50,269 matches
-
de audiență (camere video cu circuit închis, porți magnetice, detectoare, radare), ruptura de continuitatea nu se mai operează în spațiu, ci în durată (închideri de fabrici, greve, etc.). Teledetecția sateliților și obiectivul camerei de filmat înlocuiesc "profunzimea cîmpului suprafețelor expuse observației (directe) în profitul profunzimii timpului de înregistrare (indirect) al datelor numerice", orașul fiind, nu explorat, ci supraexpus. Limitele nu mai țin de categoriile spațiului, ci, tot mai mult, de cele ale timpului: diferența dintre centru și periferie se face între
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
ci supraexpus. Limitele nu mai țin de categoriile spațiului, ci, tot mai mult, de cele ale timpului: diferența dintre centru și periferie se face între un timp de lucru și un timp al vacanței. Preferința pentru informația indirectă, mediatizată, în detrimentul observației directe (inclusiv în știință, unde rezultatele experimentelor sînt citite și interpretate de instrumente perfecționate, observația directă fiind din ce în ce mai rară) are efecte stranii asupra percepției în sine: "efectul de real suplinește, se pare, realitatea imediată". Criza marilor narațiuni în favoarea micro-narațiunilor se
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
ale timpului: diferența dintre centru și periferie se face între un timp de lucru și un timp al vacanței. Preferința pentru informația indirectă, mediatizată, în detrimentul observației directe (inclusiv în știință, unde rezultatele experimentelor sînt citite și interpretate de instrumente perfecționate, observația directă fiind din ce în ce mai rară) are efecte stranii asupra percepției în sine: "efectul de real suplinește, se pare, realitatea imediată". Criza marilor narațiuni în favoarea micro-narațiunilor se dovedește a fi o mai generală criză a noțiunii de dimensiune "ca discurs de măsurare
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
douăzeci de pîini în România. Procesul comunismului nu mai interesează pe nimeni, dar un proces moral al corupției, începînd de pe vremea cînd faimosul Ștefănescu, milionarul afacerilor cu vinuri, a fost executat ca să nu vorbească, ar oferi nume și rezultate isntructive. Observațiile mele personale mă fac să afirm că există un arbore genealogic al corupției de azi cu rădăcini și nume ilustre în anii ceaușismului sau mai devrme. Nu mă refer la acapararea de locuințe, care e tot o față a corupției
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
în abstracțiuni și nu este cazul: romanul este scris cu eleganță, iar plăcerea - plăcere pe care o caut mai abitir decât "ideologicalele" - vine de la ispitirea continuă a ficțiunii, a spunerii frumoase, a desfășurării plastice. Frază înaltă, deloc scorțoasă, plină de observații pe cât de exacte, pe atât de mângâietoare spiritual. O dovadă, oricând convingătoare, că (indescifrabil n.n. - tabloul?) nu poate fi lucrat decât de inteligența cultivată. Cunosc muzicieni care, fără să fi auzit niciodată partitura deschisă înainte-le, trăiesc intens bucuria descifrării
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
dificilă și seducătoare în același timp, se găsește, nu de multă vreme, criticul de artă Maria Magdalena Crișan. Cunoscută în principal ca om de televiziune și ca un actor alert al scenei noastre artistice, ea a hotărît să treacă de la observația critică și de la proiectul teoretic la promovarea nemijlocită a valorilor și la construcția instiuțională propriu-zisă. împreună cu pictorița Ileana Micodin, ea a deschis Galeria Sabina & Jean Negulescu, galerie orientată exclusiv spre arta contemporană sau, mai exact spus, spre acele personalități ale
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
găsim mai degrabă un ton disprețuitor față de dinamismul modelor, al prostioarelor adolescentine: "Blugi, bocanci și Cioran! Apoi, pe la 30 de ani, ai noștri tineri virează spre afaceri și politică. Atunci, înfipți adînc în zădărnicie, Cioran nu-i mai interesează." O observație corectă despre un caz special de priză la publicul adolescentin și un ton acru de "dascăl" cu tema "toate-s vechi și nouă toate". Poate părea ciudat că analizez o opinie desprinsă dintr-o bucată literară, că fac proces de
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
În periodicele vremii, scrie Teodor Vârgolici în Nota la volumul de față, au rămas însă uitate extrem de numeroase articole, pe care ne propunem să le scoatem la lumină în volumele următoare ale ediției noastre, dacă împrejurările ne vor fi favorabile." Observație de o deosebită importanță. În ce constă importanța? În faptul că atrage luarea aminte că volumele intitulate Publicistică au în vedere numai articolele care nu au mai făcut obiectul altor culegeri, constituite, evident, în aceeași direcție chiar de Gala Galaction
