309 matches
-
situare și față de bibliografia occidentală a subiectului, fișată selectiv, dar edificator (p. 26-34). Ion Bogdan Lefter practică o critică a ideilor înrudită cu aceea întemeiată la noi de Adrian Marino. Au în comun, de asemenea, militantismul în sensul liberalismului și occidentalizării. Îi despart însă categoric epocile de referință. Adrian Marino e retrospectiv, apelând la raționalismul iluminist și activismul pașoptist (deci la o modernitate revolută), Ion Bogdan Lefter e prospectiv, invocând necesitatea asumării postmodernității de către societatea românească. Discuția angajează mai multe paliere
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
că "românii s-au distins în istorie prin toleranță și omenie, dispuși, adică, să trăiască în armonie cu alogeni aduși de împrejurări în spațiul național". Un alt capitol extrem de consistent ideatic și factologic (Cap. VI) este cel intitulat Românitate și occidentalizare, prin punerea în evidență a conținutului relației ortodoxismului oriental cu al catolicismul occidental sau între înfloritoarea civilizație a Bizanțului și spațiul semibarbarismului occidental. În context, Theodor Codreanu apreciază că pașoptiștii au constituit cea dintâi generație extraordinară din istoria românilor, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai intens prețuită în Europa. Cât despre superioritatea uneltelor și tehnicilor de tip occidental nu mai trebuie să explicăm cum ușurarea muncii omului este în mod firesc larg acceptată. Pe de altă parte trebuie să spunem că acest proces de occidentalizare a planetei nu poate fi accelerat sau încetinit deoarece există bariere de tip cultural extrem de puternice care îl neagă sau încetinesc. Civilizația nu poate pătrunde brusc, iar pentru asimilarea împrumuturilor este nevoie de timp, uneori chiar de timp îndelungat. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
color (prin 1989 am reușit să luăm un Elcrom, după ce douăzeci de ani am avut un televizor alb-negru cu lămpi). Ei, baștanii, erau cei mai racordați la modul de viață occidental și, după 1989, ei au devenit principalii profitori ai occidentalizării. Trebuia să ai însă permanent grijă ce vorbești în prezența lor, te invitau pe la ei în vizită și te trăgeau sistematic de limbă în discuții „cu caracter politic”. Eram terorizat, le făceam semn alor mei cu piciorul pe sub masă... Aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
condamnă la orizontalitate. Este clar că C. se desparte aici de toată tradiția românească, se desparte (aproape programatic) de Blaga, dar și de cei mai mulți dintre colegii săi de generație. Este de partea formelor fără fond (în sensul sincronismului lovinescian), preconizează occidentalizarea rapidă, saltul istoric, fanatizarea sufletului românesc, cultul forței, distrugerea infecundei democrații și impunerea dictaturii populare, indispensabilă în cadrul culturilor mici: „Ea este singurul mijloc prin care ei își pot înfrânge inerția [...]. Orice soluție am căuta pentru România, este imposibil să o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Tratat nu sunt noutăți, ci principii pe care statele membre le-au afirmat și urmat de la constituirea Comunităților Europene (este suficientă o scurtă lecturare a tratatelor fondatoare). În România dinaintea instalării comunismului, noțiuni precum "europenism" și "europenizare" indicaseră modernizarea ca occidentalizare. În timpul comunismului, Europa occidentală a însemnat spațiul ideologic al răului, străinătatea dușmănoasă și decadentă (Linz și Stepan, 1996; Holmes, 2004). După căderea comunismului, proiecția asupra Europei nu s-a schimbat peste noapte. După cum nota Adrian Marino (1995, 12), "mulți, mult
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
române în școală. Alăturată celorlalți pașoptiști, personalitatea lui Gh. Asachi, subsumată în mod paradoxal unui vizionarism de factură conservatoare, ilustrează noțiunea de eclectism specificată anterior, aspectul caleidoscopic al culturii și societății românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Occidentalizarea rapidă a Țărilor Române prin trecerea aproape bruscă de la stilul de viață grecesc la cel francez a dus la un amestec amețitor de forme și tendințe, la o convergență uimitoare a stărilor de spirit, convergență ce se subscrie liniilor unei
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
totalitare 35. Totalitarismul Înseamnă, de fapt, Împlinirea căutării gnostice a unei teologii civile. Gnosticismul din zilele noastre, imanentizare a eschatonului creștin, se manifestă sub două forme distincte: marxismul, care este forma cea mai explicită și cea mai puțin subtilă, și „occidentalizarea”, formă ce implică nimicirea „adevărului sufletului” și disprețul față de problemele existențiale 36. Teza lui Voegelin a fost luată foarte În serios de Philip J. Lee Într-o lucrare recentă, cel puțin În privința aplicării ei la calvinism 37. Părinții fondatori ai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
în acest sens, însă interpretarea de ansamblu e marcată de o dihotomie foarte simplificatoare a proceselor sociale în desfășurare. Să menționăm în trecere că această lectură a realului era foarte răspândită în anii șaptezeci, fiind ecoul tematicilor construite pe clivajul occidentalizare / autenticitate în contextul mondial posterior decolonizării. Se constată astăzi o tendință generală către reactivarea schemelor de analiză prin prisma cuplului de opoziții mondializare / rezistență etnoculturală (sau identitară). Aceste paradigme au avantajul de a pune în evidență configurațiile locale care nu
