212 matches
-
sînt îndatoriți a lucra o câtime hotărâtă de sare. Încât, în 14 sau 16 ceasuri lucrătoare la un crivac, cu 3 cai, se scot 250 bulgări de sare în câte 60-80 ocă și, prin urmare, la tus-opt crivace, 20.000 ocă, când cu alt metod al mehanicei, în același timp, prin tot acest număr de cai, se poate scoate de patru ori mai multă sare și înlesnirea și economia ar spori dacă, în loc de cai, s-ar întrebuința puterea apei Trotușului, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
adică un drum orizontal mult înlesnitor comunicației, scoaterii sării și sănătății lucrătorilor. Numărul întrebuințaților lucrători este de 106 inși, sarea scoasă o depun pe movili nalte până la 60 palme, ducând șalgăul, numit glodașul, în spate, câte un drob de 70-80 ocă. <A>ceste movili, rămăind îndelung expuse la ploaie, droburile scad până la 50 ocă. Cărătura sării se face în două direcții: una peste dealul Pietricica, înfățoșează mari greutăți la suirea acestei stânci poncie, unde, mai ales în timp umedos și iarna
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întrebuințaților lucrători este de 106 inși, sarea scoasă o depun pe movili nalte până la 60 palme, ducând șalgăul, numit glodașul, în spate, câte un drob de 70-80 ocă. <A>ceste movili, rămăind îndelung expuse la ploaie, droburile scad până la 50 ocă. Cărătura sării se face în două direcții: una peste dealul Pietricica, înfățoșează mari greutăți la suirea acestei stânci poncie, unde, mai ales în timp umedos și iarna, este suirea foarte grea, pe când, prin un încungiur, s-ar pute înturna această
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
muntele numit Ferul, prin locurile fabricei vechi și a<le> zgurei, ce se văd în apropietul sat Catergași și din împregiurare cum că, de vreo câțiva ani, s-au dezgropat un ciocan și un ilău, fiecare greu ca de 50-70 ocă, cum și din niște clești mari, după cum se întrebuințează în fabrici de fer; se dovedește că locuitorii vechi, numai în urmarea unei invazii dușmane, poate că a tatarilor, aceste obiecte grele, grabnic îngropându-le, au părăsit fabrica de fer. 6
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se poate înainta avutul național prin băi arată exemplul învecinatei fabrici de la Iacobeni, care cu 50 ani înainte era numai o pustietate muntoasă, nelocuită. După înștiințări autentice publicate în anul 1853, au produs 25.223 cântare sau 1.109.812 ocă fier și 2.321 cântare 102.124 ocă aramă; peste tot, în valoare de 454.958 fiorini sau 3.412.185 lei, din cari au ramas proprietariului un câștig curat de 156.958 fiorini sau 1.177.165 lei, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
exemplul învecinatei fabrici de la Iacobeni, care cu 50 ani înainte era numai o pustietate muntoasă, nelocuită. După înștiințări autentice publicate în anul 1853, au produs 25.223 cântare sau 1.109.812 ocă fier și 2.321 cântare 102.124 ocă aramă; peste tot, în valoare de 454.958 fiorini sau 3.412.185 lei, din cari au ramas proprietariului un câștig curat de 156.958 fiorini sau 1.177.165 lei, iar amploiaților 298.000 fiorini sau 2.225.000
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
adevărata împregiurare a întreprinderii în Negrișoara. Din una mie patru sute douăzeci și cinci galbeni și un leu, pe care subscrisul au primit în totul spre înființarea unei fabrici mici de fier în Negrișoara, s-au scos mai multe sute de mii de ocă de fier-piatră; s-au adus o mulțime de lucrători din Bucovina și Transilvania; toate materialurile trebuitoare și din recvizite de fier peste 12 mii ocă s-au adus de la Iacobeni. Binalele trebuitoare pentru locuință și fabrică, însuși părțile mașinelor până în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fabrici mici de fier în Negrișoara, s-au scos mai multe sute de mii de ocă de fier-piatră; s-au adus o mulțime de lucrători din Bucovina și Transilvania; toate materialurile trebuitoare și din recvizite de fier peste 12 mii ocă s-au adus de la Iacobeni. Binalele trebuitoare pentru locuință și fabrică, însuși părțile mașinelor până în atâta s-au gătit, încât pentru sfârșirea și pornirea acestei mici fabrici de fier au fost de trebuință cel mult cinci sute galbeni și două
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
