120 matches
-
Ana Roșculeț nu este una din muncitoarele care au Înțeles și pus În practică chiar și fără convingere teoretică prea clară, și numai pe baza instinctului de clasă - linia partidului. (Ă). Marin Preda are În tratarea temei sale o atitudine obiectivistă, burgheză - nuvela conține puternice elemente naturaliste. Estetica marxist-leninistă ne Învață că naturalismul este concepția obiectivistă burgheză față de societate. (Ă). Naturalismul se Împotrivește generalizării adânci, tipizării realității. O altă formă de manifestare a obiectivismului burghez, o constituie și lipsa de combativitate
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și fără convingere teoretică prea clară, și numai pe baza instinctului de clasă - linia partidului. (Ă). Marin Preda are În tratarea temei sale o atitudine obiectivistă, burgheză - nuvela conține puternice elemente naturaliste. Estetica marxist-leninistă ne Învață că naturalismul este concepția obiectivistă burgheză față de societate. (Ă). Naturalismul se Împotrivește generalizării adânci, tipizării realității. O altă formă de manifestare a obiectivismului burghez, o constituie și lipsa de combativitate a autorului față de aspectele negative ale eroilor săi. (Ă). În acest sens, un exemplu Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cititorului este mereu abătută de la problemele de bază ale zugrăvirii conflictului de clasă la zeci de episoade sterile, cuprinzând certuri, bătăi, inventarierea expresiilor necuviincioase ale eroilor, nu streine de maniera naturalistă. Poziția ideologică nejustă a scriitoarei determină și o tratare obiectivistă a unor situații și probleme. Primul război mondial este prezent În treacăt, obiectivit. (Ă). Arta nouă, În drum spre realismul socialist, are și o precisă funcțiune de cunoaștere. Cititorul muncitor se va Întreba la terminarea lecturii romanului Pe văile Argeșului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
antirealistă a scriitoarei se dă pe față și În practica naturalismului și a sentimentalismului. Când spunem naturalism, nu ne gândim numai la scenele de frenezie a instinctelor, relatate cu o stăruință scandaloasă de Mirona ci și la esența naturalismului, - spiritul obiectivist care bântuie puternic În Cad zidurile. Când, intenționând cât de cât să combați dușmanul, te apuci să etalezi scabrozitățile lui, fără a le combate În practică, prin arătarea faptelor vieții, ci dimpotrivă, lăsându-te furată de descrierea lor, opera literară
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
combativitate manifestă ediția Opere alese Odobescu a lui Al. I. Ștefănescu, care face o bogată analiză, dar mai respectă oarecum ierarhia de valori moștenită de la istoriografia burgheză prin atenția acordată lui Pseudokinegheticos În raport cu alte opere ale lui Odobescu. Un caracter obiectivist Îl au și unele pasaje din prefața lui M. Beniuc la ediția Eminescu”. În acest an se conturează și conținutul literaturii destinată studiului În școli. Apar, În fascicule, Teze provizorii de istorie a literaturii române, care, În final, trebuiau să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
articolele cu privire la marxism În lingvistică. (Ă). Actuala repartiție a materialului mai are și o altă consecință care ni se par neindicate din punct de vedere științific: se acordă un loc disproporționat de mare, literaturii vechi. (Ă). Multe biografii sunt prezentate obiectivist. Se comunică fapte, date - adesea cu totul nesemnificative - și atât! (Biografiile lui Ienăchiță Văcărescu, Iancu Văcărescu, Micu, Șincai, Maior etc). (Ă). Analizele literare constituie o raritate. Le Întâlnim la câteva opere din literatura veche (Psaltirea lui Dosoftei, Cronicile, Istoria Ieroglifică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
