265 matches
-
cu semne! Sumarul fascioarei I-a e următorul: Ioan Amos Comenius. - Băncile de școală (cu ilustrațiuni). - Importanța și utilitatea studiului limbei române. - Geometria în școala poporală - Din calculul [în original: computul] cu frângeri vulgare. - Pentru primul învățămînt din istorie. - Câteva observațiuni relative la orele de lectură în școala poporală. - Regule de toate zilele pentru învățători începători (în original: incipiențit. - Ortografia cu semne. - Pentru "Școala romînă". - Varietăți. - Bibliografie. Ceea ce ne cam miră în foaia pedagogică a d-lui Petri e reproducerea nimicurilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Alta a fost purtarea d-lor I. Grevy și Waddington; și nu ne îndoim că moderațiunea, energia și înțelepciunea de care au dat probe va contribui mult a întări guvernul pe care-l prezidează. Dară să terminăm printr-o ciudată observațiune. Teoria susținută în 1876 de cătră d. I. Brătianu și aprobată de M. Sa Domnitorul, adică dreptul pentru Cameră de a, face chiar instrucțiunea procesului miniștrilor, n-a fost aprobată nici chiar de minoritatea violentă și ultrarevoluționară a Camerei franceze
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întrece: îndrăzneala lor. [15 aprilie 1879] PESTE CÎT TIMP VA PIERI LUMEA? Profesorul Dulbois Reymond ținu în 19 martie curent o disertație înaintea unui public foarte numeros din Bremen din care reproducem și noi după "Voss. Ztg. " următoarele: După ce schițează observațiunile indienilor, parților, grecilor, romanilor și vechilor germani asupra originei lumei și finitul ei, oratorul expune ipotezele cristianismului asupra pieirei lumei, așa-numită ultima judecată, ipoteze ce au mișcat {EminescuOpX 220} până în ultimii secoli spiritele lumei creștine și cari au determinat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu este a mea, ci a celor cari, având a zice ceva, nu au zis nimic și care, putând să lumineze țara, nu au vroit să o facă. Atât aveam de zis și vă rog să-mi permiteți o ultimă observațiune. Credeam că trecutul meu politic mă pune la adăpostul unor insinuațiuni ca acele de care am vorbit mai sus. Se vede ca m-am înșelat. Fiind însă că ați iertat pe conservatorii de la Mazar Pașa, sper că va veni o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu erau în stare a altera judecata sa, răsărită numai și numai din natura lucrurilor. Ca agent diplomatic al țării la Constantinopol și la Paris, ea ministru, ca reprezentant în Adunări, el s-a distins prin fineța spiritului său de observațiune și prin dreaptă judecată. Ca orator, el nu era din aceia al căror glas puternic și pasiune elementară sânt în stare a mișca masele, el era un orator de cabinet, fin, spiritual, stăpân pe mișcările și gesturile sale, dominând cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sa de credință opiniile nimărui. Noi ne-am făcut datoria reproducând discursul prințului în întregul lui, discurs care, abstracție făcând de la pasajele privitoare la politica esterioară, coprinde multe idei de-o valoare practică într-adevăr naționale și conservatoare și multe observațiuni cu totul juste. Proiectul asupra maioratului propus din inițiativa d-lui Carp ni-l aprop[r]iem cu totul și vom reveni asupra lui cu argumente, nu cu fraze și declamațiuni, precum o fac foile roșii, cari din pur liberalism
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se vede și de ce e vorba și se dau si nouă lumini în cestiune. Pentru astăzi lăsăm să urmeze articolul al doilea. II 15 decemvrie 1879 Când am încheiat cea din urmă revistă de politică zilnică a "Analelor" cu câteva observațiuni asupra jidovimei germane, n-am avut deloc ambiția de a zice ceva nou. Am dezvoltat numai mai cu de-amăruntul câteva idei ce le rostisem încă acum opt ani în Studiile mele politice și istorice (III, 557). Observațiunea asupra strigătului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu câteva observațiuni asupra jidovimei germane, n-am avut deloc ambiția de a zice ceva nou. Am dezvoltat numai mai cu de-amăruntul câteva idei ce le rostisem încă acum opt ani în Studiile mele politice și istorice (III, 557). Observațiunea asupra strigătului invers de hep-hep a gazetelor noastre, care azi trezește atâta mânie, este deja acolo; repetarea e din nenorocire una din datoriile publicisticei. Intenția mea era să arăt că în mișcarea aceasta care-a cuprins vădit poporul nostru bun
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și relevează în scrisoarea sa, de-a numi odată pe Gothe și pe Fichte două spirite de rangul întîi; însă el retace cu ce cuvinte odioase [î]i atacă pe acești doi la pag. 245 sq; el retace grațioasele sale observațiuni asupra "fructului veninos din sămânța lui Fichte" (361). Dumnealui povestește cum în iarna anului 1806-7 evreii din provinciile noastre poloneze au dat mână de ajutor dușmanilor țării și întreabă apoi cu încredere: "Ce? Poate că trebuia să rămână credincioși și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