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
jocul actorilor adus în prim planul atenției, personaje reale trecute prin sita sensibilității scriitorului, portrete și autoportret, legate între ele de probleme literare, de experiențele creației, de viața politică și socială. Fără să fie teoretician, Gala Galaction se lansează în observații, adesea exprimate printr-un joc de cuvinte, printr-o anecdotă, în strânsă comunicare, în stare să dezvăluie succesiunea generațiilor politice, să le transforme în investigații morale. Gala Galaction este atent la criteriul moral al generațiilor, de pe poziția, favorizată dar dificilă
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
albastru, cu propria mână: Constanța, D. Stelaru (copie). Iar în secțiunea 1935-1938, faptul că placheta de versuri Blestem a fost descoperită și publicată de Maria și Gheorghe Sarău în revista "Manuscriptum" din 1990, numerele 4-5. Victor Corcheș lansează o interesantă observație, de perspectivă pentru cercetarea sa, pornind de la arhiva legată atât de Uniunea Scriitorilor, cât și a faptului că Dimitrie Stelaru ar fi dirijat activitatea Cenaclului literar Filimon Sârbu din Constanța: "Arhiva celor două instituții nu s-a păstrat, ori nu
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
introductiv" se simte plutind în aer ideea că Dimitrie Stelaru este "un poet atras de roman", atras de substanța epică, dirijat de intuiție mai curând decât de construcțiile teoretice. Oricum, stilul concentrat, iluminat de metafore, este semnalat a uni luciditatea observației cu fantezia poetică într-un ansamblu în care nimic nu este neutru. Ceea ce m-a frapat citind proza lui Dimitrie Stelaru a fost puritatea dureroasă imaginată de el. Există pagini antologice, semnalate pe parcursul demonstrațiilor analitice. Sunt atât de frumoase încât
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
șarpele se ridică dintr-un borcan misterios." Și totuși ziarele Cum la început de an nu se întîmplă mai nimic, ziarele trăiesc din retrospective și din fapte diverse. Astfel că în locul obișnuitei reviste a presei cotidiene Cronicarul vă propune cîteva observații despre tendințele presei centrale în anul care s-a încheiat. Prin comparație cu televiziunile și cu posturile de radio autohtone, e limpede că presa bucureșteană nu și-a pierdut incisivitatea, mai mult, ziarele care contează au dovedit cu vîrf și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
mai fi de adăugat pasajele de veritabil roman polițist și de aventuri care condimentează parabola prințului "actualizat". Autorul își construiește narațiunea ca un spațiu interstițial între sarcasmul mușcător și ironia à la manierè de "Cațavencu", pe de o parte, și observația lucidă, de gust tragic, pe de cealaltă parte. Culoarea portretelor tinde spre caricatural, spre grotesc, excepție făcând personajele disidente și Dracula, singurul lucru care i se poate reproșa fiind mustățile imense, răsucite până spre urechi, care încadrează figura bărbatului în
Un roman parabolă by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14457_a_15782]
-
fraze întregi în engleză, germană, rusă, poloneză, în latinește și chiar și în finlandeză... Numai când este supărat sau înduioșat la culme, altceva Malaparte nu găsește să spună decât ce spunem și noi la bucurie, la necaz... Acuitatea ideilor și observațiilor lasă deodată loc trăirilor și spontaneității vieții. Scrisă în 1943 și apărută în 1944, opera de bază a lui Curzio Malaparte poartă drept titlu expresia germană definind dezastrul total, deși autorul pretinde că ea ar proveni din ebraică, de la cuvântul
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
Marina Constantinescu Nu știu dacă neapărat această pagină dintr-un număr al revistei în care ne luăm rămas bun de la un an și-l așteptăm, cu emoție și cu speranță, pe cel nou este doar suportul unor observații despre un spectacol. Văzîndu-l și revăzîndu-l, a stîrnit în mine o lume ciudată a copilăriei și adolescenței mele, a trezit din adormire fraze întregi, mărci ale unor prejudecăți teribile, un cod lingvistic și mental care mă fascina, fără să-l
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
și calitatea interpretărilor ei, încerc să mă fixez doar asupra felului cum tratează traducerea, ca problemă de artă literară. Traducerile sunt "interpretul unui popor pe lângă altul, schimbul de idei și sentimente care face să circule viața și să reînnoiască sufletele...". Observația cu oarecare tentă de teoretizare, apare în prezentarea volumului Tălmăciri al lui Șt. O. Iosif. Aplicarea în practică își găsește locul în două traduceri comentate, Lirica lui Horațiu, datorată lui N. I. Herescu, și Satire de Juvenal, sub semnătura lui I.
