598 matches
-
lucru devenise însă clar: în pofida succesului considerabil, chiar și pe piața internațională, repetarea formulei nu ar mai fi adus niciun profit tinerei romanciere. Ar fi fost o variațiune sterilă pe aceeași temă, care i-ar fi adus autoarei reputația de obsedată, iar, din punct de vedere editorial, ar fi fost un eșec aproape garantat. De aici, probabil, foarte lunga perioadă de elaborare a celui de-al doilea roman. Din fericire pentru prozatoare, noua carte, Intrarea Soarelui, nu are nicio legătură cu
Alte legături bolnăvicioase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7734_a_9059]
-
timp de zece luni și a fost recent recompensat cu Premiul France-Culture-Télérama. Poveste de iubire (în curs de apatiție la Editura Leda, Grupul editorial Corint) este un alt fragment din viața oamenilor, ceva mai fantezist și privit din perspectiva unui obsedat sexual cît se poate de onorabil altminteri. Unde scrie că bunele intenții nu pot coexista cu perversitatea? Dincolo de o scriitură în cavalcadă, din care vă invit să gustați acum doar o felie, impresionează la Jauffret detașarea cu care își privește
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
și că autobuzul vine „din juma’ n juma’ de ceas”. Apoi Începu să numere, un autobuz, două autobuze, trei autobuze, timp În care se uita după toate fetele și femeile care intrau sau ieșeau pe poarta spitalului, ca un moș obsedat și Înrăit În rele. După autobuzul cu numărul patru, Victor aprecie că este timpul să iasă doctorii și asistentele din tură și cu ei ...d-ra Sorina. Așa s-a și Întâmplat, au Început să iasă grupuri mici iar Victor Olaru
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
la guvernare, PDL pare luat și el prizonier de către un cerc de inițiați. O altă eroare deci, pentru care șeful statului plătește azi costurile ineficienței guvernării: păstrarea celor trei în echipa de miniștri. Din păcate, plătesc și cetățenii de rând. Obsedați să și salveze clientela politică, antireformiștii din Guvern au sacrificat totul: pensii, salarii, TVA crescut. Au mai primit ultimatum și prin martie. Nu l-au respectat. De ce s-ar obosi acum cu reforma? De ce mai sunt ei miniștri azi? N-
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Will, Sofocle, Schnitzer, Psihozele sexuale...și Herghelegiu. Sau orice contemporan străin care-i cheamă-n Belgia, Olanda etc. Și-atunci, Întreb, are rost să mai pui În scenă autori de-ai noștri? Ce dacă-i NAȚIONAL? Afrim „sparge” cu un obsedat sexual elvețian, iar Măniuțiu o ține pe anticii greci, deci numai fraierii (În frunte cu mine) se țin de „băștinoși”. Mea culpa, bre ! Alex Ștefănescu a scris bine despre indicațiile de regie (didascaliile) la (lui) Camil Petrescu. Am abordat și
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
și opera lui Ionescu. În primul capitol se descifrează conceptele de identitate și alteritate, care l-au urmărit toată viața pe cel care la numai patru ani descoperă că omul e muritor. Între România și Franța, Între ortodoxie și catolicism, obsedat și de originea evreiască a mamei, urîndu-și tatăl, scriind și gîndind În două limbi, Ionesco a trăit deruta identitară pînă la obsesie („Nimeni nu mai e nimeni!”zice și un erou din Pietonul aerului). Teza conturează cu precizie portretul artistului
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
de bună seamă că n-am fost nici primul și nu voi fi nici ultimul. Totuși, câți dintre aceștia ajung să își răspundă într-un timp util lor, ai putea tu aprecia cam câți? S-ar putea să fiu eu obsedat, însă, personal, socotesc că ar fi cu adevărat ideal și înspre binele omului ca acesta să își dea răspuns la întrebările esențiale și care stau la temelia vieții lui (unul dintre aceste răspunsuri fii sigură că se referă și la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
să cred că, la un moment dat, „homo videns” se va speria de golul din el și va dori să-l umple cu ceva. Și va reîncepe să gândească. Poate că, atunci, Occidentul va Înțelege, că a decăzut prea mult, obsedat maniacal de „eficiență”, și va descoperi ce a uitat: că, la lumina stelelor, unele lucruri se văd mai bine decât luminate cu o lanternă. Nu mă aștept să se pună capăt „post-gândirii” printr-o atitudine combativă, categorică, de genul celei
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
