198 matches
-
împoporarea țărei, cum și însuși statul. Aceasta însă încă nu este destul. Împoporarea țărei mai câștigă încă și din altă parte. În politiile de la munți trăiesc multe mii de oameni cari vreu să aibă hrană, îmbrăcăminte ș.a. Locurile de la munți obicinuit sînt neroditoare și produc puțin sau mai nimic din cele ce trebuie pentru hrana oamenilor, deci pânea și celelalte mijloace de viețuire trebuie să se aducă din alte părți a șesului țărei. În acest chip, locurile roditoare de pin pregiurul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de la minerii țirculează în toată țara și prin aceasta sporește și să îndămânează agricultura, țânerea vitelor și îndeobștie împoporarea țărei. Pân și proprietarii cu moșii de pin pregiurul minelor pot mai bun folos scoate din a lor moșii; pentru aceasta, obicinuit vedem că locurile de pin pregiurul munților cu mine înflorite sînt mai bine cultivate și împoporate și că în aceste agricultura mai mult sporește decât în alte părți. Așa, de pildă, o mare parte a Ungariei de Gios trăiește din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s-au deschis și acum se află în cea mai mare floare. Mine și fabrice, mai ales de fier, s-ar putea înființa în Moldova acum, deodată de cele mici, de pildă cu un feli de cuptoare până astăzi încă obicinuite în Ungaria, Transilvania, Danemarca, în Svezia, Navara în Ispania ș.a. care cuptoare se numesc Stücköfen și cu un măsurat mic capital, însă cu rezultat sigur și norocit. Nu se poate tăgădui că deschiderea minelor, mai ales pentru fier, ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Pe acest temei, lucrătorii minelor din staturile Austriei sînt scutiți și de îndatorirea slujbei militare. Asemine, antreprenorii și lucrătorii care sapă minele adeseori fără folos, ba uneori și cu a lor pagubă, sînt scutiți și de zeciuială. Scutirea lucrătorilor de obicinuitele dări personale și de îndatorirea slujbei militare se întemeiază, parte, pe trebuința de a putea căpăta lucrătorii trebuitori pentru această primejdioasă și gre meserie și, parte, pe împregiurare ca lucrătorilor să se poată da o leafă măsurată pentru a lor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
urmă a pădurilor prin firească sau meșteșugită sămănătură și, din protivă, să se oprească stârpirea lor și fără alegerea locurilor ținerea numeroaselor turme de capre, cu un cuvânt, să se urmeze o folositoare cultură a pădurilor. 6. Fiind că minele, obicinuit, se deschid în așa feli de munți unde puțin sau mai nimic nu crește din cele ce trebuiesc pentru hrană, apoi, pentru aceea, toate mijloacele viețuirii trebuie să se aducă din alte locuri. Prin așezarea drumurilor bune, se poate înlesni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
asta, în prisacă, domnează pururi liniște, nici un roi nu se pierde, nu se amestecă cu altul, nici o albină se ucide. Prinderea roiului de pe copaci și garduri se înlăturează și, pe când un roi numai se nimerește a se prinde după metodul obicinuit, cu sacul se prind zece roiuri și, așezați în lăcașul lor cel răcoare, până în sară, încep a și lucra. Un asemene sac îl poate întrebuința o femeie sau și un copil de zece ani. Așadar, acei care doresc a cultiva
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
copiii lor, adesea numeroși, siliți fiind de a-i ținea cu pâne îndoit de scumpă, care, din lipsa drumurilor, numai cu cai și cheltuieli grele trebuie să o transporteze de la Fălticeni și Piatra. La foarte multe familii este acum regulă obicinuită că ele numai o dată pe zi să-și stâmpere foamea și aceea încă numai pe giumătate. Așadar, un monument neperitor ar întemeia patriotul acela care ar funda o fabrică de fier (ca acea singură întreprindere montanistică și temeiul lucrării la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de druci de fer, este simplă, niciodată așa de complicată, cu greutate, sau artificială decât la alte ramuri de fabrici. Cii mai mulți lucrători a fabricii de fer, oameni de rând, să pot ușor desprinde, în scurtă vreme, din lucrătorii obicinuiți de aice, pe lângă care, mai ales la o fabrică de cuie, însuși țiganii de pe aice s-ar pute foarte bine întrebuința, când, dimpotrivă, la alte ramure de fabrici s-ar pute întrebuința numai individuri aleși, distinși, iscusiți, și aceștia încă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
numai cu ciocanul. Și pentru că: 1. Asemenea pietre naturale de pave cu 4 fețe, prin urmare, ele se pot așeza pe uliți cu o legătură nu mai slabă decât pietrele cubice de pave, care legătură lipsește bolovanilor de Bistrița, care, obicinuit, au o formă rătundă, din care pricină ei în curând se acufundă pe la unele locuri, formându-se gropi și degrabă se striacă; 2. Fiindcă, după însușirea cea foarte compactă a stâncilor aflătoare la Movila lui Purcel, pietrele naturale de pave
