114 matches
-
pazzo valacho" va sfârteca inimile domnițelor, ale jupânițelor... spune el, dar brusc, cu brutalitate și scârbă, aruncă pânza cât colo și-și șterge palmele, murdărite parcă. Cârpa aiasta, tăiată bucăți-bucăți, să fie dată celor mai viteji oșteni ai mei, drept obiele pentru opinci! poruncește cu un zâmbet batjocoritor. Cam puțin pentru cât am dat noi, continuă el cu amar și obidă. O, Apus-Apus, trezește-te! Ați trâmbițat o "Mare Cruciadă"! Totul s-a oprit la trâmbiță! Voi, acești crai, regi, principi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dintre nepoți n-am îndrăznit să-l întrebăm pe bunicul care ar fi adevărul. CUM SE FĂCEA ARMATA Ne povestea bunicul cum „se făcea” armata pe timpul său. Soldații se bărbiereau dar purtau mustață. Încălțămintea era opinca. În loc de ciorapi se foloseau obiele. Dimineața, în loc de ceai, li se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde-o găsești. Din mulțimea poreclelor existente aș aminti câteva: a babei, alivancă, opinci, curea lată, obială, costân, biceaplumb, franțuzu’, dârlău, germanul, motănaș, fieraru, lemnaru, chișleac și multe altele. Dacă am analiza mai amănunțit originea numele de familie, am constata că pe lângă cele moldovenești sunt și de alte nații ca: Șaidel este germană; Blum, Hercovici sunt ebraice
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde-o găsești. Din mulțimea poreclelor existente aș aminti câteva: a babei, alivancă, opinci, curea lată, obială, costân, biceaplumb, franțuzu’, dârlău, germanul, motănaș, fieraru, lemnaru, chișleac și multe altele. Dacă am analiza mai amănunțit originea numele de familie, am constata că pe lângă cele moldovenești sunt și de alte nații ca: Șaidel este germană; Blum, Hercovici sunt ebraice
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
din cornuri, aci lăsând pe-o rână, Se războia cu valul un prea ciudat caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane, ori tururi de nădragi; Și prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare încă. ION VINEA Ion Vinea a publicat proză cu aspect suprarealist și foarte dificilă la lectură, în care se întîlnește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dintre nepoți n-am îndrăznit să-l întrebăm pe bunicul care ar fi adevărul. CUM SE FĂCEA ARMATA Ne povestea bunicul cum „se făcea” armata pe timpul său. Soldații se bărbiereau dar purtau mustață. încălțămintea era opinca. în loc de ciorapi se foloseau obiele. Dimineața, în loc de ceai, li se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la o distanță de peste 10 km. Era tocmai în dricul amiezii. Bonetele nu ne protejau decît foarte puțin capetele, iar rubăștile - pe care apăreau tot mai multe pete albe de transpirație evaporată - au început să ne ardă. Jilăvite și cocoloșite, obielele ne provocau eroziuni. Ni s-a interzis să părăsim coloana pentru a le reînfășura cum trebuie. șchiopătînd, am ajuns la destinație. Satul avea case scunde, de lut, cu acoperișuri de paie. Curțile erau goale. Am urcat pînă în vîrful unei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sonore care te fac să răsucești urgent butonul radioului. Numai că, de la o vreme, nu mai putem respira. Nu-i ajungeau duminicile, ne-a luat și sâmbetele și joile, a tocmit postul național și să te ții! Pentru că are o obială între dinți! O să ne scoale dimineața cu pogribaniile lui; o să ne bată la c , seara, că nu l am învățat pe dinafară și, dacă-i dă cineva voie, o să ne urmărească prin toată țărișoara asta, reputată prin bunul ei simț
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care maschează vălitura.Tinerele femei folosesc,în găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
lână (colțuni), de lungime până sub genunchi unde se legau cu ață, împletiți cu andrelele în casă. În cursul timpului ciorapii au evoluat spre diferite forme, lungimi și motive florale. Bărbații care purtau iarna opinci aveau peste ciorapii de lână obiele, cofecționate din pănură albă, care înfășurau laba piciorului și glezna până sub genunchi și erau fixate de curelele de la opinci. Opincile (cele mai vechi încălțări) au fost mult timp confecționate cu mijloace proprii din piele de porc, mistreț sau vită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
tăbăcită se croia pe dimensiunile piciorului și se făceau niște găuri în față prin care se introduceau șireturile (nojițele) cu care se fixau pe picior, astfel ca vârful opincii să fie răsfrânt în sus, și se înfășurau în sus pe obiele. Opinca este o încălțăminte tradițională a românilor care are un trecut milenar și care a fost folosită până în preajma celui de-al II-lea război mondial. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului în zilele de sărbătoare bărbații purtau cizme
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de bumbac, fotă neagră de lână, brăcine și chingă de lână, iar pe deasupra cu
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile de la opinci formau un vârf ascuțit. Opincile se încălțau peste ciorapi de lână sau obiele albe. În prezent ele sunt des folosite de unele ansambluri folclorice și de artiștii care cântă folclor și țin la costumul popular tradițional.Răspândirea atât de largă printre români a opincii a făcut ca acest tip de încălțăminte să fie
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
Puțină discreție, ce dumnezeu!/ Ce să se vadă, ce-i de văzut în olimpul/ acesta de minereu?/ Stați afară, așteptați, și-așa-s destule/ aici: singurătatea-i o-nghesuială -/ între prima verba și ultima thule/ cineva a întins ritualic o obială.” ‘Noul sezon elegiac' conceput de poet cuprinde, pe lângă dezolare și fatalitate, apăsarea constantă a mainimicului. Tratatul de oboseală (1999) este alcătuit dintr-un calendar subiectiv al trecerii. Poemele alternează cu file dintr-un jurnal personal. Sentimentul trecerii și al vanității
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]