stil și Sintaxa poetică. (Ă). (Ă) alcătuitorii manualului Încearcă o echilibristică ce nu poate fi și nu trebuie făcută: să dezbați aceste probleme fără a lămuri raportul dintre conținut și formă. Toate paragrafele acestor capitole sunt tratate ca o enumerare obiectivistă, de chestiuni tehnice, rupte de conținut, nelegate de poziția de clasă, de spiritul de partid. (Ă). Deosebit de semnificativ pentru spiritul obiectivist În care sunt tratate aceste capitole, ni se pare faptul că pentru a ilustra dreptul scriitorului de a crea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aceste probleme fără a lămuri raportul dintre conținut și formă. Toate paragrafele acestor capitole sunt tratate ca o enumerare obiectivistă, de chestiuni tehnice, rupte de conținut, nelegate de poziția de clasă, de spiritul de partid. (Ă). Deosebit de semnificativ pentru spiritul obiectivist În care sunt tratate aceste capitole, ni se pare faptul că pentru a ilustra dreptul scriitorului de a crea noi cuvinte, alături de A. Toma este așezat și Matei Caragiale (1, 19). Autorii cred deci că se pot alătura pur și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acțiunea personajelor, de rolul personajelor. (Ă). În alte opere, comunistul se caracterizează prin aceea că ține discursuri cu orice prilej. De acest neajuns suferă Pavel Ilie din romanul lui Ion Călugăru Oțel și pâine. (Ă). Naturalismul este o concepție burgheză obiectivistă despre viață (Ă). Este ceea ce a făcut - cu toată intenția lui de a realiza un personaj pozitiv - Marin Preda În nuvela sa Ana Roșculeț. Comunista Ierulescu este o ființă atât de brutală, complicându-se Într-o promiscuitate dezgustătoare (mănâncă din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
decretată personaj tipic de către o parte de critică. Bazându-se mai mult pe Învățătura anumitor formule savante decât pe cunoașterea vieții și Înțelegerea problemelor actuale ale oamenilor muncii din țara noastră, criticii respectivi au privit figura Anei Roșculeț În chip obiectivist, din fotoliul unei critici dăunătoare adevăratei literaturi. La polul opus criticii dogmatice se află critica științifică. Fondată de cei mai mari gânditori premarxiști: democrații revoluționari ruși, Belinschi, Cernâșevschi, Dobroliubov, critica științifică a fost și este necontenit dezvoltată În mod creator
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nedesfăcut Între imagine și ideea care a generat-o, fără să raporteze imaginea la sensul general al poeziei, criticul apreciază imaginile ca realiste sau nerealiste după criterii formale. (Ă). Aici, de fapt, nu e vorba numai de o privire dinafară, obiectivistă, ci de un fapt mult mai grav: falsa Înțelegere a noțiunilor de realism și formalism. Judecata criticului e categoric formulată și reprezintă rămășițele unor vechi teorii pseudoștiințifice, profesate de „critici” ca Mihalache Dragomirescu, Caracostea, etc. Dar, aceasta iese din cadrul articolului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
diferit. Acestea nu echivaleaz] judec]țile morale cu afirmații ale faptului psihologic, deoarece nu le echivaleaz] cu nici un fel de afirmație real]. E adev]rât, sunt de acord cu subiectiviștii în respingerea atât a naturalismului obiectivistic, cât și a pretențiilor obiectiviste ale intuiționiștilor; dar numai atât au în comun. Subiectivismul, în sensul folosit aici, si prescriptivismul (sau emotivismul) sunt de o parte și de alta a principalei diviziuni a teoriilor etice în teorii descriptiviste și nedescriptiviste (vezi mai sus). De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru pentru cercetarea din lucrarea de față. Dictatura judicativului impune reguli discursului (termen care acoperă sensurile de gândire, rostire și făptuire 9), ceea ce înseamnă că acesta nu mai are o legătură altminteri, firească cu "lucrurile însele". Totuși, discursul are pretenții "obiectiviste", "realiste", "naturaliste", adică aceia care îl croiesc au pretenția adecvării sale la "realitate", la "obiect". Dar poate că tocmai această idee de "adecvare la lucruri" este un element al dictaturii judicativului, care pune în ordine serii întregi de fapte, devenind
