118 matches
-
fiertură din semințe de ovăz, secară, grâu, porumb, frunze de brad, molid și nuc, precum și tot felul de flori de câmp, la care se adaugă sare și pucioasă. Dureri de ochi: se freacă ochii cu suc de ceapă. Abcese (edeme): oblojeli cu frunze de pătlagină. Tuse: se consumă hrean ras prin răzătoare, cu zahăr. Același leac Îl foloseau și romanii, numai că În loc de zahăr foloseau miere de albine. În Moldova, tusea mai era tratată cu fiertură de nalbă În lapte, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceai de tătăneasă (iarba lui Tatin). În caz de răceală, pentru a transpira, se bea ceai de jaleș (salcie), care avea și efect antispastic, cicatrizant și antifungic. Fiertura de rădăcină de brusture era folosiră pentru vindecarea rănilor, În spălături și oblojeli, dar și pentru combatereea cheliei (căderii părului). În Munții Apuseni și În Banat, rădăcinile de mutătoare (untul pământului) erau Întrebunțate pentru combaterea reumatismului, prin aplicare pe locurile dureroase. Pentru creșterea diurezei, dar și ca stimulent al sistemului nervos și circulator
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
întruniri cu pocniri, interpuși, bătăuși, puși, ascunși, ascultând, vociferând, bătând, raportând la stăpâni liberali, venerali, vandali, șacali: vor reușită mituită, plătită, ieșită cu sânge... Opoziția unită, cinstită, independenți, fervenți, naționaliști populiști, socialiști, unioniști, porniți la muncă cinstită. Trânteală, bușeală, repezeală, oblojeală, primită, gratuită, sărăcită de opoziția unită." După un asemenea declamatoriu, cu iz de bâlci, ca la iarmarocul de la Banca unde se difuza „Curierul de la Banca", Ardeiul, după ce urzica cu aluziile și în nordul Moldovei, în Bucovina, pe la „fostul ministru averescan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de partidele care nu au intrat în Parlament, se înfățișează cu aceiași lideri obosiți și rudimentari (Snegur, Diacov, Rusu etc.) - un adevărat club al rataților politici. Pe lângă faptul că această idee de unire a partidelor vine prea târziu (ca o oblojeală la un picior amputat, cum s-a spus), autorii morali (și penali!) ai dezastrului basarabean par să fi înțeles prea puține din cele întâmplate. În această ordine de idei, este de urmărit, cu speranță, evoluția noului Partid Social-Liberal, condus de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pe dealurile acum Înconjurate de fumul exploziilor, Într-un halou prăfos și auriu, și Începea să-i fotografieze pe primii bărbați ce se Întorceau din vârf ori erau aduși jos de camarazi, lăsând În țărână urme roșii, șchiopătând, susținându-și oblojelile și bandajele de pe răni, mudari de noroi și sânge, loviți de schije, orbi Înnebuniți care Își duceau mâinile la ochi, lovindu-se de toate cele la coborâre. Olvido era tot așa, În genunchi, când Faulques se ridicase și fugise un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
căci faci picingine pe obraz. Picinginile se nasc din pricină că copiii pun mîna, cînd se joacă cu găinile, pe la dos. Femeile, cînd caută găinile de ouă, se umplu pe mînă și apoi pun mîna pe copii. Ele se tămă duiesc cu oblojele* de culcuș de vacă. Pelin înspre Rusalii, sara, trebuie să pui pelin sub cap; altfel rusa liile descopăr casa și te iau. în ziua de Rusalii se pune pelin verde prin casă, ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lemn, o lance lungă și o spadă. Eram niște cavaleri rătăcitori. Se formase „armate”, un fel de găști între străzi. Normal că totul se lăsa cu răniți de adevăratelea și cu bătăile ce le primeam acasă seara, după care urmau oblojelile rănilor căpătate în „luptă” pentru dulcineele noastre și adormitul în oftaturi de durere, cu dorul de a porni a doua zi iarăși razna, cu alte arme - e vorba de cei care făceau imprudența de a veni cu ele acasă, pentru că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-n ea. Fugi de mama care-și aruncă moartea spre tine, Rupe-i numele din suflet ș-aruncă-l uitându-l. 30.09.1960 Hăituit de Îndoiala că nu-s eu acesta, mă Întreb obosit (Oboseala Întrebărilor urmează unor idei Încâlcite) După oblojeala neigienică a sufletului tăvălit prin trupu-mi prea Întrebuințat Ruginit În atingeri impure, neidentice cu porniri din adâncuri Ros de patimi puhave, căzute În sânge dinspre parșivul a fi Oh, zei nemernici, cât aș vrea să stau de vorbă cu voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o anumită oră, Aia știe unde să mă caute. Ia o pătură și vine pe plajă. Ea e cea care mă va duce acasă, după ce mă găsește aproape leșinat, târându-mi corpul inert pe bucata aceea de lână. Numai datorită oblojelilor, masajelor și ierburilor ei, izbutesc să mă mai pun pe picioare. După cum spune Aia, asfințitul soarelui dă drumul unui soi de magie rea pe care unele trupuri o captează în mod negativ. Zice că e și cazul meu; se neliniștește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