împoporarea lipsită de subzistență, apoi subscrisul declară și se îndatorește în public că este dispozat a îndemăna pe fiecare antreprenor patriot de a înființa o mică fabrică de fier, c-un rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200 ocă de fier, c-un capital de 2.000 galbeni, care fabrică mică, ca și altele în țeri streine, în viitorime s-ar dezvolta și întinde. Și pentru a cărui scop, subscrisul și în viitorime ar hărăzi experiențele sale. Din toate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că tocmai feliurile de fer-ceaun vărsat află o trecire și vânzare mare și bună în Moldova, Valahia și Turcia, până acuma acesta să aduci din Siberia, și mai ales pi an în câtimi de mai multi suti di mii de ocă, cum și țevi pentru apeduc, care, fără o pregătire costisitoare, să pot produce îndată în anul cel întâi lucrători, afară de drucii de fer. Pe lângă acesti împregiurări, cu temei să poate aștepta ca, îndată, în cel întâi an lucrători, o fabrică
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sînt pline de păduri, mai cu samă de fag, din care cea mai mare parte acu putrezesc și care, întrebuințându-să, ar îndestula două băi, spre scoaterea anuală a cel puțân de 50-60 mii cântară, adică peste 2 1/2 milioane ocă de f<i>er. După o răpide cercetare făcută numai pe deasupra, am găsit acolo, la 8 deosăbite puncturi, straturi de piatră de f<i>er și nu pre depărtate unul de altul. Chiar aceste descoperite pietre de deosebite soiuri: spat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
veacuri să urmează pe râul Maroș, care nu-i mai mare decât Siretul, în Transilvania și anume: dela Maroș Ujvar pân la Seghedin, unde pe dubase de sare, simplu făcute, să transportează cu 3 oameni 30 pân la 44.000 ocă sare. Aceasta în prezentă pe râul Siret să poate face și mai ușor cu agiutorul remorcherilor, din care unul ar putea duce în gios, la Galați și iarăși înapoi la Agiud, 5 până la 8 dubase de sare. Asemenea remorchere, vapoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de la Movila lui Purcel pân la Iași, care lesne se poate dovedi, fiind că un bolovan rătund de o mărime mijlocie are o greutate cel puțin de 10 oca și chiria lui, câte 3 parale și 2/5 bani de ocă, costisește 38 parale; când din contra, producerea unei pietre naturale de pave ar costisi 10 sau cel mult 12 parale și chiria ei de la Movila lui Purcel pân la Iași, 19 parale, deci peste tot 31 parale. 4. Fiind că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
investiții, ci de flu xurile informaționale<footnote id=”13”>Kobrin, S., The Architecture of Globalization: State Sovereignty in a Networked Global Economy, p. 147 in John H. Dunning, Governments , g lobalization, and international business, Oxford University Press, New York, 2001 </footn ote >. Punctul central al acestei discuții este ace a p erspec tivă care concepe globalizarea drept un proces leg at, în mod direct, de crearea, răspândirea și folosirea cunoștințelor și informațiilor. Mulți dintre cei care au participat la dezbaterea privind globalizarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
crize ce au dus, în c ele din urmă, la Marea Depresiune și la al Doilea Război Mondial. După aceste eve nim ente, guvernele au inversat globalizarea financiară, impunând controale asupra capitalului, pentru a și recâștiga autonomia politicii monetare<footn ote id=”42”>Devereux, M. & Sutherland, A., Financia l g lobalization and monetary policys, “Journal of Monetary Economics” 55 (2008), pp. 1363 - 1375 </footnote>. Fluxurile de capital au atins niv zut între anii 1950 și 1960, perioadă în care s ist
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Abordarea puterii hegemonice Potrivit acestei concepții, un sistem financiar internațional deschis depinde de existența și autoritatea unei puteri hegemonice liberale<footnote id=”63”>Gilpin, R., Global Political Economy: Understanding the International Economic Order, Princeton University Press, 2001, p. 112</footn ote > fundamental asemănătoare - datorită promovării de către S.U.A. și respectiv Marea Britanie a deschiderii finan cia re internaționale. Spre deosebir ehnolo re de determinismul t gic, inte pretarea acestei teorii este de na tură politică, vizând interesul propriu și pute rea politică a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ridicat e, pot lua decizii de alocare mult mai bune decât birocrații din cadrul guver nel or, care au tendința de ași urmări într un mod ineficient propriile interese, sau pe cele ale politici enilor cărora le datorează pozițiile lor“<footn ote id=”77”>Gill, S., Power and Resistance in the N ew World Order, Palgrave, 2003, p. 72</footnote>. Studiile despre globalizarea financiară, din pe rsp ectivă liberală, se înscriu și într-o importantă tradiție legată de teoria relațiilor internaționale liberale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
