68,393 matches
-
de puțin cunoscută, Florin Mitroi transferă prematurei sale posterități greaua sarcină a descoperirii. Și cînd el va fi descoperit cu adevărat, multe se vor schimba în configurația picturii noastre din ultimele decenii. Cu promisiunea revenirii asupra picturii sale cu proxima ocazie, nu mai putem spune acum despre Florin Mitroi decît atît: odihnescă-se-n pace! (P.Ș.)
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
Cronicar Publicații din Basarabia Cu ocazia Zilelor Culturii din Basarabia, simpozion organizat de Fundația Culturală Română în zilele de 27 și 28 martie (despre care R.l. v-a informat pe scurt), am primit cîteva publicații tipărite în Basarabia, dintre care unele se găsesc foarte greu la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
în vest etc. etc." acum un sfert de secol și că și-a localizat chiar textul de față la Köln, în Germania exilului voluntar al lui Caragiale?) Ce ar mai fi de spus? Poate doar că dl Popa nu pierde ocazia de a le coborî în derizoriu chiar și pe victimele comunismului, întrebîndu-se retoric cum de n-a observat nimeni că "deținuții politici, înfometați cîndva în închisorile comuniste, au fost de fapt supuși unui regim alimentar acum la modă, care le-
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
n-a fost decît reveria unui pensionar înainte de vreme, sătul de despicat cadavre și obsedat de o studentă. Formula romanului polițist este doar parțial respectată, ancheta glisează spre fabulos, criminalul în serie trece în plan secund, acoperit de criminali de ocazie și răpiri misterioase. Circul lumii prezintă bărbați cu frică sau inconștienți care își pierd viața sau doar reintră în cercul compromisurilor justificate și femei-victime sau călăi, care își pierd sufletul, pentru că piesa nu le atinge decît pe ele. Pe alocuri
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
dintre cei doi părea un om onorabil. Celălalt era profesor universitar la Cluj, apoi director în Ministerul Învățămîntului, membru corespondent al Academiei iar, după 1983, membru plin. Nu-l denunța doar pe Bugnariu, dar și pe cei care, în diferite ocazii, îl sprijineau ori refuzau să accepte sancționarea lui pe linie de partid (Bugnariu fusese membru al PCR încă din ilegalitate). Printre denunțați, Radu Florian, care se abținuse de la vot, Ion Ianoși, Florica Neagoe, Clara Ioanid, care ceruseră explicații în ședință
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
ori refuzau să accepte sancționarea lui pe linie de partid (Bugnariu fusese membru al PCR încă din ilegalitate). Printre denunțați, Radu Florian, care se abținuse de la vot, Ion Ianoși, Florica Neagoe, Clara Ioanid, care ceruseră explicații în ședință. Cu acea ocazie, Radu Florian este el însuși luat în lucru de securitate. Documentele communicate de dna Blaga mai au și o "parte a II-a, cealaltă față a medaliei", care "va urma". Le așteptăm cu mult interes. Zelatorii lui Antonescu, în afara legii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
-l fac" - li se adresează scârbit Vizirul boierilor veniți în delegație... Aici se cuvine să ne oprim puțin și să medităm asupra acestui "să vi-l fac"... A doua zi, boerii munteni se prezintă în fața Vizirului cu propunerea lor, nepierzând ocazia să-l vorbească de rău pe Gligorie, ocărându-l blestemându-l. În estimp, Gligorie, pus la curent de marele Vizir, cu care se împrietenise, sta și asculta pitit după o perdea. În cele din urmă cu cinismul său, Vizirul îl
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
cu probleme" și, pe deasupra, "primejdioasă" politic, într-o terminologie care amestecă limba de lemn de ieri și limba corectitudinii politice de astăzi; a doua anomalie este încercarea arbitrară a unor publiciști (și Cronicarul s-a referit la ei, în două ocazii) de a polariza ideologia liberală contemporană din România într-o dreaptă incorectă și o stîngă corectă politic. În același număr 10, dl. Andrei Cornea scrie două pagini de revistă despre Omul recent: studiu demn de laudă, personal și interesant, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
de tradiție "clasică", a dispărut îndată, curând aveam să dispar și eu pentru multă vreme, închis sub învinuirea de a fi dat manifestării un sens naționalist, ceea ce voia să însemne atunci: românesc. Cu Val Gheorghiu am rămas însă prieten, deși ocaziile de a ne vedea, după consumarea detenției, au fost destul de rare. Din când în când, l-am mai întălnit în sălile întunecoase ale revistei "Cronica" sau pe stradă, mișcându-se fără grabă și parcă neatent la lume, în timp ce ochiul său
