143 matches
-
aveau zile și pentru că o moarte avem cu toții. Contimporani de-ai d-lor C. A. Rosetti și I. Brătianu, confrați în exiliu, se vor însărcina credem a descrie mizeria onor. tagme patriotice, care, la dreptul vorbind, în străinătate s-au obicinuit a trăi bine, pe mare și de-a gata, încît întorși în țară, nu le mai ajung zece lefuri și zece diurne. Și această părere a noastră, realistă cu totul, că vro pagubă pentru țară nu e daca D-zeu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
program! Când cineva și cunoaște cusurul de-a nu putea vorbi într-un mod demn și potrivit cu împrejurările și când are nenorocirea de-a fi numit ministru prezident se mărginește la acel stil sobru și sans accent pe care-l obicinuiesc oamenii de stat ce nu au darul vorbirii și care se numește stil oficial. Acest stil e sărac în adevăr și abstract, dar are avantajul de-a nu fi ridicol. Nu știm daca d. Brătianu [î ]și închipuiește ce efect
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n-o poate avea Serbia. După bătălia din Câmpul Mierlei, într-o robie de cinci sute de ani aproape sub domnia egalizatoare a unei rase străine, care ea însăși n-are aristocrație și care totdeuna a fost domnită de despotismul obicinuit în statele Orientului asiatic, bulgarii și sârbii n-au putut păstra o instituție proprie popoarelor celor mai libere și epocelor celor mai libere. Prin urmare cu totul altul este rolul manarhului în Bulgaria, cu totul alte condiții de organizare socială
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prezident al Consiliului, care, vorbind majorității sale și reprezentațiunii țării, compuse de dd. Serurie, Pătărlăgeanu, Sim. Mihălescu, Carada etc., zice cu durere: "În țara aceasta nu se găsesc oameni cinstiți! Lucru firesc într-adevăr. Acei oameni așa mult s-au obicinuit a striga că ei sunt țara și numai ei încît în cele din urmă au început s-o crează și, căutând imaginea națiunii în acea oglindă mincinoasă în care nu se văd decât diurne, gheșefturi, recompense reversibile și capitalizate, Warșawschy
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lucru onest; a trece la ordinea zilei peste scabroase afaceri e onest; în fine - în special pentru onor. d. Slăniceanu - a face un scăzământ și mai mare decât cel propus de comisie e onest. Judecând lucrurile atât de elastic cum obicinuiește ziarul guvernamental și numind oneste procederile cele mai incorecte și cari dau loc la bănuieli întemeiate, am ajunge a acoperi orice fapte cu fraza că oameni onești le-au comis împinși de un corinte nenorocit și că orice dezaprobare a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oștirii, împămîntenitorii străinilor, galopinii răscumpărărilor ce ne pot promite pe viitor decât ceea ce au făcut în trecut? Noi Stroussbergi vor răsări din pământ, cine știe ce precupeție de hotare ne mai așteaptă, cine știe ce răscumpărări, ce întreprinderi patriotice, ce risipă și ce mizerie? Obicinuiți a vedea curgând din acest izvor toate relele câte s-au grămădit pe poporul acesta de douăzeci de ani încoace, așteptăm scoaterea la mezat a tuturor intereselor publice a României și adjudecarea lor asupra a tot ce țara are mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
silesc de-a obține de la guvernul rusesc un cuvânt de aprobațiune care să le servească de mijloc de-a atinge simpatiile alegătorilor. Cu scopul acesta partidul liberal a trimis o telegramă contelui Ignatief, ministru de interne, căruia bulgarii s-au obicinuit a i se adresa demult încă și în alte împrejurări. Prin acea telegramă i se cere de-a stărui pe lângă împăratul pentru a obține grațioasa protecție a M. Sale. Adiutantul general, conte Ignatief, a răspuns prin telegrama următoare care se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
naționalitatea, când patria, când libertatea, pentru a recomanda publicului întreprinderea aceasta. Între fondatorii acestei bănci întîmpinăm în adevăr o sumă de nume cunoscute, începînd cu inevitabilul prinț Dimitrie Ghica și sfârșind cu onor. redactor al "Romînului", pe care ne-am obicinuit a-l vedea participând la toate afacerile de-o lucrativitate oarecare. Publicul, văzând pe de-o parte o companie de nume atât de cunoscute, pe de alta zgomotul produs prin ziare, înclină a crede că e vorba d-un institut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
