566,127 matches
-
comunistă. Acesta este adevărul. Este totodată motivul pentru care, odată numit Secretar de Stat pentru Culte, mi-am luat consilieri tineri, dinamici, doctori în științe politice, cunoscători ai lumii ecleziastice, ghidându-mă după un singur criteriu: CV-ul. Cred în obligația profesionalizării funcției publice, prin deschiderea ei către noua generație de elite intelectuale, către noi valori și principii. Statul trebuie servit de cei mai buni cetățeni ai lui, nu de cei mai descurcăreți și lipsiți de morală. Consider că experiența de la
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
de relația între stat și culte. În orice caz, vreau să vă asigur de un lucru: indiferent de forma de încadrare administrativă a instituției noastre, Secretariatul de Stat pentru Culte, ca reprezentant al statului român, înțelege să își respecte toate obligațiile asumate în raport cu toate cultele și asociațiile religioase din România. - S-a comentat, anii trecuți, în presă că această măsură ar fi o formă de politizare a instituției pe care o conduceți. Care este relația dumneavoastră., ca Secretar de stat pentru
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
propria conștiință (freedom to...), cât și un sens negativ, de refuz al restricțiilor - cetățenii au dreptul ca statul să nu le impună cum să se manifeste religios (freedom from... the state). Tradusă în fapte, libertatea religioasă reprezintă pentru stat o obligație, aceea de a asigura tuturor cetățenilor condițiile cele mai favorabile pentru a-și trăi viața conform propriilor credințe religioase sau convingeri. În parte, aceasta este datoria Secretariatului de Stat pentru Culte. Asta facem și contribuind la salarizarea clerului și la
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
o laudă întâmplătoare ca o bucată de cretă găsită pe stradă cu care copiii scriu cuvinte ininteligibile pe pereții caselor căci asta le place cu adevărat morților : să vadă că n-au fost uitați și că nu sunt lăudați din obligație Mult timp am crezut că pot să-mi fac noi prieteni așa cum ți-ai cumpăra o altă masă de scris dar pe lemnul proaspăt mâna mea n-a mai vrut să scrie amintirile s-au crispat mi-am dat seama
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
și peștii-pilot îl urăsc pe rechin, gîndi ministrul, doct la zoologie. Năimiții erau antialcoolici amîndoi. La masă, alături de ei, era și gorila cu pistol care avea misiunea să-l apere. Putea să-l apere de orice, dar nu și de obligația de a o pipăi pe nehalită. N-avea nici un chef, i-ar fi prins bine o infuzie de gerovital testicular, dar încă nu se brevetase. Ministrul o făcu și pe asta cu stîngăcie mărită prin lipsa chefului. Spera că l-
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
Pare că nimic nu este eludat. Și sunt aspecte puțin sau deloc discutate, precum relația dintre Garda de Fier legionară și grupul etnic german. Vocea "auctorială" notează că "entuziasmul pentru Führer era patologic în Ardeal". Exista, însă, se mai precizează, obligația legală a germanilor transilvăneni ca să facă serviciul militar în S.S. Deportarea sașilor în URSS, în ianuarie 1945, urmează reprimirii cu ochi răi în propria comunitate, "acasă". Sașii cu spirit de corp ori turmă sunt prinși astfel între nazism și comunism
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
valorile spiritului și, în mod concret, de textele fundamentale ale ortodoxiei. Practicile ortodoxe comune (crucile făcute cu abnegație de călătorii vreunui tramvai ajuns în dreptul cîte unei biserici; celebrările mai mult sau mai puțin formale ale diverșilor sfinți; slujbele, transformate în obligații de rutină, de către preoți din ce în ce mai plictisiți și mai preocupați de cele lumești) au îndepărtat enoriașii de adevăratele valori ale spiritualității ortodoxe. Lipsită de suportul spiritual, societatea românească a tranziției se scufundă tot mai adînc într-o mizerie materială și morală
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
de acea crispare academică pe care specialistul o afișează ca argument nemijlocit în orice tip de construcție critică și istoriografică. Această comunicare (și comuniune) a scriitorului cu artistul plastic nu este, așadar, o simplă analiză de serviciu și nici vreo obligație de a așeza lucrurile într-o ordine anume, ordine pe care o reclamă fenomenul însuși în goana lui obscură după coerență, ci o pildă enormă de solidaritate a limbajelor, oricît de diferite ar părea ele, și o la fel de mare nevoie
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