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
produselor, organizează un mic comerț, în general mediocru:, câteva bucăți de stofă în cazurile cele mai favorabile, săpun, cutii de chibrituri, obiecte de mercerie. Aceste ferme sunt adevărate provocări în raport cu mediul sătesc: gardurile înalte, casele confortabile, o mobilare europenizată, o occidentalizare în maniera de a se îmbraca și de a mânca, iată o serie de elemente care marchează o ruptură întemeiată pe orgoliu. Această ruptură devine perfectă, își atinge realizarea deplină, am putea spune, atunci când fermierul stabilește raporturi comerciale cu sătenii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
15 ani. Tom Gallagher 237, într-o carte recentă, vorbea de un perpetuu "furt al unei națiuni", un jaf al oligarhiilor naționale, care a făcut dintr-o țară, ca România, cu resurse materiale și umane remarcabile, sub pretextul "modernizării" și "occidentalizării" sale, un stat slab și o civilizație marginală a Europei. România a avut dintotdeauna aprinși "moderniști" și "tradiționaliști", dar i-a lipsit spiritul transmodern, pe care-l reprezenta Eminescu, cel mai ignorat gânditor de politică națională. Contrareacția la provocările moderniste
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
poate să fie aplicată și în statele nemembre, dar care sunt, totuși, implicate, în politicile externe ale UE. Am descris deja în primele pagini cum, ca urmare a evenimentelor din 1989, apare în Europa de Est și în Balcani un proces de occidentalizare și de democratizare întemeiat, în mod fundamental, pe sloganul "Back to Europe" ("Înapoi în Europa") (Ágh 1998), înțeles în termeni esențial normativi. Acest slogan s-a tradus apoi prin conceptul de "europenizare", referindu-se la faptul că acțiunea Uniunii Europene
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
argumente sînt susținute prin acțiuni concrete, verdictul este dificil. În schimb, motivele sînt indisputabile: instrucție armată epuizantă pentru o soldă mică și, pe plan mai general, o opoziție largă față de fiscalitatea excesivă, jaful economic (aur, argint, bijuterii, bumbac și mătase), occidentalizarea cu forța (în consonanță cu rolul civilizatoriu asumat de metropolă, din perspectivă istorică foarte benefică țării, dar nepercepută atunci ca atare) prin interzicerea unor străvechi cutume religioase hinduse și musulmane considerate barbare de coloniști, în fine expansionismul britanic în întreg
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și geografia, fiecare pot juca un rol crucial.401 Iar, adăugăm noi, democrația nu poate exista fără un nivel de prosperitate. Ceea ce încearcă Asia este un model de modernizare care să nu fie, în același timp, și un proces de occidentalizare (sau să fie cât mai puțin). Asia vine din istorie cu valori diferite, pune un accent special pe ceea ce a însoțit evoluția ei în timp. Nu atât valorile occidentale sunt puse sub semnul întrebării, ci mai ales flagelurile sale (subproletariatul
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
fie nici necesare, nici posibile într-un societate organizată politic într-un regim democratic. Modernizarea începută în secolul al XIX-lea este înlocuită, după primul război mondial, de o nouă tranziție, declanșată de urmările războiului. Sistemul politic suferă o nouă occidentalizare masivă, ca urmare a aplicării principiilor wilsoniene privind democrația. Constituția din 1923 organizează politic România într-un sistem de instituții de tip occidental și net mai democratice decât cele anterioare. Înglobarea Transilvaniei - mai urbană, mai educată, mai industrializată și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
moderne de management - în economie. Privită din această perspectivă, România se modernizează într-un ritm ridicat, achiziționând caracteristici care o despart de Vechiul Regat. În același timp însă, o nouă tranziție spontană pare să o îndepărteze de obiectivele declarate ale occidentalizării în același fel în care acest proces avusese loc în etapa anterioară. Noile instituții democratice - atât de frumos descrise de Constituție - funcționează cu sincope, iar democrația continuă să existe în interiorul unui stat puternic centralizat și relativ autoritar. Economia de piață
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost un alt tip de tranziție, și el va fi discutat ulterior. Dar tranziția postcomunistă către civilizația occidentală are, după cum am văzut, aceeași particularitate de a dezvolta trăsături contradictorii ale societății românești în raport cu cele ale lumii occidentale. Întrebările fundamentale ale occidentalizării României În fața unei atare perspective, trebuie să ne punem o serie de întrebări. Prima ar fi aceea dacă, cumva, se poate și altfel? Răspunsul imediat, precum că orice societate, datorită particularităților sale istorice, este diferită de oricare alta poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lucru implică cheltuieli cărora pur și simplu nu le poate face față; pe termen lung, implică deposedarea de pământ și proletarizarea a 2-3 milioane de actuali „gospodari” agricoli. Chiar și pentru intelectualii români, cei mai înfocați susținători ai integrării europene, occidentalizarea „excesivă” a societății românești poate constitui o amenințare la adresa unor privilegii de prestigiu, statut, putere și chiar venituri, pe care le obțin cu mai mare ușurință prin evocarea unor realități interbelice - sau chiar comuniste - decât prin reorganizarea activităților intelectuale după
