714 matches
-
caietul cu sârmă spiralată În care n-a mai scris de mult. Îl zărește, e tot acolo. I-a schimbat locul de două ori de la revenirea lui Kawabata. Acum, este așezat deasupra unui morman de haine, pe colțul mesei, obiect obedient și deocamdată nefolositor. Dintr-odată, totul Își pierde sensul pentru Antoniu, mâinile și picioarele se mișcă independent de creier, se gândește la cărțile care zac În subconștientul lui ca niște crime nemărturisite. O durere scurtă și vie Îl săgetează, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe noi, micuții copilași evrei, să exersăm cum e să fii ținut din scurt? Exersează, dragul meu, exersează, exersează, exersează. Doar știi că inhibiția nu crește așa, tam-nisam, în copaci - formarea în numai câțiva ani a unui om cu adevărat obedient și meschin cere răbdare, cere putere de concentrare, cere un părinte devotat, dispus la sacrificiul de sine, și un copilaș harnic și atent. Ce rost au, altminteri, cele două rânduri de veselă? Ce rost au săpunul și sarea kușer? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
însuflețește. Așa se explică de ce comunismul n-a căutat să ridice nivelul de trai al oamenilor. El este interesat să-i conducă pe oameni și să-i supună. Cu cât trăiesc în mai mare mizerie, cu atât sunt oamenii mai obedienți. [...] Partidele și regimurile comuniste (totalitare) sunt perfect ierarhizate. Edificiul lor este birocratic și în așa fel conceput, încă din vârf și până la bază, eșaloanele succesive se subordonează nesmintit unele altora. [...] Disciplina de partid este una de cazarmă. Ordinele nu se
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de reală democrație parlamentară». [...] PNȚ și PNL au înțeles imediat că noua formulă a FND era o tentativă de a le «îneca» într-o alianță controlată de comuniști. PSD, preocupat să nu fie despărțit dinspre stânga de comuniști, a urmat obedient linia PCR. [...] PCR urmărea însă controlul puterii prin trecerea de la coaliția autentică la cea fictivă, adică la satelizarea partidelor participante la noua alianță politică”; În vederea trecerii de la coaliția reală la coaliția fictivă, Stalin a decis în favoarea lui Gheorghiu-Dej, în competiția
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
opinii ostile propagandei comuniste și chiar prin teama de represalii constând în amenințări sau șantaj. Cel mai prestigios forum al intelectualității - Academia Română -, a fost desființat și pe ruinele lui s au născut Academia Republicii Populare Române, având în cadrul ei intelectualii obedienți regimului. Aceasta, «înecată» de modelul sovietic și-a pierdut însă orice strălucire. Modelul stalinist a fost aplicat în toate domeniile, începând cu cel politic. În spatele «Cortinei de Fier» ce separa Uniunea Sovietică de lumea civilizată occidentală, URSS-ul „ce și-
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
privind drepturile omului; 3) oprirea «exportului de alimente care amenința existența biologică a națiunii». Sintetizând cele spuse până acum, trebuie remarcat că: „în anii ’60 a avut loc o diversificare a opțiunilor, în limitele regimului socialist totalitar, alături de conduceri foarte obediente (ca cele din Bulgaria și R.D. Germană), manifestându-se tendințe centrifuge față de Uniunea Sovietică. Pe această linie se înscriu Declarația din aprilie 1964 adoptată de PMR și acțiunile PC din Cehoslovacia de a instaura un «socialism cu față umană» (după
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
abhorat de populație în 1989, s-a născut din convergența a trei factori: modelul stalinist al socialismului, voința liderului și, oricât ar părea de surprinzător, concursul activ sau pasiv al populației; activ prin pătura de nomenclaturiști și pasiv prin acceptarea obedientă, resemnată a formelor și dispozițiilor cele mai aberante ale regimului. Când o putere nu întâlnește nici o stavilă, nici o rezistență, ea are tendința de a invada și alte sectoare decât cele controlate în chip obișnuit de către stat și de a deveni
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
citesc!" Pentru mine părea mai puțin clar decît pentru Iordan că nu era de lucrat la revistă. Că șurubul se strîngea lent, pînă cînd a cedat: i-a plesnit moral filetul. În faza Diță-Lerești, revista își schimbase chipul. Devenise ternă, obedientă, slugarnică. Funcționa pe principiul: despre vii, ca și despre morți, numa' de bine. Leandru o băgase în unghi mort. Și încă nu venise la conducere Genosse, prostul deplin, mai intolerant decît un molah. Eu însămi, cînd am început să scriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
chiar în greșeala ideii expuse. Toate te reprezentăm. Tu ești un demiurg mai muritor decât noi, dar mai cunoscut datorită nouă. Și tu, chiar mort, ai șansa să trăiești, da, cititorul e stăpânul de drept, noi, preotesele sau vampirii lui. Obedientelor! Nicidecum! Suntem creștine până în măduva oaselor. De când e Cuvântul. Templul nostru e cartea și zeul pe care îl slujim, cititorul. Noi am creat veșnicia lumii cu vorbe, am făcut-o să sune. Noi suntem libretul vieții și al morții. Lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