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vreunui proprietar s-ar afla metaluri și el nu are chip a le scoate, sau nu voiește a le da în posăsie într-un termin de cinci ani, ce i să va da de cătră Domn, atunce Domnul, cu Obșteasca Obicinuită Adunare, va pute, după împregiurări, a primi măsurile cuviincioasă spre lucrarea acelor mine, dând proprietariului zăciuiala din curat folosul ce va ieși, scoțându-să mai întăi toate cheltuielile și, deosăbit de această zăciuială, după o mai înainte prețăluire, i să va
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
crescând. Apoi aici e substratul dramei. Ana singură se recunoaște vinovată și voiește să ispășească vinovăția, de aceea nu luptă (s.n.). N-are voință? N-are. Aceasta voiam să arăt și eu. Atunci nu e o eroină dramatică? (după poetica obicinuită.) Nu e. Atunci care e eroina piesei? Fatalitatea, o idee care vine cu pas nesigur și încet (nehotărârea lui Luca) și care triumfă. Dacă am reușit să arăt acest lucru, să-l fac simțit, atunci n-am ars uleiul în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
degenera și se stinge. Schimbând mediul, trecând în altă țară și la altă pășune, ea rentinerește, se renvigorează, se regenerează. 50 {EminescuOpXV 51} O idee se naște într-o țară bătrână, încearcă [să-și] întindă rădăcinile în complexul de idei obicinuite ale poporului, interesează o zi și trece. Aceeași idee intră în sufletul unui popor tânăr și face o revoluție în toată natura lui intelectuală. Ideea nouă la un popor tânăr devine epidemică, să ferească Dumnezeu ca să fie însă o idee
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
al luminii!! Acel Michel Angelo al universului, care nu domul sfântului Petru = bolta cerului a încordat-o puternic deasupra noastră, numită foarte semnificativ tărie. ["SFÎRȘITUL LUMII... "] Sfârșitul lumii după legendele sârbești. Când va înceta patnum potestas (idee tracică). ["COMPLEXUL IDEILOR OBICINUITE... "] 2281 complexul ideilor obicinuite - vertebrele caracterului - a Eului. [CUM PUTEM SUPORTA DUREREA] 2275B Prin rugăciune și umilință se întărește mușchiul inimei noastre, de putem suporta durerea. [NIMIC FĂRĂ ȘTIREA DOMNULUI] 2255 Nu se mișcă un fir de păr din capul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Angelo al universului, care nu domul sfântului Petru = bolta cerului a încordat-o puternic deasupra noastră, numită foarte semnificativ tărie. ["SFÎRȘITUL LUMII... "] Sfârșitul lumii după legendele sârbești. Când va înceta patnum potestas (idee tracică). ["COMPLEXUL IDEILOR OBICINUITE... "] 2281 complexul ideilor obicinuite - vertebrele caracterului - a Eului. [CUM PUTEM SUPORTA DUREREA] 2275B Prin rugăciune și umilință se întărește mușchiul inimei noastre, de putem suporta durerea. [NIMIC FĂRĂ ȘTIREA DOMNULUI] 2255 Nu se mișcă un fir de păr din capul vostru fără știrea Domnului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fie de ajuns pentru a putea întocmai-zugrăvi altora simțirile sufletului nostru. Iară încît se atinge de folosirea terminilor cea științifică se cuvine să luăm aminte următoarea regulă: 1) să nu întrebuințăm termini tropici și metafore, pentru că aceștia, fiind mai mult obicinuiți la oratori și poeți, desfătează mai mult decât învață; [a] 2-a) să încungiurăm terminii îndoielnici și universali, însă dacă din lipsa terminilor, ar fi neapărat ca să întrebuințăm terminii prin care se însemnează mai multe înfățoșări, mai înainte se cuvine
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
dinspre real-expozitiv spre ficțiune, fie rămâne cantonat în evenimențial sau e alegorie pură, dal capo al fine. Cert e că finalul rămâne o surpriză de foarte multe ori. 3. Textele propuse de noi spre analiză, "Unul din argumentele cele mai obicinuite"(1880)225 și "Cum polemizează domnul Iorga"(1937)226, departe de a fi preferate în exemplificările exegetice, întrunesc, din punctul nostru de vedere, principalele criterii elective, și anume: au o maturitate publicistică, urmând unui consecvent exercițiu al scrisului cotidian (la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
contra-discurs, adică de textul-răspuns în cadrul unei polemici explicite, în inventio Eminescu formulează lapidar unul din locurile comune care întrețin disputa și evident conectează cititorul la realitatea imediată, furnizându-i, în același timp, mobilul reangajării polemice: "Unul din argumentele cele mai obicinuite ale ziarului Românul, pe care îl repetă de câteva zile necontenit, este că, dacă țara se află în rea stare, vina e a partidului conservator, care a guvernat-o secoli întregi, pe când d-abia vreo cinci-șase ani a putut să
