609 matches
-
Raluca Ripan. Fusese repartizat la instalația de HCH (hexa clor ciclo hexan) ce încă mai era în construcție de către Hoechst din Germania Federală. Justin era o huiduma cu un cap mai lung ca mine și atârnă cam la 130 de ocale viu. Eram la începutul carierei de negustor și încă nu știam toate cioacele. Sar să-l iau în brațe, să-l pup în neștire și să-l felicit, el se lasă, însă-mi spune cu vocea lui sonoră cu accent
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017. Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua La geamul viu al iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
mumia Infernului cu iz de Paradis. (din volumul "Suflete de ceară", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016) Citește mai mult Atinși de frici, mai scuturăm perdeauaLa geamul viu al iernilor din noi,Înghesuiți în vechiul mușuroi,Ce-și cară fericirea cu ocaua.Prin visele-adunate în convoi,Sulemenim ades cu bidineaua(Strângându-ne la zâmbete cureaua)Și soarele, pe chipul său de sloi.Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia,La poarta nopții nu-i nimic
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Perfect de acord că artistul ar trebui să știe aceasta și află, așadar, acum, prin publicarea acestei introduceri cu mai mult de o lună înaintea apariției cărții, dar cei mult mai apropiați decât mine de Paul Surugiu, care umblă cu ocaua mică, nu trebuie opriți să-mi pună piedici, se-mpiedică singuri, de multe ori cărțile unora dintre ei fiind dovada a cum nu trebuie să arate o carte. Făurind cartea mea, eu explic nimic mai mult decât că pe cât s-
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
peticele! Vă arde de joacă, ai!? Păi de-aia venirăm noi!? - Da’ di ce, tataie, di ce? întrebă candid Ionuț. - Și dacă ț-oi spune, tot un drac! Așa că mai bine tac. Așteaptă și o să vezi! *** - Mai mare daraua decât ocaua! se sumeți Leta. - Și ce-ai fi vrut acuma!? - Păi di ce trebuia să viu și eu!? Ca să culegem zece știuleți!? Nu-ți erau deajuns Ionuț și... - Că să și pricep al dreacu’!? - Da’ nici că eu!? - Tocmai de-aia
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
Acasă > Impact > Istorie > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ocaua lui Cuza în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier Varvară Magdalena Măneanu Istoria acestei
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
Acasă > Impact > Istorie > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ocaua lui Cuza în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier Varvară Magdalena Măneanu Istoria acestei piese în colecțiile muzeului Regiunii Porților de Fier se leagă de existență Muzeului Dr.C.I.Istrati din Severinul interbelic. Acesta din urmă,a fost găzduit de Palatul
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
rămas la Muzeul Regiunii Porților de Fier( unele au fost transferate la Muzeul din Iași iar altele la diferite muzee din țară). Vechea unitate de măsură a capacității și greutății, egală cu aproximativ 1 litru ( 1 kilogram ) și un sfert OCAUA denumită OCAUA LUI CUZA prezintă azi interes pentru că ilustrează debutul europenizării comerțului românesc. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus obligativitatea folosirii instrumentelor de măsură etalonate -măsuri drepte - pentru a moderniza comerțul în Principatele Unite, si a intrat în legendele românilor
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
Muzeul Regiunii Porților de Fier( unele au fost transferate la Muzeul din Iași iar altele la diferite muzee din țară). Vechea unitate de măsură a capacității și greutății, egală cu aproximativ 1 litru ( 1 kilogram ) și un sfert OCAUA denumită OCAUA LUI CUZA prezintă azi interes pentru că ilustrează debutul europenizării comerțului românesc. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus obligativitatea folosirii instrumentelor de măsură etalonate -măsuri drepte - pentru a moderniza comerțul în Principatele Unite, si a intrat în legendele românilor că acel
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