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sunt rezolvate probleme de statut pentru verb, căci acesta nu ar putea fi altfel "suport" pentru timp, dar și probleme de manifestare pentru timp, în sensul că tocmai facultățile justifică dimensiunile timpului, chiar și atunci când acesta este conceput în manieră obiectivistă sau fizicalistă. Cumva, și la Augustin timpul are obiectivitate și reprezintă ceva preluat de suflet, prin facultăți. Totuși, acestea îl recreează, îl adaptează: îl "formează"; nu însă pe el ca atare, ci veșnicia: aceasta este cu adevărat, iar timpul reprezintă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înțelegerea de sine și a "lumii": depășirea atitudinii naturale, potrivit căreia eul și lumea sunt două "ființări" transcendente reciproc, evitând, cum susține M. Merleau-Ponty, atât "analiza reflexivă", potențial solipsistă, cât și "dogmatismul științific" (și chiar cel al simțului comun), potențial obiectivist, ambele unilaterale și departe de adevăr, în scopul atingerii veritabilului "început" al tuturor celor care au ființă în orizont uman: lumea trăită (ca realitate originară). Ar fi acum potrivit, luând în seamă limitarea judicativului la "faptul subiectiv" (la fenomenalitatea mentală
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este remarcabil prin constructivismul fundamentat pe care Îl promovează. Mesajul esențial al lucrării pe care o semnează susține că relații și practici sociale de mare complexitate precum cele care se subsumează spațiului de vecinătate nu pot fi Înțelese În manieră obiectivistă, ci prin reducerea pe cât posibil a distanței dintre cercetător și intervievat prin recursul la concretitudine, experiență, intercunoaștere, empatie. Lucrarea are șase capitole. Primul este consacrat epistemologiei sociale. Capitolul al doilea este eterogen, demarează cu o epistemologie a localului („localul ca
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt zugrăvite câteva personaje principale - în special bătrânul inginer Gașpar și Anca soția inginerului Bunea ilustrează foarte limpede o atitudine inconsecventă a artistului față de eroii săi (...). Lipsa de combativitate îl împinge pe autor în afara sferei tipicului. N. Jianu înfățișează adesea obiectivist dușmanul, nu așa cum viața ne-a învățat să-l cunoaștem, ci așa cum dușmanul însuși încearcă să se prezinte. Imaginea deformată a modului în care se desfășoară procesul luptei de clasă e accentuată și de felul nesatisfăcător în care sunt zugrăviți
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de seamă a literaturii noastre» etc. Iar apoi, presa a calificat aceeași nuvelă drept o manifestare virulentă a naturalismului. Formele concrete sub care apare naturalismul diferă uneori chiar de la scriitor la scriitor (...) În Ana Roșculeț, rădăcinile naturalismului constau în poziția obiectivistă pe care o are autorul în crearea imaginilor artistice (...). Tocmai datorită acestei poziții obiectiviste a scriitorului, transformarea Anei Roșculeț este nerealistă, neveridică. Procesul de transformare al unui om este contradictoriu, de luptă aprigă între ceea ce este vechi în caracterul și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o manifestare virulentă a naturalismului. Formele concrete sub care apare naturalismul diferă uneori chiar de la scriitor la scriitor (...) În Ana Roșculeț, rădăcinile naturalismului constau în poziția obiectivistă pe care o are autorul în crearea imaginilor artistice (...). Tocmai datorită acestei poziții obiectiviste a scriitorului, transformarea Anei Roșculeț este nerealistă, neveridică. Procesul de transformare al unui om este contradictoriu, de luptă aprigă între ceea ce este vechi în caracterul și deprinderile lui și noua mentalitate, noua conștiință socialistă. A înfățișa «imparțial» această luptă, înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de a se ridica la înălțimea lui Voltaire, Goncearov, Pușkin, Hugo, Eminescu, Ady etc.? Poetul la care se referă Aurel Gurghianu este la fel de atemporal ca și sportivul din poezia lui Victor Felea (...). Iată deci două poezii care, prin caracterul lor obiectivist, inactual - nu-și ating scopul (...). Se știe că în paginile publicației clujene a apărut un bogat mărăciniș intimist, acum 2-3 ani. Revista era atunci socotită organul personal de publicitate pentru reveriile intime, rupte de viață ale câtorva poeți în căutare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]