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
arghezian", "Note despre polemică", "Din nou despre polemică", în La sfârșitul lecturii, III, Editura Cartea Românească, București, 1980. 223 Tudor Arghezi, Scrieri 26, p. 100. 224 Apud Cornel Munteau, op. cit., p. 79. 225 Mihai Eminescu, "Unul din argumentele cele mai obicinuite", în Opere XI, ediția Perpessicius, Editura Academiei, București, 1984, p. 42. 226 Tudor Arghezi, Scrieri 41, p. 177. 227 Roland Barthes, "L'ancienne rhétorique", în volumul colectiv Recherches rhétoriques, Communications, 16, Éditions du Seuil, Paris, 1994. 228 În 1904, cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
universale, cari la noi sânt reprezentați prin partidul roșu, încearcă a răsturna toate formațiunile pozitive de stat, și dacă n-o vor putea face aceasta, ceea ce e de mai nainte sigur, totuși vor încerca s-o facă pe calea lor obicinuită a atentatelor, scenelor de ulițe, turburărilor etc., iar acele încercări încep a-și arunca umbrele de pe acum. Noi, cari sîntem siguri că victoria principiilor liberale-socialiste însemnează moartea oricării culturi și recăderea în vechea barbarie, vom combate tendențele lor, ori în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
face. "Romînul" a vorbit adevărul - se poate mai mare minune? Și încă așa de neted, așa de cu prisosință, încît articolul guvernamental care a văzut lumina zilii la 23 călindar (4 făurar) pare ieșit dintr-altă pană, nu din cele obicinuite. Deci fiind aproape cu desăvârșire identic {EminescuOpX 180} cu vederile noastre, îi dăm locul de onoare și-l publicăm mai întreg, atârnând de el un mic rezumat si un scurt comentar. * Iată dar ce zice primul București al "Romînului" de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să ție un Corp legiuitor în loc cu discursuri nemăsurate și va fi îndată pus la regulă de colegii săi. Însuși d. Disraeli, astăzi lord Beaconsfield, la începutul carierii sale parlamentare, cutezând a se arunca în discursuri ce treceau peste măsura obicinuită, fu silit de mai multe ori să tacă prin protestările colegilor săi și chiar să iasă din Camera Comunelor. La noi însă oricare vorbitor ce nu promite câtuși de puțin a deveni un lord Beaconsfield absoarbe timpul Camerei în discursuri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cum și încotro, fără a ști ce voiește și ce nu voiește. Nu e vorbă, nici guvernul nu știe ce voiește, cel puțin nu s-a rostit pîn-acuma, ca să se aleagă lucrul într-un fel. Iar purtarea individuală și daraverile obicinuite ale fracționiștilor, împrumutul ce-l fac cu numele evreilor pentru cumpărare de imobile rurale și urbane (d. Pake Protopopescu e un viu exemplu, în mare parte, pentru aceasta) e o dezmințire ad oculos a tuturor protestațiunilor dumnealor din Cameră. Dintre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor toate ideile mari și frumoase. Ei singuri au dreptul de-a face paradă cu patriotismul lor, căci dacă n-ar face atâta măcar, ar ști sau ar putea să facă altceva mai folositor? Dacă cineva se uită la teapa obicinuită a roșiilor, la Mihălești, Pătărlăgeni, Fundești etc., se întreabă cu drept cuvînt: mai au acești oameni și alt merit, altă rațiune de-a juca vrun rol în viața statului decât pe acela că s-au întîmplat să fie romîni? Cam
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evrei numai pentru că îndrăznise de a-și spune de-a dreptul opinia asupra unor manifeste dovezi de prezumțiune evreiască. La urmă mai vine încă ceva: aproape toate gazetele germane își iau venitul lor curat din inserțiuni; pentru că abonamentul, la noi obicinuit atât de mic, nu acoperă nici cheltuielele; ce însemnează însă mușterii evrei pentru această branșă a întreprinderii jurnalistice poate vedea oricine dacă-și aruncă privirea la pagina a patra a foilor noastre locale. Eu însumi m-am convins pe deplin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
creștinesc. Cine cunoaște persoanele și împrejurările din Berlin va pricepe numaidecât de ce d. Paulus Cassel s-a simțit adânc jignit prin observațiile mele asupra abuzului de reclamă a literaților evrei și de ce d-sa m-a zugrăvit pe mine cu obicinuita-i grație ca pe un "fariseu al conștiinței moderne". Nepriceput e însă ca un preot creștin să crează a rezolva cestiunea izraelită a prezentului prin vorbele lui Hristos: "Mîntuirea vine de la evrei! " și prin prorocia nebiblică, adunată din mai multe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]