greu, ca simplu muncitor la Fabrica de cherestea, iar Ramiro cum am spus, ghebos, irascibil și inadaptabil social, a murit după cincizeci de ani, holtei. La Ramiro te șocau privirea ageră, șireată, limbajul colorat și toate nătângiile sale de om obsedat, complexat și frustrat. Cu toate acestea, el avea mulți prieteni, care profitând de starea sa materială și de statutul lui de fiu de notar, îl vizitau zilnic în camera personală cu intrare separată prin spatele casei, unde se fuma și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
o rană se vindecă după un timp, unele chiar nu lasă nici sechele, pe când frazele acelea, caligrafiate, după toate indiciile într-o stare de surescitare, se țineau de el ca o umbră. Până când? Până când? se întreba el mereu. Pleca dimineața obsedat de cuvintele ce-l culpabilizaseră și seara, când se întorcea spre căminul conjugal, se oprea din loc în loc să vadă, nu cumva a rătăcit drumul spre casă? Uneori i se părea că nu recunoaște anumite imobile sau străzi. Mai făcea câțiva
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
importanța documentării, numind-o, atît de frumos, „dialog În plan intim cu imaginile” ; explică , vizionar ( să nu uităm că gîndurile artistului au fost redactate În deceniile optnouă ale secolului trecut!) că „rareori o scenă de teatru poate cuprinde orice repertoriu” ; obsedat, ca orice artist care trebuia să facă față eternei lipsei de fonduri alocate realizarării scenografiei, explică : ” Uneori, talentul și cultu ra reușesc să suplinească lipsurile materiale, făcînd minuni . Minuni Însă nu se fac zilnic”; iar În altă parte, completează :” Termenii
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
restrânsă”: eu ,,inculpatul”, mama ,,judecătorul”, martori cartea și caietul de chimie și executant făcălețul. Am trecut cu brio verificarea cu toata ,,bunăvoința” mamei pentru a-mi aplica o ,,corecție”. Am scăpat pentru că știam carte; am scăpat și de aceea profesoară obsedată, care a fost internată din nou într-un spital de neuropsihiatrie, dar, până la sfârșitul ,,aventurii” am fost supus unor examinări ,,publice” personalizate, în urma cărora am obținut numai note maxime. Uf ! A urmat clasa a VIII-a cu o nouă profesoară
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
Singur de astă dată. Câteva mese stinghere, afișe de cinema din anii '60. Alb și roșu" (p. 52). Scriitura Irinei Egli este una minimalistă. Fraza este scurtă, sacadată, adesea eliptică. Un scris spasmodic, în consonanță cu deruta existențială a Andei, obsedată continuu de ideea că este urmărită de o forță neștiută. Această scriitură "pragmatică", lipsită de zorzoane stilistice inutile și de ambiția analizei conferă romanului ritm, forță și credibilitate. Romanul Irinei Egli se citește, realmente cu sufletul la gură. Scriitoarea are
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
-te de-aici, băi ăsta!“ sau îi va răspunde înțepată: „Mersi, dar am și eu o casă frumoasă, și mai am și-un soț în ea“. Ce dracu’ își face cu mâna lui prostul ăsta! idiotul ăsta! băiețelul ăsta lunecos! obsedatul ăsta sexual! Pur și simplu nu e-n stare - nu vrea - să-și controleze focul puțulicii, febra ce-i încinge creierii, dorința mistuitoare de a explora noul, neîmblânzitul, nemaipomenitul și, dacă vă închipuiți una ca asta, nemaivisatul. Când vine vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
un centimetru deasupra rădăcinii - e cea mai bună soluție pentru o călătorie cu autobuzul, făcând ca geaca mea (sper!) să zvâcnească și să salte cât mai puțin. O astfel de tehnică presupune, desigur, renunțarea la vârful sensibil, dar nici măcar un obsedat sexual nu-și poate permite să facă abstracție de faptul că o bună parte din viață înseamnă sacrificiu și autocontrol. Laba cu trei degete am născocit-o pentru locurile publice - am folosit-o deja la varieteul Empire, în centrul Newark-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