comerțului românesc. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus obligativitatea folosirii instrumentelor de măsură etalonate -măsuri drepte - pentru a moderniza comerțul în Principatele Unite, si a intrat în legendele românilor că acel Domnitor drept care a pedepsit aspru pe negustorii care utilizau ocalele viclene. De aceea ocaua standard-cea dreapta se mai numește și ocaua lui Cuza . Pentru comerț trebuia utilizată de către negustori, hangii, ocaua etalon care era marcată cu pecetea agiei și vistieriei fiind denumită și oca dreapta. Negustorii care erau prinși că
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
Ioan Cuza a impus obligativitatea folosirii instrumentelor de măsură etalonate -măsuri drepte - pentru a moderniza comerțul în Principatele Unite, si a intrat în legendele românilor că acel Domnitor drept care a pedepsit aspru pe negustorii care utilizau ocalele viclene. De aceea ocaua standard-cea dreapta se mai numește și ocaua lui Cuza . Pentru comerț trebuia utilizată de către negustori, hangii, ocaua etalon care era marcată cu pecetea agiei și vistieriei fiind denumită și oca dreapta. Negustorii care erau prinși că folosesc ocale viclene erau
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
de măsură etalonate -măsuri drepte - pentru a moderniza comerțul în Principatele Unite, si a intrat în legendele românilor că acel Domnitor drept care a pedepsit aspru pe negustorii care utilizau ocalele viclene. De aceea ocaua standard-cea dreapta se mai numește și ocaua lui Cuza . Pentru comerț trebuia utilizată de către negustori, hangii, ocaua etalon care era marcată cu pecetea agiei și vistieriei fiind denumită și oca dreapta. Negustorii care erau prinși că folosesc ocale viclene erau pedepsiți cu bătaia publică, iar mai târziu
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
Principatele Unite, si a intrat în legendele românilor că acel Domnitor drept care a pedepsit aspru pe negustorii care utilizau ocalele viclene. De aceea ocaua standard-cea dreapta se mai numește și ocaua lui Cuza . Pentru comerț trebuia utilizată de către negustori, hangii, ocaua etalon care era marcată cu pecetea agiei și vistieriei fiind denumită și oca dreapta. Negustorii care erau prinși că folosesc ocale viclene erau pedepsiți cu bătaia publică, iar mai târziu cu ștraful (sau amendă). Primele ocale etalon că și cea
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
pedepsit aspru pe negustorii care utilizau ocalele viclene. De aceea ocaua standard-cea dreapta se mai numește și ocaua lui Cuza . Pentru comerț trebuia utilizată de către negustori, hangii, ocaua etalon care era marcată cu pecetea agiei și vistieriei fiind denumită și oca dreapta. Negustorii care erau prinși că folosesc ocale viclene erau pedepsiți cu bătaia publică, iar mai târziu cu ștraful (sau amendă). Primele ocale etalon că și cea expusă,(în vitrina lunii în 2010, foto alăturată) erau confecționate din tablă de
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
De aceea ocaua standard-cea dreapta se mai numește și ocaua lui Cuza . Pentru comerț trebuia utilizată de către negustori, hangii, ocaua etalon care era marcată cu pecetea agiei și vistieriei fiind denumită și oca dreapta. Negustorii care erau prinși că folosesc ocale viclene erau pedepsiți cu bătaia publică, iar mai târziu cu ștraful (sau amendă). Primele ocale etalon că și cea expusă,(în vitrina lunii în 2010, foto alăturată) erau confecționate din tablă de 4 mm, având o înălțime de 18,5cm
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
utilizată de către negustori, hangii, ocaua etalon care era marcată cu pecetea agiei și vistieriei fiind denumită și oca dreapta. Negustorii care erau prinși că folosesc ocale viclene erau pedepsiți cu bătaia publică, iar mai târziu cu ștraful (sau amendă). Primele ocale etalon că și cea expusă,(în vitrina lunii în 2010, foto alăturată) erau confecționate din tablă de 4 mm, având o înălțime de 18,5cm. și un diametru de 10cm. Referință Bibliografica: Varvară Magdalena Măneanu,Ocaua lui Cuza în colecțiile
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