decembriști la Dostoievski, și ajungînd pînă la Soljenițîn în vremea căruia zece ani îi luai ca nimica, ca și cum ți s-ar fi dat bună ziua, atît era de simplu, pe cînd noi ne-am construit-o cu mîna noastră, slugarnici și obedienți, cu un zel prostesc, și cu o răutate care nu poate fi asemuită nici măcar cu nazismul. Ca să îmi dați dreptate e de ajuns să constatați că România e singura țară în afara Uniunii Sovietice în care populația a simțit din plin
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
în gura mare, nu mai aruncă ambalaje de hîrtie și de celofan pe jos, nu mai ronțăie semințe în mijloacele de transport în comun, nu-și mai face nevoile pe la colțuri. Se comportă civilizat și în trafic, e tolerant și obedient la cele mai mărunte reguli. Cu toate că noul mod de viață îi răpește aproape toată ziua, găsește energie și pentru alte activități în afara celor față de care are obligații domestice. Se interesează de evenimentele artistice care au loc, este la curent cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
noastră încearcă să redea ceva din pulsul inefabil și unic al Septuagintei grecești. Pe alocuri am preluat chiar topica grecească, acolo unde am simțit că textul o cere și limba românească o permite, dar, dacă am fi ales soluția calchierii obediente, te asigur că Editura Polirom ar da iute faliment cu acest proiect. La polul opus stă diortosirea mitropolitului Anania, foarte frumoasă stilistic, dar tot atât de discutabilă științific (nu e singurul - admirabilul Petru Creția a făcut-o și mai lată cu acele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cenzurii revoluționare. Aceste "colonii" permit în bună măsură talentului să subziste - compromisul nu este decât aparent, la temelia scriiturii de atunci fiind plasată logica "cibernetică" - funcționalizarea concepției "despre lume și viață" în scopul transmiterii unor idei "subversive", care individualizează autorul "obedient" în creator. Literatura - conchide Moldovan - este structurată volitiv pe niveluri de creație și percepție, în așa fel încât protestul să răzbată din spatele "liturgicului" dogmatic. În analiza propriu-zisă a autorilor selectați spre a face parte din această operă colectivă se pot
Noii critici by Dragoș Carciga () [Corola-journal/Journalistic/7391_a_8716]
-
Petre Drăgoescu, Elena Beșcu. În fruntea scriitorimii a fost instalat Mihai Beniuc, numit de Miron Radu Paraschivescu "micul tiran de la Uniunea Scriitorilor" pe post de Fadeev, la conducerea compozitorilor, Ion Dumitrescu, iar la Uniunea Artiștilor Plastici, Constantin Baraschi, inși foarte obedienți (sculptorul Baraschi a executat statuia dictatorului sovietic), în sfera filosofiei a fost ales C.I.Gulian, care, după ce fusese "scuturat" într-un discurs al lui Leonte Răutu, s-a metamorfozat într-un instrument docil. Gulian a fost cel ce i-a
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
cronică de familie - un fragment din ea -, în care cronicarul este unul dintre fiii Ionescu (cel mai inteligent și mai ascuns), iar familia... Aceasta e compusă dintr-o mamă frumoasă și aprigă ca o matroană corsicană; un tată placid și obedient, "Președintele", zdrobit de ironiile nevestei pe care continuă s-o divinizeze; și niște copii ale căror caractere se vor evidenția treptat; și halucinant. Expertiza grafologică făcută la un moment dat, ca amuzament, de un vizitator al casei aduce date consternante
O vară de neuitat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7931_a_9256]
-
decît a-și îndrepta gîndul către Atotputernic: "Așadar o să ne punem nădejdea în Dumnezeu și vom trăi. Este unica modalitate și cea mai bună". Scriitor întîrziat, mult mai frecvent interzis decît publicat, cu o faimă de "reacționar", atacat de condeierii obedienți (" Într-un anumit loc, un redactor mi-a spus că el consideră drept contrarevoluționare scrierile mele și că mă sfătuiește insistent să nu mai scriu în acest fel"), Bulgakov ajunge, în deznădejdea sa, a nutri o nădejde utopică. Un gen
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
poate evolua - ca la Arghezi - în deplină autonomie artistică, sunt făcute aici să comunice, să câștige sau să piardă împreună. Ambele îmi par afectate, în romanul de față, de tendința manifestă a autorului de a impune lumii ficționale, prin naratori obedienți, propriile convingeri socio-politice. Un hingher decedat și un general mânjit de sânge, o doctoriță apetisantă și un autopsier de morgă, o mamă îndurerată și doi copii care fac drăcii în clopotniță, un prefect pe nume Eugeniu Ioan Gingirică și un
Cod roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7452_a_8777]