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
bun simț, mi se păru tare cuminte din partea lor. Ceva mai târziu, când deslușeam slova, citeam cu nesaț fabulele lui Vasile Militaru - gen Paratrăznetul și scrumbia - pe când tatăl meu schimba focuri pe baricadă pentru lirica lui Tudor Arghezi - fabulist de ocazie. M-am instalat, prin urmare, devreme în eroare! Și trăiam în eroare ca în elementul meu! Vă rog să mă credeți, nu numai eu am fost în copilărie și foarte, foarte rar și mai apoi, victima consimțitoare a unor convingeri
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
similare, înainte de a cuceri independența. Spre lectură se propune copiilor o scurtă povestire preluată dintr-o scriere a lui Petru Demetru Popescu. De data aceasta se promovează imaginea de om corect în raport cu supușii săi, de apărător al dreptății în orice ocazie. Și ni se înfățișează celebra sa deghizare spre al străbate lumea reală fără a fi cunoscut și a putea astfel observa cu ochii săi realitatea. Aici ar fi de discutat pe tema altui mit care a circulat la noi, cel
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
iar întâlnirile cu prietenii, scenele de bombardament, aventurile strecurării în săli de spectacole, amintirile din refugiu, visele, senzațiile, plimbările cu tovarășii și lungile lor discuții (dinamismul unor secvențe este la fel de bine realizat ca și la M.H. Simionescu) sau portretistica de ocazie pe care o face (plină de umor și de plasticitatea portretelor lui Costache Olăreanu) ar trebui să fie pagini de invidiat pentru tinerii prozatori de astăzi, din păcate, prematur sau excesiv preocupați de experiențe de tot soiul și, cred, nepermis
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
prevăzute de legea penală ori de alte legi speciale." Iar cuvântul-cheie e "procurarea": el deschide calea oricărui abuz și oricărei înscenări. S-a scris și s-a spus că această lege i-ar viza, în primul rând, pe ziariști. Cu ocazia lui "Armageddon II" ei l-au mâniat rău de tot pe dl. Năstase. Numai că "documente secrete" poate să-și procure oricine, și chiar dacă nu are intenția să le "folosească ori transmită" pentru pedesiștii cu sau fără grade tot aia
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
despre misiunea sa pe lîngă Marius (Ștefan Foriș) la condițiile din penitenciarul Aiud și organizarea Serviciului de Securitate între 1948 și 1965 - de altfel, Securitatea românească și relațiile ei cu societatea civilă sînt domeniile preferate ale autorului. Publicul românesc are ocazia de a se întîlni cu o lucrare foarte bine documentată, accesibilă fără să fie facilă, cu o bună utilizare a istoriei orale și a documentației de specialitate, moderată în ton și afirmații. Deși teoretic se vrea o completare a cărții
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
rămîne cum am stabilit: zero barat. Scuza noastră cea de toate zilele - insuficiența banilor - este un voal prea subțire pentru a ascunde incompetența, lipsa de inițiativă, absența ideilor deștepte. Să luam un exemplu. În urmă cu cîțiva ani am avut ocazia să stau de vorbă, pe tema cărților, cu un director din MC (nu i-am reținut numele, dar înclin să cred că nu este cazul să mă simt vinovat). Mi-am permis să-i sugerez că ministerul, care avizează editurile
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
mai ales nopți, am trăit sub teroarea momentului revenind mereu în minte, în ochii în care păstram imaginile deloc reconfortante. Dacă, obosit și profund neliniștit, luam pentru culcare un somnifer? Dar dacă, revenind abea a doua zi... Neștiind că am ocazia de a merge la București, (fusesem la festivalul "Moștenirea Văcăreștilor" și profitasem de un microbuz) lăsasem casa aproape vraiște, cu radioul, magnetofonul, (indescifabil - n. n.) la vedere... În prima variantă - cotonogeală, în cea de a doua, jefuire de mai nimicul avuției
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
reeditată în întregime. Nu lipsește din nici un dicționar literar. Și, totuși, nu știu cîți cititori mai are în generațiile din urmă. E subiect de teze de doctorat, dar ignorat de cei mai mulți. Nici în manuale nu-l văd. Centenarul nașterii este ocazia nimerită de a-i face oarecare popularizare unui important autor din generația lui M. Eliade, Ș. Cioculescu, Z. Stancu, Sebastian etc. Să încep cu biografia. Majoritatea informațiilor o compilez din Divagațiuni cu Anton Holban de Nicolae Florescu, abia apărută la
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