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
drenarea resurselor naționale de către Capitală și un număr mic de orașe superior occidentalizate. Decalajele de dezvoltare regională au produs deja nemulțumiri consistente în provinciile istorice și în diverse regiuni ale țării, iar faptul că acestea se vor accentua în cazul occidentalizării cu prioritate a marilor centre urbane nu este de natură să încânte majoritatea populației țării, adică a electoratului. Un fenomen mai puțin studiat - dar ușor de evidențiat - este că, pe măsură ce se occidentalizează, prin restructurare, economia românească tinde să se restrângă
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
manifeste - lipsa de asigurări sociale, de asigurări de sănătate, condițiile de muncă foarte grele etc. - și este puțin probabil că această parte a populației va accepta fără reacții politice și sociale semnificative o îngreunare a situației proprii ca urmare a occidentalizării în continuare a economiei și societății românești. Nu în ultimul rând, occidentalizarea conduce la tensiuni sociale semnificative în toate acele domenii în care presupune schimbări culturale și ideologice în contradicție cu cultura și ideologia cotidiană dominantă. Modificarea radicală a atitudinii
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
foarte grele etc. - și este puțin probabil că această parte a populației va accepta fără reacții politice și sociale semnificative o îngreunare a situației proprii ca urmare a occidentalizării în continuare a economiei și societății românești. Nu în ultimul rând, occidentalizarea conduce la tensiuni sociale semnificative în toate acele domenii în care presupune schimbări culturale și ideologice în contradicție cu cultura și ideologia cotidiană dominantă. Modificarea radicală a atitudinii statului față de minoritățile de orice fel - etnice, lingvistice, religioase, sexuale, culturale etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
minorități - maghiarii și rromii, homosexualii, catolicii și cultele protestante etc. - au trezit, din partea categoriilor majoritare, reacții de respingere care au ajuns până la nivel politic. Această lipsă de perspectivă a unor mari categorii sociale ale actualei societăți în tranziție în condițiile occidentalizării societății românești - cel puțin prin continuarea proceselor de occidentalizare deja inițiate - ridică întrebarea legitimă cu privire la categoriile sociale care reprezintă baza socială a unei astfel de occidentalizări. Întrebarea cu privire la dezirabilitatea occidentalizării României se pune în primul rând în termenii identificării acelor
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
etc. - au trezit, din partea categoriilor majoritare, reacții de respingere care au ajuns până la nivel politic. Această lipsă de perspectivă a unor mari categorii sociale ale actualei societăți în tranziție în condițiile occidentalizării societății românești - cel puțin prin continuarea proceselor de occidentalizare deja inițiate - ridică întrebarea legitimă cu privire la categoriile sociale care reprezintă baza socială a unei astfel de occidentalizări. Întrebarea cu privire la dezirabilitatea occidentalizării României se pune în primul rând în termenii identificării acelor grupuri și categorii sociale pentru care consecințele sociale, economice
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de perspectivă a unor mari categorii sociale ale actualei societăți în tranziție în condițiile occidentalizării societății românești - cel puțin prin continuarea proceselor de occidentalizare deja inițiate - ridică întrebarea legitimă cu privire la categoriile sociale care reprezintă baza socială a unei astfel de occidentalizări. Întrebarea cu privire la dezirabilitatea occidentalizării României se pune în primul rând în termenii identificării acelor grupuri și categorii sociale pentru care consecințele sociale, economice și culturale ale adoptării unei civilizații de tip occidental ar fi benefice. Or, deocamdată, puține asemenea grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mari categorii sociale ale actualei societăți în tranziție în condițiile occidentalizării societății românești - cel puțin prin continuarea proceselor de occidentalizare deja inițiate - ridică întrebarea legitimă cu privire la categoriile sociale care reprezintă baza socială a unei astfel de occidentalizări. Întrebarea cu privire la dezirabilitatea occidentalizării României se pune în primul rând în termenii identificării acelor grupuri și categorii sociale pentru care consecințele sociale, economice și culturale ale adoptării unei civilizații de tip occidental ar fi benefice. Or, deocamdată, puține asemenea grupuri și categorii își identifică
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]