minte că în București, pre cât știm, poartă coroana nouă un prinț din casa Hohenzollern. întrebăm acum daca e cu putință să se facă o asemenea politică sub un prinț care-și cunoaște foarte bine originea și care s-a obicinuit a-și utiliza cum se cade foloasele ce i le oferă originea? Presupunem că la prompta recunoaștere a noului regat român bunăoară considerația pentru un principe german n-a fost cea din urmă și va fi permis de-a întreba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
timpuri în vorbe mai energice decât ale noastre: Miluind Domnia Mea pe oamenii străini cu boierii și slujbe, începură a face și a adăoga lucruri și obiceiuri rele în țara Domniei Mele, cari lucruri toată țara nu le-au putut obicinui, văzând că sunt de mare pagubă. Am căutat să se afle de unde cad acele nevoi pe țară și am adeverit de 'mpreună cu toată țara cum toate nevoile și sărăcia este de la greci străini, cari amestecă domniile și vând țara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-se de-o dată goală și în neputință de a putea face față cheltuielilor, miniștrii dau ordinile cele mai aspre, prefecții concentrează sute de dorobanți și călărași și pornesc o adevărată expediție militară asupra comunelor rurale. Aceste expediții se fac de obicinuit mai ales în luna lui septemvrie, crezîndu-se că, precum în câteva județe, tot astfel și în toată țara țăranul ș-a strâns toată recolta și are bani. Nimeni nu se îngrijește să cerceteze, să afle că două treimi de țărani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de formațiunea unei.. june drepte", revine din nou la acuzarea că partidul conservator n-are programă, n-are principii sau că cele pe cari le are sunt învechite, că e putred și alte multe de aceste cu cari ne-am obicinuit și cari nici nu merită relevate. În realitate însă, dacă vom privi guvernarea roșie de cinci ani încoace, ne vom convinge că, dacă un guvern al d-lui C. A. Rosetti este cu putință în țară, nu e decât în virtutea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și că, daca o organizare economică trebuie, ea nu se va întemeia pentru a sili pe evrei la muncă, ci pe români. Există mulți români chiar cari atribuie starea rea a populațiunilor noastre lenei, inepției și viciilor. Noi ne-am obicinuit demult a privi lucrurile într-un mod mai natural. Stări publice de lucruri sunt mai puțin a se atribui indivizilor sau colectivității pe cât înrîuririlor de tot feliul și erorilor de organizare. Priviți din punctul de vedere al unei invazii străine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
altor căi e mai bine ca responsabilitatea să treacă asupra unui om de stat care nu are antecedentele cancelarului. [3 noiembrie 1881 ] ["ÎMBLĂ VORBA... Îmblă vorba că, în ajunul întrunirii Corpurilor legiuitoare, cabinetul va fi supus la schimbări. Ne-am obicinuit atât de mult cu mutațiunile caleidoscopice ale guvernului roșu, am văzut atâtea nulități și atâți gheșeftari perîndîndu-se pe băncile ministeriale încît o asemenea eventualitate n-ar mai avea meritul de-a interesa pe cineva, indiferent fiind la ce nume răspunde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dimensiunea a patra. În dimensiunea a patra, cu escluderea celorlalte trei, d. Brătianu poate fi un om incomensurabil de mare. [8 decembrie 1881] ["ASUPRA STRĂINĂTĂȚII... "] Asupra străinătății mai sobre citatele din dimensiunea a patra, din lumea spiritelor, pe cari le obicinuiește d. Brătianu pentru a-și combate adversarii săi vii, de carne și de oase, nu prea fac efect. Amenda onorabilă făcută Austriei de primul nostru ministru nu e 'n stare a face nici o impresie asupra sferelor determinante din Viena. Încă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aveau zile și pentru că o moarte avem cu toții. Contimporani de-ai d-lor C. A. Rosetti și I. Brătianu, confrați în exiliu, se vor însărcina, credem, a descrie mizeria onor. tagme patriotice, care, la dreptul vorbind, în străinătate s-au obicinuit a trăi bine, pe mare și de-a gata, încît, întorși în țară, nu le mai ajung zece lefuri și zece diurne. Și această părere a noastră, realistă cu totul, că vo pagubă pentru tară nu e dacă vrea Dumnezeu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
libertatea, pentru a recomanda publicului întreprinderea aceasta. {EminescuOpXII 466} {EminescuOpXII 467} Între fondatorii acestei bănci întîmpinăm în adevăr o sumă de nume cunoscute, începînd cu inevitabilul prinț Dumitru Ghica și sfârșind cu onor. redactor al "Romînului" pe care ne-am obicinuit a-l vedea participând la toate afacerile de-o lucrativitate oarecare. Publicul văzând pe de o parte o companie de nume atât de cunoscute, pe de alta zgomotul produs prin ziare, înclină a crede că e vorba de-un institut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