piept,/ revin la uscat, viața mi-o îndemn să se ducă pe pași./ Merg cu marea pe urme, căci se aude/ veșnic alături și în spate foșnetul de mîngîieri al uitării” (ibidem). E clar că uscatul apare suspectat ca o obligație absconsă, iar marea e îmbrățișată ca un liman al izbăvirii... Dar pînă la urmă nici unul din elementele fundamentale ale lumii (apă, aer, foc, pămînt) nu-l satisface pe bardul care oscilează între peisajul fizic și suferința eului său imponderabil. Pămîntul
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
și aceleași teme, aceleași și aceleași personaje îți defilează prin fața ochilor, fără să aducă absolut nimic nou. Totul devine de-un previzibil înfricoșător. O alergare sterilă în cerc, urmărind un vânat ignobil și trăgând în el cu gloanțe de cârpă. Obligația de-a fi mereu inteligent, expresiv, „pe fază”, poate crea nevroze. Sunt într-o admirație mută a editorialiștilor capabili să producă șase zile din șapte articole lizibile. Iar unii dintre ei — precum Cornel Nistorescu — de-a dreptul remarcabile. Adevărul gol-goluț
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
Eugen Negrici ar trebui completate cu cele din jurnalul ținut de Nina Cassian între 1948 și 1953, care aduce un neprețuit testimoniu din interior al fenomenului. Eugen Negrici este singurul critic literar al momentului care și-a asumat, de bunăvoie, obligația dezagreabilă de a parcurge cîteva mii de pagini de dejecții literare pentru a umple cele cîteva pagini albe ale literaturii române din secolul XX. Efortul său se cuvine salutat, chiar dacă ultima sa concluzie este și a noastră: „Totuși, la sfîrșitul
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
al dlui Cristea-Enache despre Valeriu Cristea și o cam școlărească evocare a lui Al. Piru datorată dlui Marin Iancu. * Zguduitoare lectura numărului 3-4/2003 al revistei Memoria, la fel ca a tuturor numerelor (45) de pînă azi! Ar trebui creată obligația abonării instituțiilor de învățămînt la această publicație consacrată închisorilor românești din timpul regimului comunist, spre aducere aminte a atrocităților cărora generațiile dinaintea noastră le-au căzut victimă. Nu se poate spicui dintr-un sumar excepțional, trebuie citit totul. Ca să nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
acest univers nocturn de cuvinte aici” (cum (ibidem). Lipsit de lumina descifratoare a spiritului, poetul se deprinde a traduce, fără dicționar, „texte grele din limbile neîncercate ale întunericului” (ca o familie care se mută). Operație care, să recunoaștem, alcătuiește însăși obligația intimă a poeziei, al cărei țel e să aducă la suprafață tîlcurile unui lexic ce se clarifică fără a-și pierde demonica obscuritate. Gabriel Chifu, bastonul de orb, Ed. Cartea Românească, 2003, 80 pag., preț neprecizat.
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
pe loc, demonul dialectic a năvălit cu întrebarea insidioasă: „Dar dacă știu?” Într-adevăr: dar dacă acești domni știu la perfecție să apese clapele a ceva ce noi credem că e pian, dar în realitate e o mașinărie infernală?! Înțeleg obligația unor organizații cum e și „Centrul de Monitorizare și Combatere a Antisemitismului în România” (MCA Romania) de-a face, periodic, rapoarte pentru cei care-i finanțează. Nimic rău în asta. Înțeleg de asemenea că sponsorii așteaptă rezultate. În cazul de
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
tristețe, după cincizeci de ani de carieră, că principala sa neîmplinire este dată de faptul că nu a citit toate cărțile care ar fi meritat să fie lecturate. În vreme ce cititorul obișnuit își alege cărțile după pofta inimii, cronicarul are mereu obligații profesionale scadente și, de cele mai multe ori, acestea nu au nici o legătură cu preferințele sale literare: „Nu am citit tot ce aș fi vrut să citesc, înghițind în schimb , din obligațiuni de profesie, tone de maculatură. Acest sacrificiu, fără de care totuși
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
Alexandru Matei Profesorul universitar - pentru a vorbi în general - este un medium informativ și formativ exercitat asupra unor grupuri de tineri receptori. Numai că sistemul care instituie acest medium prescrie drepturi și obligații, atît pentru medium cît și pentru receptor. Mediumul mediază accesul receptorului la un corpus tot mai variabil de surse. Are dreptul de a și-l selecta, devenind astfel, vă veți fi gîndit, un agent de putere. Problema apare de obicei
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
reproducerii, transmit informații, copiază idei, fără a deveni sinteze personale, fără a fi străbătute niciodată de firul roșu al identității unei raportări la lume. Receptorul intervine tot mai des asupra activității mediumului, sau, după caz, pentru că poate vedea aici o obligație iar nu un drept, tot mai rar El se constituie - dar aceasta e pură teorie - în regulator de putere. Profesorul universitar nu comunică tot ce știe numai studentului. El trebuie să publice cărți - uneori se poate să-i și placă