publicăm următorul discurs, rostit de către unul din asistenți, d. N. Kirilov, profesor la gimnaziul Cantemir. Precum se va vedea din citirea lui, un șir de noi dispozițiuni din proiect cari până acum n-au fost analizate prin ziare fac obiectul observațiunilor d-lui profesor. [11 februarie 1881] ROMÎNII DIN VIENA Reproducem fără comentare următoarele rânduri din "Deutsche Zeitung" relative la balul dat de studenții români din Viena. Adevăratul vienez, zice numita foaie, niciodată n-a prea fost forte în cunoștințe etnografice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
proiectul de conversiune al d-lui Brătianu lasă la o parte împrumuturile Stern, Oppenheim și Iași - Ungheni, pentru că ele expiră repede, și anume în opt ani și jumătate. Dăm aci proiectul de lege în întregul lui. Din el și din observațiunile ce urmează mai la vale se va vedea natura operației financiare, propuse de guvern. Art. 1. Pentru conversiunea obligațiunilor domeniale existente, însumă de lei 56022000; pentru acoperirea cheltuielilor de construcțiune ale căii ferate Ploiești - Predeal, în sumă de 34350351 lei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În secții unite, după ce s-a dat citire proiectului de lege, au luat cuvântul d-nii A. Lahovary și Carp, cari, deși aprobând în principiu unificarea datoriei publice pe baza rentei 5 procente, au făcut totuși, față cu proiectul prezentat, următoarele observațiuni. Au contestat exactitatea țifrei de 34350351 lei ce se pretinde a se fi afectat pentru linia Ploiești - Predeal; apoi au contestat cele 31077726 lei despre cari și astăzi guvernul și organele lui mai cutează a susținea că ar fi rezultat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
generalul, în anume ocazii, la solemnități etc. să dea pasul întîi reprezentantului puterii civile - care e numai căpitan. Împrejurarea că e frate cu ministrul Stătescu e mai mult în defavorul decât în favorul său. Nu doar c-am aștepta ca observațiunile noastre să aibă vrun efect asupra d-lui C. A. Rosetti. Le facem pentru a fi arătat inconvenientele unor asemenea numiri, inconveniente cari ni se par mai mari decât foloasele. [4 iulie 1881] ["ESTE MAI MULT DECÎT UN AN... Este
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
împărtășim decât în parte sau indirect și cari au nevoie sau de-o rectificare, sau de tranziția printr-un nou punct de vedere. Noi, de ex., avem în privința așa numitului antagonism dintre moldoveni și munteni o părere proprie, bazată pe observațiuni etnologice, care modifică esențial maniera de-a privi cestiunea. Nu există, după a noastră părere, nici o deosibire între rasa română din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilă parte a Ardealului și a Țării Ungurești. E absolut aceeași rasă, cu absolut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
populațiunile nemaghiare din Ungaria și că guvernul unguresc au adresat prefecților o circulară chemând atenția lor asupra acestui fapt și obligîndu-i de-a încunoștiința administrația superioară îndată ce vor descoperi urmele unei asemenea agitații. "Daily Telegraph " în fine consacră asemenea câteva observațiuni activității unei pretinse "Romînii irredente". Foaia engleză zice că agitația "Irredentei" e în adevăr de natură a produce neliniște și a cauza supărări autorităților imperiale și regale, dar că ea nu află simpatie deosebită nici între românii de dincoace nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n-ar fi trebuit să izbutească încercările acestor oameni de-a pune toate ramurile organice ale vieții statului în mînile unei demagogii abile și viclene, a unor alegători lesne de intimidat sau de amăgit. "Romînul" face în privirea electivității următoarea observațiune: Dacă partida liberală cere electivitatea pentru a înrîuri în alegeri, de ce oare acea înrîurire n-ar face-o ea cu mai multă, putere asupra miniștrilor cari sunt din sânul ei? Dar acea înrîurire o și face partidul. Au existat miniștrii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trebui să preocupe și Coroana, al cărei interes bineînțeles e de-a avea în opoziție un partid cu instincte legale și capabil de-a guverna. [26 septembrie 1881] ["BROȘURA D-LUI G. MÎRZESCU... Broșura d-lui G. Mîrzescu intitulată Câteva observațiuni asupra legislațiunii și organizării judiciare ne îndeamnă să ne mai întoarcem câteva monente la cestiunea aceasta. Deputatul colegiului III de Iași recapitulează multe din considerațiile aduse în aceste coloane, le întemeiază însă pe citate din mari jurisconsulți. Astfel maimuțăriile comise
