeiat: „Noi Mihai Cihan Racoviță voievod,...Dă vreme ce alesul dintru obștie Duca Satirovici de la Thasos ne-au arătat hrisov de la preiubitu fratile nostru domniia sa Costantin Niculai voievod (Mavrocordat n.n), întru care scrie pentru mai sus numitu că, aflându-să înpodobit cu învățătură elinească și de altile, știind bine și limba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
1) Pentru ca uitatul, intuiția, este o înfățoșare nemijlocită a obiectului, iară conceptul mijlocită; 2) Uitatul se naște din simțire, iară conceptul din minte; 3) Uitatul ca o înfățoșare singuratică are așijdere și obiect singuratec; iară conceptul ca o înfățoșare de obștie spre mai multe obiecturi, fiindcă cuprinde mai multe înfățoșări singuratice și fiindcă orice este de față este ca un ce deplin hotărât sau singuratic pentru aceea obiectul uitatului este și din partea lucrului de față; iară conceptul este numai în minte
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pește sărat și încă “2 pești de car” pentru sfințiile lor de la Trei Sfetite? ― Nu aveau încotro, fiule, fiindcă așa scria în “testament de la ziditoriul sfintii m(ă)n(ă)stiri, răpăosatul Vasile vod(ă)” (Lupu). Și “exarhii a tuturor de obștie mănăstirilor Sfeti Gorii” (Muntele Sfânt) trebuia să se “înfrupte” și ei când era zi de “dezlegare la pește”. ― Să încercăm a face încă un pas, părinte. ― Voie ca de la vodă, dragule. ― Nu știu cum se face, dar mereu îi întâlnim pe greci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sfinția sa fericitul patriarh al sfintei cetăți Ierusalimului, chirio chir Parfenie, și văzând domnia mea că nu puțină osteneală au arătat cu învățăturile sale cele duhovnicești către folosurile sufletești a obștii, așijderea și egumenii acestor mănăstiri... pururea aflându-se în slujba obștiei,... și mai mult îndatorește pe tot creștinul a se cinsti cu cele mai... nemăsurate daruri, am făcut obicei tuturor mănăstirilor Sfântului Mormânt, adecă: Galata, Barnovschi și Cetățuia și a Sfântului Sava și Bârnova,... ca să scutească aceste mănăstiri toată desătina pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Se înființează pe lînga ministerul agriculturii și domeniilor o instituțiune autonomă care va purta numele de: "Casă centrală a cooperației și împroprietăririi sătenilor". Scopul instituțiunii Articolul 2 Scopul instituțiunii este: a) De a veni în ajutorul băncilor populare, cooperativelor și obștiilor sătești, precum și a federalelor lor, de a le supraveghea și controla; ... b) De a autoriza constituirea și funcționarea acestor instituțiuni; ... c) De a organiza obștiile de arendare, cumpărare și împroprietărire; ... d) De a acorda credit mobiliar instituțiilor cooperative; ... e) De
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
Articolul 2 Scopul instituțiunii este: a) De a veni în ajutorul băncilor populare, cooperativelor și obștiilor sătești, precum și a federalelor lor, de a le supraveghea și controla; ... b) De a autoriza constituirea și funcționarea acestor instituțiuni; ... c) De a organiza obștiile de arendare, cumpărare și împroprietărire; ... d) De a acorda credit mobiliar instituțiilor cooperative; ... e) De a acorda credit ipotecar proprietăților rurale pînă la 100 hectare; ... f) De a cumpăra moșii sau părți de moșii spre a le împărți și vinde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
de rezervă al centralei cooperativelor sătești va servi pentru același scop că și fondul de rezervă al centralei băncilor populare. III. - Centrală obștilor sătești și a exploatărilor agricole Scopul și operațiile Articolul 29 Pentru o bună organizare și funcționare a obștiilor sătești și a federalelor lor, cum și pentru a ajuta la îmbunătățirea culturii agricole țărănești, se înființează centrală obștilor sătești și a exploatărilor agricole, care va funcționa ca persoana morală pe lînga direcțiunea generală a Casei centrale a cooperației și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
cultură și selecționarea semințelor și animalelor. ... Ministerul agriculturii va executa prin această direcțiune toate măsurile de îmbunătățire și îndrumare a micei culturi; c) Organizarea și conducerea campurilor de selecțiune a plantelor, procurarea sau producerea semințelor și animalelor de prașila necesare obștiilor, cooperativelor și sătenilor împroprietăriți; ... d) Procurarea creditului necesar obștilor pentru efectuarea operațiunilor agricole sau pentru plata arenzilor; ... e) Organizarea, împreună cu centrală cooperativelor sătești, a vânzării în comun a cerealelor produse de obștii și aprovizionarea lor cu masinele și instrumentele agricole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
obștilor pentru efectuarea operațiunilor agricole sau pentru plata arenzilor; ... e) Organizarea, împreună cu centrală cooperativelor sătești, a vânzării în comun a cerealelor produse de obștii și aprovizionarea lor cu masinele și instrumentele agricole. Articolul 30 Pentru satisfacerea nevoilor de credit ale obștiilor, centrala obștiilor sătești va ridica sumele de cari va avea nevoie dela centrală băncilor populare. Administrație Articolul 31 Centrală obștiilor sătești și a exploatărilor agricole va fi condusă de un director și de unul sau mai mulți subdirectori cari vor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]