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
și filozofii trebuie să fie prezenți la apel. Premiile literare există, din abundență. Ele sunt în număr relativ fix, sunt decernate prin tradiție toamna, au funcția unor stimuli pentru scriitorii care încă nu le-au obținut și a unor certe obligații și avantaje pentru cei intrați deja în posesia lor. Cel mai rîvnit și mai prestigios premiu literar german este Premiul Büchner, dotat cu 40 de mii de mărci, decernat de Academia de Limbă și Poezie din Darmstadt. Anul acesta, distincția
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
tîrg. Bîntuia de la un stand la altul și cred că e singurul vizitator căruia nu i-a scăpat nici o editură dintre toate cîte au expus la această ediție. NCM care altfel are groază de aglomerație și se ține deoparte de obligații mondene, scăpînd de inșii plictisitori cu o vorbă de duh și topindu-se în aglomerație. Data trecută cînd cu Tîrgul Bookarest, n-am apucat să schimbăm impresii. Mai exact n-am apucat să-l întreb cum i se mai pare
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
tolera așa ceva. - Nu mai am strop de intimitate, se plînse Pépin. Nici n-am fost încoronat și-am ajuns să nu mai am o secundă de liniște. Cît despre dumneata, trebuie să spun că nu prea îți iei în serios obligațiile ereditare. Mi s-a semnalat că ai dat la iveală o mansardă plină cu tablouri de Boucher nesemnate. - Trebuie să trăiesc și eu, spuse unchiul său. Dar nu care cumva să-ți treacă prin cap că te-am părăsit. M-
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
cercetători) nu dispun de fonduri, cartea fiindu-le practic inaccesibilă. Despre acest aspect și despre difuzare voi reveni ceva mai încolo. Există însă și situații când inițiativa publicării nu aparține autorului, ci editorului, care comandă o carte, asumându-și anumite obligații pe care le și stipulează în contract. Mi s-a întâmplat ca acum doi-trei ani, la Editura Dacia, altfel editură respectabilă, despre ale cărei apariții am scris nu o dată (de curând, recenzia consacrată cărții lui Ion Ianoși Eu - și el
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
și în cărțile altor colegi de generație, dintre cei care au realizat «desantul» prin anii ’80, în plină epocă (neo)dogmatică”. (p. 258) În pofida unor neglijențe de concepție și redactare (cred că autorul ar fi trebuit să-și asume măcar obligația minimă de a aduce la zi bibliografiile tuturor scriitorilor analizați) și a unor absențe greu de explicat la nivelul selecției, Istoria literaturii române de Ioan Holban este un util companion pentru înțelegerea specificității scrisului unor importanți scriitori contemporani. Talmeș-balmeș Pornit
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
puțină perspicacitate, se pot observa în carte stratificările exegezei în timp, ca depunerile succesive de rocă, depistate la o investigație de structură a solului. Textul critic s-a îmbogățit progresiv, înregistrând și acumulând profitabil sedimentările. Eliberat în mare parte de obligația unui instrumentar, criticul scrie acum fără bibliografia cea mai recentă, cu unicul scop de a-l cunoaște pe Bacovia fără intermediari și fără teorii preconcepute sau adăugate. Nu-l interesează dacă Bacovia e simbolist, expresionist sau postmodernist, cum declară în
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
a lungul timpului. Din 1998, cred, am fost din ce în ce mai rar pe la școală, m-am dus la Galele absolvenților pentru anumiți studenți despre care aflasem. Punctual, cu alte cuvinte. Bucuria s-a atenuat, s-a diluat, s-a estompat. A devenit obligație. Cel puțin la capitolul actorie. La regie, dimpotrivă, s-a întîmplat de curînd un lucru extraordinar, avem o revigorare, Gianina Cărbunariu, Radu Apostol, Ana Mărgineanu, Alexandra Badea, Alexandru Berceanu, grupul lor DramAcum. S-au impus, contează, au deja un stil
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
totuși, o povară celebritatea? - Este o povară și un chin pentru că, din moment ce ai pornit pe drumul acesta și dacă ții la ce ai făcut și ai și obligativitatea față de cei care ți-au cunoscut și ți-au cumpărat muzica, ai obligația să rămâi același care ai fost, care ai o carieră în spate și care vrei să o lași în urmă prin cultura muzicală românească." Greu cu vorbele nepuse pe muzică! l Din neconvenționala revistă arădeană CA ȘI CUM, subintitualtă "revistă literară supravegheată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]