rest de la hîrtia pe care ai dat-o «casierului»”. (Archibald, „Pe meleaguri străine”, în Impresii de călătorie. Note de om necăjit, Tip. și Stabilimentul de Arte grafice George Ionescu, 1913, p. 128) 9. Folosită pentru comprese: „Doctorul a prescris reconfortante, oblojeli reci, cu gheață și apă de plumb, și odihnă”. (I. L. Caragiale, „Cum devine cineva revoluționar și om politic”, în Opere, ediția citată, p. 469) 10. Pentru alte întrebuințări industriale (cristaluri, emailuri, faianțe etc.), vezi: M. H. Landrin, Du Plomb. Nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sufletul lui se învăluie vânturi de revoltă, și înțelege, înțelege foarte bine că moșul-său pândarul va ucide pe primar și înțelege că altfel nu se poate să fie. SCENA CU PURCEII (HANS) Scena cu scroafa legată la gât cu oblojele. După urătură, acasă, tăcere, și toți își aduc aminte cu solemnitate de cel ce a murit... Un început de dragoste al băiatului... Dragostea domnișoarei, într-o seară, în balcon, pe când tânărul (care o fi) cântă din vioară... Bătrânul moare toamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
treabă, întreabă pe leneș. Vinul e dat să-l bee voinicii, nu toți nevoieșii. Un om trece pe drum mâncând harbuz și dă și la niște purcei, vorbind cu ei ca cu copiii. Scena cu scroafa legată la gât cu oblojele. Un vițel cu ragilă pe bot, ca să nu sugă la mă-sa. [IAȘI] 25 Iulie. Astă dimineață, trecând, trecând prin Piața Unirii în strada Cuza Vodă am văzut câțiva oameni oprindu-se și privind o mâță cu piciorul stâng de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întunericul, care acum toamna cădea mai devreme. Apoi se adunau în casă și-și scriau temele sau învățau lecțiile pentru a doua zi. Tatăl lor Costache, era chinuit de dureri reumatice și se doftoricea cu tot felul de unsori și oblojeli; tocmai terminase să se ungă pe la șale, se încinsese cu un brâu călduros de lână și stătea întins pe o laviță. Cu o zi înainte fusese în chirie până la Vaslui și se întorsese doldora de noutăți și vești ce le
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cadă numai valuri de aur. Mi-era un dor... Voichița își șterge lacrimile: De la Neamț, într-un galop am zburat... Am auzit: ești zâna răniților... Don Giovanni m-a învățat doftoriceala... Ochii tăi și mâinile tale sunt cea mai strașnică oblojeală... Voichiță, când or da turcii, să te adăpostești în cetate! îi spune cu îngrijorare, punându-i palmele pe umeri. Auzi, Voichiță?! Ai grijă de tine! E o poruncă! "Să am grijă!", se dezlănțuie ea. Cine vorbește! Cel ce se aruncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Nu vezi? Ți s-au aprins bojocii! Și crierii ți s-au aprins! Prea le pui la inimă toate. Ascultă bătrâne! Prea-i cauți în coarne lui Vodă Ștefan aista! Și nu te mai strădui să mă afinezi cu niscai oblojeli și cataplasme mincinoase... Valea Albă a fost pentru mine "proba focului". M-am descoperit pe mine însumi: "Cine-i cu adevărat Ștefan Vodă?" În zilele aistea de rătăciri, m-am scufundat în mine niciodată nu avusesem timp pentru asemenea adâncime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tău, că ochii mei văzură lumina", spune Ștefan molcom împăcat cu sine. "Ia sama ca lumina ce crezi că-i în tine să nu fie întuneric"... Ce vrei să faci? Ștefan își șterge fața cu o cârpă albă pregătită pentru oblojeală: Nu cumva ai vreo pereche de opinci? Cu cât mai ponosite, cu atât mai bine. Nu înțeleg, la ce ai trebuință de opinci? întreabă Daniil intrigat. Ce vrei să faci? întreabă din nou, dar Ștefan tace. Să nu faci vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
încet șchiopătând... Daniil, în prag, își mai șterge o lacrimă furișată printre crețuri și strigă: Să te întorci sănătos, Ștefan al Moldovei! Fâlfâie de bun-rămas... Ușa deschisă scârțâie... Apoi, un galop... Și ciocârlia... Daniil își suflă nasul în cârpa de oblojeală. Se lipește cu spatele de ușa dată de perete și rămâne așa, un răstimp, cu ochii pierduți în gol... Ce noapte... Ce noapte, șoptește el, dar brusc, se smulge. La muncă sihastre! Altarul n-așteaptă! La muncă! Ia dalta și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]