facultatea de-a căpăta bani sau alte valori cu împrumut. Această facultate însă nu este înnăscută; nu o are orice creștin al lui Dumnezeu în același grad. Există în adevăr, ca formă primitivă, reacționară, așa numitul credit personal, care se obicinuia și la noi în veacurile trecute și poate pân-la începutul secolului nostru. Aci Stan împrumută lui Bran suma cutare cu ori fără înscris, cu ori fără dobândă și atârnă de obrazul lui Bran de-a da banii cinstit îndărăt, după cum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putea zice ceea ce scria Radu Leon Vodă la 1669 că miluind Dominia mea pe oameni străini, pe greci, începură a face și a adaoga lucruri și obiceiuri rele în țara Domniei mele, cari lucruri toată țara nu le-au putut obicinui, văzând că sânt de mare pagubă. Aflat-am Domnia mea și am adevărat dimpreună cu toată țara cum toate nevoile și sărăcia țării este de la străini, cari amestecă Domniie și vând țara fără de milă și o precupesc. Călcat-am Domnia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atâtea comploturi și revoluții de cari te mândrești, chemi lumea în ajutor pentru a descoperi pe instigatorii crimei Pietrarului? Dar n-ai nevoie să-ți dai atâta osteneală; daca mergi să-i cauți așa de departe e pentru că te-ai obicinuit așa de mult a trăi într-o atmosferă de agitație încît nu 'nțelegi că ideile subversive ce le-ai favorizat toată viața s-ar fi putut cândva întoarce contra dumitale. Toată lumea știe că d. Brătianu și marele pontifice din Strada
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ale comunei, constituirea de ipotece (amanetările), delimitatia și împărțirea de nemiscatore în de a valmagie, afară dacă acesta inpartire s'aru ordona de catra autoritatea juditiara. Dacă valoarea celoru de mai susu, întrece trei mii lei, seu doue-decimi din venitulu obicinuitu alu comunei, se cere incuviintiarea Domnesca. 4) Darea cu dobîndă și intrebuintiarea baniloru comunei. 5) Condițiile inposessierei seu incherierei de nemiscatore ale comunei catra alte fetie, precumu și de acele pe care comună însăși aru doi ale lua în posessie
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
intenta ori-ce acțiune și a fi chemat în judecată în locul patronului pentru obligațiunile contractate de dansul în exercițiul comerțului cu care a fost însărcinat. Articolul 401 Dispozițiunile acestei secțiuni se aplică reprezentanților caselor comerciale sau ai societăților străine cari de obicinuit trateza sau încheie în țară, în numele și pe socoteală acestora, afacerile comerciale cu care au fost însărcinați. III. Despre comisii-călători pentru comerț Articolul 402 Ori-cine trimite în altă localitate o persoană din serviciul său, autorizând-o cu scrisori, avizuri, circulari
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
intrare. ... c) A se înapoiă în Austria în mărginirea termeniloru prescrise prin bilete de intrare, cu vitele ce au introdusu și prașila de la cele fatatore pe unu anu și cu producțiunile de lâna, branda lapte, mite, etc. În catimele ce obicinuitu producu asemenea vite și câri se voru calcula dupe numerulu și felulu ce fie-care pastoru aru avea. ... Dacă vitele aru fi statu la pășune în tera mai putinu de optu luni de dile, pastorii nu potu fi îngăduiți să scota
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
statorniciți cu vitele lor în tera plătindu tacsele de intrare (oeritulu și cornaritulu) se vor bucnra și de tote drepturile prevedute la Art. 11 de mai susu, afară de scutirile de la litera b, pentru haine, unelte și altele, pe care ei obicinuitu le cumpera din tera. Pentru că unu pastor austrian din cei statorniciți priu câmpuri, să pota scote producțiunile, este tinutu să presinte la biuroulu vamei de esire biletulu de plată dreptului de intrare, pînă în ultimulu anu. Despre pastorii austrieni intrați
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
poate dura multă vreme, știam asta de la început. Socot că sunt între noi motive mai puternice, decât că unul este evreu și altul creștin. Firea ei mă umilește, nu voi suporta asta mult. Gândul de fugă nu mă părăsește. Sunt obicinuit să mi se dea; în inferioritate nu voi accepta să trăiesc.” Făgașul tragic, sau măcar melodramatic al scenariului erotic este corectat spre final, de apariția unui alt personaj feminin, Milly, care prin contrast, îi oferă afecțiune și îl detensionează fără
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]