ștraful (sau amendă). Primele ocale etalon că și cea expusă,(în vitrina lunii în 2010, foto alăturată) erau confecționate din tablă de 4 mm, având o înălțime de 18,5cm. și un diametru de 10cm. Referință Bibliografica: Varvară Magdalena Măneanu,Ocaua lui Cuza în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1120, Anul IV, 24 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
mari, acole se concentrează mai multe mori. Astfel la Cujmir, în plasa Câmpul, unde existau 5 mori, se produceau în anul 1831(trebuie să se țină seama de faptul că anul 1831 a fost un anu extreme de secetos)32000 oca grâu și 110 oca porumb 13, la Gârla Mare unde se concentrau 10 mori se produceau 16600 oca grâu și 106000 oca porumb, iar la Maglavid 4850 oca grâu și 130000 oca porumb , producții asemănătoare obținându-se și din celelalte
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
mai multe mori. Astfel la Cujmir, în plasa Câmpul, unde existau 5 mori, se produceau în anul 1831(trebuie să se țină seama de faptul că anul 1831 a fost un anu extreme de secetos)32000 oca grâu și 110 oca porumb 13, la Gârla Mare unde se concentrau 10 mori se produceau 16600 oca grâu și 106000 oca porumb, iar la Maglavid 4850 oca grâu și 130000 oca porumb , producții asemănătoare obținându-se și din celelalte sate și moșii din
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
produceau în anul 1831(trebuie să se țină seama de faptul că anul 1831 a fost un anu extreme de secetos)32000 oca grâu și 110 oca porumb 13, la Gârla Mare unde se concentrau 10 mori se produceau 16600 oca grâu și 106000 oca porumb, iar la Maglavid 4850 oca grâu și 130000 oca porumb , producții asemănătoare obținându-se și din celelalte sate și moșii din plasă 14. Instalațiile de morărit, mori și făcăi, existente în județul Mehedinți în această
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
trebuie să se țină seama de faptul că anul 1831 a fost un anu extreme de secetos)32000 oca grâu și 110 oca porumb 13, la Gârla Mare unde se concentrau 10 mori se produceau 16600 oca grâu și 106000 oca porumb, iar la Maglavid 4850 oca grâu și 130000 oca porumb , producții asemănătoare obținându-se și din celelalte sate și moșii din plasă 14. Instalațiile de morărit, mori și făcăi, existente în județul Mehedinți în această perioadă foloseau în imensa
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
faptul că anul 1831 a fost un anu extreme de secetos)32000 oca grâu și 110 oca porumb 13, la Gârla Mare unde se concentrau 10 mori se produceau 16600 oca grâu și 106000 oca porumb, iar la Maglavid 4850 oca grâu și 130000 oca porumb , producții asemănătoare obținându-se și din celelalte sate și moșii din plasă 14. Instalațiile de morărit, mori și făcăi, existente în județul Mehedinți în această perioadă foloseau în imensa lor majoritate( 99) energia apei, numai
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
a fost un anu extreme de secetos)32000 oca grâu și 110 oca porumb 13, la Gârla Mare unde se concentrau 10 mori se produceau 16600 oca grâu și 106000 oca porumb, iar la Maglavid 4850 oca grâu și 130000 oca porumb , producții asemănătoare obținându-se și din celelalte sate și moșii din plasă 14. Instalațiile de morărit, mori și făcăi, existente în județul Mehedinți în această perioadă foloseau în imensa lor majoritate( 99) energia apei, numai în zona de câmpie
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
29 123 familii, conform statisticii oficiale a județului Mehedinți din anul 1835( Arhivele Naționale Mehedinți, fondul Prefectura jud. Mehedinți, dosar. 5152/1835, f. 209-237). În anul 1833 în Mehedinți s-a obținut o producție de cereale de 63 462 440 oca , iar peste trei ani(1837), 88 667 168 oca(Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX -lea , București, 1969, p.318-319); Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
din anul 1835( Arhivele Naționale Mehedinți, fondul Prefectura jud. Mehedinți, dosar. 5152/1835, f. 209-237). În anul 1833 în Mehedinți s-a obținut o producție de cereale de 63 462 440 oca , iar peste trei ani(1837), 88 667 168 oca(Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX -lea , București, 1969, p.318-319); Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice, Editura MJM, Craiova, 2009, p.116-117) 6. Prețul morilor
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]