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 277. Ibidem, II, p. 73. Vezi Simion Retegan, „Contribuția satului la mișcarea națională a românilor din Transilvania În perioada liberalismului austriac”, În volumul Stat. Societate. Națiune. Interpretări istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 347. Apărute sub titlul „Observațiuni statistice despre cultivațiunea pământului Europei”, Foaie pentru minte..., XVI, 1853, nr. 42, 48-51; continuate sub titlul „Observațiuni statistice despre comerciulu Europei”, În nr. 1-3 pe 1854. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , „Observațiuni statistice...”, Foaie pentru minte..., XVI, 1853, nr. 42, pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
națională a românilor din Transilvania În perioada liberalismului austriac”, În volumul Stat. Societate. Națiune. Interpretări istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 347. Apărute sub titlul „Observațiuni statistice despre cultivațiunea pământului Europei”, Foaie pentru minte..., XVI, 1853, nr. 42, 48-51; continuate sub titlul „Observațiuni statistice despre comerciulu Europei”, În nr. 1-3 pe 1854. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , „Observațiuni statistice...”, Foaie pentru minte..., XVI, 1853, nr. 42, pp. 320-321. George Bariț XE "Bariț" , Ideologia generației române de la 1848 din Transilvania, București, 1968, pp. 37-47. Vezi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Interpretări istorice, Cluj-Napoca, 1982, p. 347. Apărute sub titlul „Observațiuni statistice despre cultivațiunea pământului Europei”, Foaie pentru minte..., XVI, 1853, nr. 42, 48-51; continuate sub titlul „Observațiuni statistice despre comerciulu Europei”, În nr. 1-3 pe 1854. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , „Observațiuni statistice...”, Foaie pentru minte..., XVI, 1853, nr. 42, pp. 320-321. George Bariț XE "Bariț" , Ideologia generației române de la 1848 din Transilvania, București, 1968, pp. 37-47. Vezi concluziile capitolului anterior, „Italia la 1850, În conștiința publică a românilor din Transilvania”. Cornelia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Academiei Române, București. Liteanu E., Ghenea C. (1967) "Harta tectonică a României Studii tehnice și economice Com. Geol., seria N, Nr. 3, București. Liteanu E., Ghenea C. (1966) "Cuaternarul în România"; Studii tehnice și economice Com. Geol., București. Macarovici N. (1949) "Observațiuni asupra forajului de la DeleniHârlău"; Revista Științifică "V. Adamachi", XXXV, 1-2. Macarovici N. (1965) "Cercetări geologice în sarnațianul Podișului Moldovenesc"; An. Com. Geol., Vol. XXVIII. Macarovici N., Bejan V. (1957) "Asupra genezei apelor mineraledin Moldova dintre Siret și Prut"; Studii și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
aparențe. De altfel astrologia se va răzbuna crunt pe Eudoxiu. Celebrul Sistem al Lumii întocmit cu atâta trudă de astronomul din Knidos, pentru a corespunde cât mai mult mișcărilor observate la planete, a fost părăsită de lumea savanților în urma efemeridelor "Observațiuni pe 1903 ani", aduse de Calistene din Babilon. Odată ostilitățile deschise, au urmat schimburi de focuri neîncetate , de-o parte și de alta. - Dacă astrele influențează omul, această acțiune nu trebuie să fie continuă? Situația cerului schimbîndu-se continuu, pronosticul mai
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Glogojeanu, toți viitori generali (cu excepția lui Nicolaid), și conducători ai unor departamente ministeriale, structuri informative și mari unități. Fără a se diferenția prea mult de definițiile anterioare, aceste instrucțiuni considerau că „prin informație se înțelege orice document, orice întâmplare, orice observațiune, de orice natură ar fi, dobândite prin orice mijloace și care pot să ajute la cunoașterea inamicului”. Pentru obținerea datelor de interes, organele militare de informații puteau utiliza centrul de informație, centrul înaintat și organele speciale de informații. Printre acestea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și 19). 75. La toate persoanele juridice nesubvenționate controlul se va exercita de inspectori sau alți funcționari superiori delegați de ministerul competent, din oficiu sau la cererea organelor de administrație a instituțiilor respective. (Lege, art. 21). 76. Inspectorii nu fac observațiuni și nici nu dau indicațiuni directe organelor de direcție și administrație a persoanelor juridice controlate. Ei numai constată faptele pe cari le consemnează în rapoarte scrise, însoțite după cazuri și de procesele-verbale încheiate la fața locului. Rapoartele se vor înainta
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
1 - Asupra modificării, ce elu aru socoti de trebuința a se face programei în vigore, consiliulu, cerendu mai anteiu opiniunea tutuloru consilieloru școlare, va elabora, noulu proiectu de programa. 2 - Consiliulu permanente va supune acestu proiectu de programa, însoțitu de observațiunile sale și de opiniunile consilieloru școlare, la esaminarea consiliului generale alu instrucțiunii. 3 - Programa, aprobată de doue treimi ale acestui din urmă consiliu, se va tramite ministrului, care o va supune la aprobarea Domnului. 21. Consiliulu va face la finele
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]