-
vrea să-i provoacea demisia lui Turcescu”. ”Cap de porc și-a folosit față de buci și l-a flegmat pe colonelul Turcescu în cavitatea bucală. Cu muci. Dar cap de porc nu există: el e doar o prelungire hidoasa și obedienta a dregătorului de labeunu. Concluzia e simplă: labeunu vrea să scape de Turcescu și încearcă să-i provoace demisia. Hai colonele! Nu te lasă! Da-le zece șuturi în fund!” Mircea Badea l-a atacat dur pe Robert Turescu după ce
Mircea Badea aruncă bomba: ”Labeunu vrea să scape de Turcescu” by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78157_a_79482]
-
mulți ani, fără ca să fie întrebat măcar aluziv de colegii de serviciu de la Radiodifuziune despre perioada lui de detenție. Și "nu din delicatețe - precizează memorialistul - ci din frică." Aceasta capătă aspecte patologice, ca în cazul redactorului șef de la Secția culturală, obedient politicii partidului până la obsesie, a cărui personalitate era în permanență dominată de spaimă. Și astfel, ajunge să-și renege cultura și să aibă comportamentul unui excesiv de conștiincios activist. Proaspăt eliberat din pușcărie, Florin Pavlovici trăiește o adevărată odisee a obținerii
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
de dictator pentru a lansa Tezele, că nu le înțelege rostul și că scriitorii sunt nedumeriți și neliniștiți, că așteaptă explicații. Această atitudine cu totul în afara uzanțelor l-a contrariat puternic pe Ceaușescu, mai ales că nu rămăsese singulară. Cu excepția obedientului Eugen Barbu și a câtorva din grupul său, în același spirit cu Stancu au vorbit Marin Preda, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, A. E. Baconsky, repudiind Tezele și arătând că reprezintă o dare înapoi inexplicabilă de la ceea ce se câștigase în faza
USR sau SSR? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7259_a_8584]
-
sfîrșitul secolului. Tandemul Maiorescu - Junimea a ajuns să dirijeze cultura română încă de pe la 1880. Apoi puterea acestei entități omniprezente a mers crescînd; verdictele ei temute au decis soarta unuia sau altuia dintre scriitori, sprijinul ei a impus talente firave, dar obediente, anatemele ei au schimbat dramatic destine. Pentru scriitorii români de pînă la Primul Război Mondial raporturile cu Junimea au reprezentat o dimensiune decisivă a existenței, a orientării literare și pînă la urmă a renumelui de care s-au bucurat. Sub
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
o carte a punerii în gardă, mai înainte de a fi o erudită cercetare a fenomenului în sine. Potrivit autoarei, spălarea creierului înseamnă modificarea convingerilor unui om pînă la schimbarea felului de a vedea lumea, scopul urmărit fiind formarea unei mase obediente de clienți fideli, indiferent că produsul vîndut e o credință religioasă, o viziune politică, o mașină de lux sau interpretarea istoriei. Totul stă în înlocuirea unei perspective cu o alta, înlocuirea ducînd la schimbarea treptată a ideilor, credințelor și obsesiilor
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
obiectivele ei sunt ale criticului literar, interesată înainte de toate de aspectul estetic și de ierarhizările de valoare pe care acesta le presupune: „...cele câteva propuneri de reconsiderare a unor autoare vor fi întemeiate - într-o manieră asumat «conservatoare» dar nicidecum obedientă față de presupozițiile patriarhalismului - pe argumentele criticului literar”. Sigur că programele, oricât de coerente și de clar enunțate, oricât de „conservatoare” sau oricât de „liberale”, se întâmplă să și devieze de la linia lor, atunci când sunt puse în aplicare. Autoarea cărții de
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
la zero”. Firește, erau vizate cu precă- dere personalitățile de valoare, caracterele, pentru a fi lichidat obstacolul întruchipat de conștiința acestora, dar și pentru a da un semnal negativ întregii obști, pentru a o transforma mai lesne într-o turmă obedientă. Sinistra „reeducare” n-a avut loc doar la Pitești, unde a fost demarată de către patibularul Țurcanu, ci și în alte penitenciare, nu o dată cu concursul unor deținuți beneficiind de o remarcabilă dotare intelectuală, care au acceptat însă a se pune la
Amintirile lui Grigore Caraza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5274_a_6599]
-
Niciun literator român n-a găsit de cuviință a-și regretă trecutul de afiliere la comunism într-o carte sau cel puțin într-un articol. Dimpotrivă, noi oportuniști s-au adăugat unora dintre cei vechi, în temeiul unor reflexe de obedienta asezonate cu elemente „democratice”, în registre demagogice primenite. Iată o concluzie parabolica a lui Bujor Nedelcovici: „Fabula indiană a Măgarului ascuns sub pielea de tigru mi se pare extrem de actuala pentru unii dintre cărturarii români care continuă politică simulării și
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]