degrabă, de schimbările preconizate ale prețului lor), ele devenind, astfel, bariere în calea integrării. În consecință, s-a considerat că, pentru a integra piața financiară și pentru a preveni in sta bilitatea financiară, se simte nevoia introducerii anumitor reglementări<footn ote id=”89”>Arestis, P., and Basu, S., Globalisatio n a nd Regulation. Research in International Business and Finance, Special Iss ue on Globalisation, 2004, 18 (2), pp. 129 - 140 </footnote>. Aproape fiecare țară a introdus noi prevederi m eni te
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
că globalizarea financiar ă e ste un proces evolutiv, unii autori consideră că „mișc ări le internaționale de capi taluri există de secole“<footnote id=”107”>Albert, M., Capitalism contra capitali sm, Editura Humanitas, București, 1994, p. 135</fo otn ote>. Considerăm că asemenea opinii nu sunt pe de plin întemeiate, deoarece mișcarea internaționa lă a capitalurilor este strâns legată de dezvoltarea economiei mondiale, de fl uxu rile economiei reale și de piața internațională a capitalurilor, care au căpătat proporții semnificative
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
im portanți fi olutiv asupra căruia au acționat mai m * ind<footnote id=”108”>Grămăticu, Emanuela, Globalizarea - dimensiunea financiar- bancară, teză de doctorat (cond. șt. Prof. univ. dr.Gh. Apostol), Academ ia de Studii Economice, București, 2007, p.67 </fo otn ote>: * apariția pieței eurodolarului în anii ̕60; * ud-Est; evoluția sistemului monetar internațional în an ii ̕70; că remarcabilă înregistrată în Asia de S * endențelor prin comerț și investiții; creșterea economi erdep * creșterea int * progresul tehnic; concurența; * dereglementarea; * * creșterea datoriei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
valutare de sub controlul autorităților monetar e e mitente ale valutei de tranzacție a fost legat de dolar ul american (euro - dolar)<footnote id=”109”>Ignat, I., Pralea, S., Economie Mondia lă, Editura Sedcom Libris, Iași, 2006, p. 105 </fo otn ote>. O mare parte a creșterii fondurilor eurovalutar e s -a datorat corporații lor multinaționale, adesea, acestea fiind compa nii americane ce își desfășurau activitatea în Europa și care își depozitau c ș igurile valutare în l c să le repatrieze
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
deoarece activele financiare originare sunt emi se numai de către un inter mediar financiar (nu și de către public); rolul ac estuia este de a concentra economiile, urmând să le distribuie utilizatori lor de fonduri pentru valo rificarea acestora în calitate de capital<footn ote id=”173”>Moroșan, Gh., Creditele și plasamentel e ban car e în titluri de valori mobiliare, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2009, p. 99 </footnote>. În cadrul piețelor financiare internaționale, progresele informaticii și telematicii sunt puse în slujba băncilor și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Valoarea totală a finanțării pieței de ca pital a fost de aproximativ 7 miliarde dolari l a n ivel mondial, în 2004, excluzâ ost nd împrumuturile pur domestice care nu au f revândute sub formă de titluri de valoare<footn ote id=”186”>Levinson, M., op. cit., p. 3 </footnot e>. Cifra de 7 miliarde dolari pentru anul 2004, o sum ă considerabilă, reprezintă doar activitatea unui singur an. O a ltă metodă de a privi pie țele este de a estima
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
percepe această comparație, trebuie să facem dif erența între fluxurile ac tivelor financiare internaționale nete și brute <footnote id=”213”>Obstfeld, Maurice, Taylor, M. Alan, Gl obal Cap ital Markets-Integration, Crisis, and Growth, Cambridge University Press, 2004, p. 230</footn ote>. O privire asupra datelor reliefează faptul că diferența dintre net și brut este foarte importantă în ultimii ani, dar ab solut neimportantă în era globalizării de dinainte de 1914. Motivul este simplu. În ultima parte a secolului al XIX lea, principalele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din al treilea trimestru și comparabil cu media din 2006, dar sem nificativ mai mic decât în 2007 și 2008<footnot e id=”240”>UNCTAD, Global Investments Trend Monit or, n o. 3, United Nation, 19 ianuarie 2010, p. 1</footn ote>. Flu xur ile către cele mai importante țări receptoare au rămas mult mai mici decât mediile trimestriale ale anului 2007. Este cazul Canadei, Japoniei, Rusiei, Spaniei, Elveției, S.U.A. și Olandei, unde fluxurile de ISD au scă zut , în mod semnificativ
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]