înfigă șuriul în inima mea - sau ea însăși avea s-o ia razna, râsul avea să se transforme într-un acces de isterie - și Dumnezeu știe ce catastrofă avea să se întâmple. Eddie Waitkus! Să fi fost o call-girl? O obsedată? Să fi fost combinată cu vreun traficant portorican care tocmai urma să dea buzna în viața mea? Să dea buzna în viața mea și să-i pună capăt, pentru cei patruzeci de dolari din portofel și un ceas de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Nu în cazul meu! Sau, cu un caz ca al meu, te pomenești că, de fapt, nici nu poți fi suficient de simplist! Faptul că era roșcată și pistruiată chiar trebuie să mă facă s-o asimilez, în inconștientul meu obsedat, cu maică-mea? Numai pentru faptul că ea și regina trecutului meu sunt vlăstare ale aceleiași palide vițe a evreilor polonezi? Ăsta să fie, oare, punctul culminant al dramei oedipiene, doctore? Încă o farsă, prietene! Mă tem că pe-asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cât îmi ia ca să străbat coridorul, descântecul mi se derulează în gând, în timp ce-mi culeg haina din cuier și pornesc spre ușă. Dar nu. Niciodată n-o să-l mai folosesc. Am zis. Nu mai vreau. Niciodată. Capitolul 11 Obsedații de zgomot. Oamenii ăștia alergici la liniște... Prin tavan se aude o tobă care bubuie, bubuie, bubuie. Prin pereți se aud râsetele și aplauzele morților. Chiar și în baie, chiar și atunci când faci duș, se aud vocile de la radio prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
vorbește cu o femeie și vrea să-i ceară scuze, se și trezește că mîna Mariei Săteanu îi prinde pieptul cămășii: Ascultă, puștan obraznic ce ești! Drept cine mă iei?! Mă confunzi cumva cu vînzătoarea de la autoservire?... Căreia, ca un obsedat ce ești, îi sorbeai cu privirea sînii, prin deschizătura halatului! Cu privirea n-am putut decît să-i admir, ca pe tot ce-i frumos, dealtfel spune Mihai pe un ton jos, dar sigur, cu care vrea să-și mascheze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
noi. Mihai se ridică de pe marginea patului, ia sticla și toarnă puțin în pahare. Bea, apoi așteaptă cu paharul lîngă buze pînă face și Maria același lucru. Și dacă nu mai vin la voi, deși, surîde el, jucîndu-se cu paharul obsedat cum sînt, aș dori totuși să vin la dumneavoastră?... Hm! pufnește Maria într-un surîs scurt, sorbind vodca pînă la fundul paharului n-am să pot niciodată să înțeleg cum de mai ești teafăr acum. Ascultă! devine ea gravă, izbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și, în furia ei, să plece. "Trebuie să-i mai dau să bea. Imposibil să rămînă tot timpul rece, insensibilă o păpușă de cauciuc!..." Amintirea clipelor de mai înainte, cînd a îmbrățișat-o pe Maria, îl cutremură pe Mihai: "Un obsedat n-ar fi luat în seamă vocea ei rece, teama de-a nu i se rupe ciorapii; ar fi posedat-o. Dar asta am urmărit eu?! Sînt un psihopat, care se inhibă la cel mai mic protest, ori, ca bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
iar vocea, modelată prin inflorescența simțămintelor redeșteptate, să-mi spună că patul în care urma s-o invit e egoist, pentru unul singur. Clipele acelea mi-au arătat că sînt rezerve mari, uriașe, în sufletul ei. Nu, nu-s un obsedat, cum mi-a fost teamă. Iar gesturile de atunci, din chinul forării unui munte de zgură și rocă, pentru a dovedi că-i vulcan, cu miez incandescent, nu trebuie să mi le amintesc acum, aici, la rece; abia acum aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ea interesată de ce altceva îți închipui c-aș fi dorit-o? Prea te obsedează întîmplarea aceea, văd. În studenție, o femeie m-a șantajat... spune Mihai timid așa făcea ea rost de bani... Iar tu, de atunci, ai rămas handicapat, obsedat că... Nu numai asta. O colegă de-a mea, în studenție, la care țineam toți, revenind la realitate după o perioadă de explozie sentimentală alături de un escroc, și-a dat seama că-i gravidă, și..., dezorientată..., încercînd un leac... Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
negativitate superficială. N am întâlnit om care să aibă o mai slabă aderență la valori ca românul. De când există România, nici un intelectual n-a murit pe o idee, vreau să spun că nici unul nu s-a substituit vreunei idei. Intelectualul obsedat este un monstru la noi. Îndoiala de sacrificiu este o notă diferențială a românului. Credința în inutilitatea jertfei este așa de organică, încât ar trebui o febră asemănătoare epocii de martiri ai creștinismului pentru a convinge acest popor amărât de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și evrei. Nici despre unii, nici despre alții nu avea nimeni nimic bun de zis, ba dimpotrivă. - Ascultă, Mathieu, ăștia nu știu că războiul s-a terminat și Hitler a fost învins? - Ba da, dar nu-i interesează. Sunt puțin obsedați, cred. - Și nu se poate face nimic? - Nu prea... am încercat noi să-i reeducăm, dar sunt rezistenți... Știam. - Mathieu, i-am zis, se pare că nu o să rămân aici. Astea cinci minute mi-au fost de-ajuns. Hai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]