Pavel Șușară Țara de la capătul lui 14 Chiar acolo unde tramvaiul 14 face bucla aceea care îl împinge înapoi în oraș, unde Pantelimonul își trage fermoarul și unde zeci de navetiști așteaptă zilnic să se îmbarce de ocazie pentru cine știe care așezare din Bărăgan, între buza șoselei și malurile sordide ale lacului, se adună, duminică de duminică, mii de oameni, cu tot atîtea speranțe, bovarisme și utopii. Se adună în cel mai important și mai spectaculos talcioc din cîte
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
de pretutindeni și vînzători de cartofi de prin Suceava și Covasna, scotocitori prin case, prin poduri și prin gunoaie, lustruitori de alamă și cumpărători de argint și de cupru, esteți visători și bețivi singuratici, șuți de buzunare și muzicanți de ocazie, Colonelul, nea Luca, Victoraș, Marius, Dan Dinescu, Mihai, Costel, Barbă, Oroveanu, Alba, Ovidiu, Bujor, Ghiuri și Mariana, eu și alții, și alții, și alții, ne adunăm laolaltă, ca la un mare apel al datoriei, în noroaiele cleioase amestecate cu zdrențe
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
după care urmează coniacul, îndulcit cu cîrnați/ și muștar./ - Și-acum, hai să ne dregem și noi cu ceva lichior de mentă,/ zise iarăși Gornicu, căci lunea nici iarba nu crește,/ nici ziua nu scade" (Fanfară în iarbă). În unele ocazii sînt preluate de-a dreptul uneltele reporterului: "Reporterul întreabă dacă acest loc pustiu/ (cu doi localnici și cîțiva ciobani transhumanți)/ mai are cimitir,/ de cînd nu mai au preot și rugă în sat, de biserica/ în ruină.// Răspund fie Doamna
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
cu o comparație dintre Țiganiada și Istoria Ieroglifică. Dar debutul meu firoscos, barosan, oficial și de care chiar îmi aduc aminte cu plăcere este chiar în această "Românie literară", în mai '75, cînd, presupun că George Ivașcu a cerut, cu ocazia Zilei Tineretului, o pagină cu tineri critici vînjoși pentru care Antoaneta Tănăsescu (Ioana Mălin, care făcea cronica radio la RL) ne-a cerut cîte un articol, lui Marian Popescu și mie. Și, uite așa, am re-re-debutat în "România Literară", în
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
să se plimbe și să se distreze, noi trebuia să transpirăm la întruniri și să dezbatem niște probleme plictisitoare, despre situația la învățătură și disciplină, să participăm la informări politice și așa mai departe. Profesorii și pedagogii începeau, cu fiecare ocazie, să-ți spună că trebuie să fii mai ascultător, să nu faci așa și pe dincolo. Și toți primeam sarcini obștești: să scoatem o gazetă de perete, să scriem referate, să-i ajutăm pe cei rămași în urmă cu învățătura
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
necesar, mi-a adus aminte, printr-un ricoșeu lexical, de blestemata necesitate înțeleasă de pe timpuri. Nici o legătură, firește, între cinismul sintagmei lugubre și volumul lui Stoica plin de date interesante și de o viziune liberală luminoasă. Întâlnindu-ne, cu acea ocazie, Valeriu Stoica, un mare iubitor și cunoscător al Comediei umane și care posedă o memorie fenomenală, mi-a adus aminte de o vorbă de-a mea de demult, pe care o uitasem, și pe care aș fi rostit-o... Valeriu
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
prezentare. O idee de reținut. În RAMURI (noiembrie-decembrie), dl Alexandru George comentează o carte de care Cronicarul nici n-a auzit: Povestirea fantastică. Balzac. Villiers de L'Isle-Adam. Pieyre de Mandiargues de Ilina Gregori ( Ed. Du Style, 1997!). Nici măcar cu ocazia recenziilor, destul de numeroase, la cartea de anul trecut despre Eminescu la Berlin. Presa infirmă comunicatele oficiale ADEVĂRUL și EVENIMENTUL ZILEI contestă comunicatele autorităților despre cauzele morții directorului ziarului Adevărul, Dumitru Tinu. Evenimentul a cerut autorităților să facă lumină asupra împrejurărilor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
Păunescu sau pe un Fănuș Neagu), ci ideile clare, argumentele, gesturile demonstrative anevoie de contracarat. De foarte multe ori chiar, în perimetrul bunului-simț, cu neputință. Punctul d-sale de plecare îl constituie conceptul de intelectual, mediatizat de Maurice Barrès cu ocazia celebrei "afaceri Dreyfus" (1894-1906), definind, în sens tehnic, "persoana care folosește inteligența (cunoașterea, știința) și spiritul în analiza semnelor și a simbolurilor opuse materiei și actelor reale". Nici o societate civilizată nu s-a putut dispensa de această speță menită a
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]