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
1971), tratează texte critice din Lukács, Barthes, Blanchot și Jakobson, după aceeași metodă și cu aceeași finețe care se întîlneau altădată doar în textele ficționale. în aceeași ordine de idei, cu privire la standardele actuale ale compoziției literare, Matei Călinescu făcea o observație foarte pertinentă: în timp ce standardele compoziției literare moderniste ar trebui căutate în poezie, în caracterul ei independent și autonom, incompatibil cu transferul lingvistic, cele ale compoziției postmoderne ar fi prin excelență asociate cu ficțiunea și narativul. în epoca actuală, modelul ficțional
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
intelectualului român, autor chiar al unor teorii în acest sens, Ion Ianoși păstrează, și cu acest volum, o necesară (și foarte productivă, de altfel) distanță față de diferitele servituți și oferte publice ori economice, pentru a se consacra, în schimb, studiului, observației de pe margine, glosei culturale la situația socială, politică și existențială a epocii, uneori și a momentului. Ianoși preferă analiza la rece - dar fără răceală - asimilării proprii într-o vâltoare fără sens și fără convenții, din care nimeni nu mai pricepe
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
a confundat, treptat, cu personajul pe care și-a propus să-l întruchipeze. Ieșirea din rol era imposibilă, de vreme ce omul devenise ceea ce părea celorlalți doar personaj dramatic". Sigur că Mircea Scarlat poate avea dreptate atunci cînd construiește aceste "scenarii", dar observațiile sale mi se par discutabile din cîteva puncte de vedere. În cazul scriitorului nu se pot formula, fără riscul de a greși, ecuațiile asumare-realitate și adoptare-mască (poză); termenii sînt interșanjabili și din două ecuații avem, în fapt, una singură. Criticul
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
valoare. Pretutindeni, în text, spusă direct sau numai subînțeleasă, ideea de bază a lui Nicolae Bălcescu este că se simte investit cu "misie istorică". Drept urmare, consideră o primă datorie a lui însușirea sistematică a fondului documentar al arhivelor și cu observațiile culese din ele, izvoare reci și exacte, să scrie ca un moralist obiectiv. Trăsătura nu anulează însă altele, care aparțin omului pasionat, liric și retoric, concepând o lucrare a perspectivei: "această ochire ne va da înțelegerea revoluțiilor ei de față
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
Spațiul nu permite citarea atâtor scene legate de legile războiului, ori de ramificațiile povestirilor, toate având resurse obiective în realismul notației. Că de aici se ajunge la exaltări, este adevărat, numai că ele nu afectează substanța viu colorată local, planul observației, al evidențelor și al raporturilor dintre fapte și lucruri. Un amănunt aș ține să nu-l pierd din vedere: că Mihai, deși ar trebui să fie programatic simbolic, el nu apare ca un invincibil. Noi îi cunoaștem sfârșitul tragic, dar
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
noi apar frecvent astfel de culegeri. Cele mai multe cărți de critică sînt de acest tip. Doar că puține (ca să nu zic nici una) își propun mai mult decît republicarea în volum a articolelor din reviste și anume o radiografie a actualității literare. Observațiile lui Pierre Jourde sînt valabile, desigur, pentru scena literară franceză. Ele merită însă a fi citite și de literații români: au un anume grad de universalitate. Sau, poate, ar trebui să spun că, într-o lume pe cale de globalizare, ce
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
ia premii trebuie să fie cît mai prezenți în presă, la radio și la t.v. Indiferent cu ce: dar mai ales cu declarații despre tot și despre nimic. La acest "teatru al iluziilor", critica literară contribuie în mod decisiv. Observația cea mai frapantă pe care o face Pierre Jourde este că polemica a dispărut aproape complet din viața culturală franceză. De treizeci de ani, nici o încrucișare de săbii n-a mai amintit de bătălia pentru Hernani din secolul XIX sau
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
se inocula "mutilează, reduce și umilește". Există, pretutindeni în aparatul critic, atenția mărită asupra examenului lui G. Călinescu, în desfășurarea firească a scrisului său, a lui G. Călinescu, cel confruntat cu părerile criticii și cel care se vede pus sub observația mărită a Direcției de Propagandă a C.C. al P.M.R., ale cărei revizuiri ideologice și reevaluări de conținut au avut ca urmări prefaceri și prelucrări. Toate cele mai de sus au ecoul firesc în concepția asupra ediției critice, ferm pusă în
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
de Gheorghe Sfaițer, primul captivând prin incursiunea curajoasă în lumea pușcăriașilor cu condamnări pe viață, criminali irecuperabili, unii în serie, remarcabili totuși prin umorul involuntar ori candid (!) jucat al confesiunilor - Sălașul intrând, pe de altă parte, în clasa documentarelor de observație, ilustrând pe îndelete (și pe tăcute) viața austeră a unei țărănci de la munte cu cadre frumoase și plastice. O mențiune specială a fost acordată filmului Două sate al Alinei Mungiu-Pippidi, cu un proiect interesant la bază (o paralelă între Scornicești
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]