9,574 matches
-
lungi/ posomorîte căzute peste ochi trimite Helios către muritori II în zori se curăță/ pe fața-i aurită de nouri și-ncet cărarea/ pe valuri/ către țărmuri își îndreaptă o sferă/ la-nceputuri roșie/ întunecată se-ncinge pînă la incandescență Oceanul se trezește/ își trimite valuri pe spinarea lor saltă calea ce soarele așterne peste ape către închinătorii răsăritului III cuprins/ de lungi regrete ce ziua-ntreagă le adună soarele-n apus peste Ocean/ își trage către sine calea de foc
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
roșie/ întunecată se-ncinge pînă la incandescență Oceanul se trezește/ își trimite valuri pe spinarea lor saltă calea ce soarele așterne peste ape către închinătorii răsăritului III cuprins/ de lungi regrete ce ziua-ntreagă le adună soarele-n apus peste Ocean/ își trage către sine calea de foc/ tot mai secătuită abia de se mai vede dar discul/ de acuma roșu fața își îngroapă în nouri de tristețe în marele Ocean al nopții/ potopit de ape IV ultima lumină învăluie Cetatea
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
regrete ce ziua-ntreagă le adună soarele-n apus peste Ocean/ își trage către sine calea de foc/ tot mai secătuită abia de se mai vede dar discul/ de acuma roșu fața își îngroapă în nouri de tristețe în marele Ocean al nopții/ potopit de ape IV ultima lumină învăluie Cetatea părăsită/ pavaje/ case/ palate/ falnice cîndva sînt astăzi paragină/ uitare peste tot doar mîna lungă și uscată a sărăciei V din discul roșu și ultima felie o înghite marea am
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
am rămas cu înserarea și mirosul de alge o briză aleargă către maluri alungată de apele ușor fremătătoare neliniștite/ respiră obosită ca sufletul ce încă mă-nsoțește VI seara se lasă cotropită înghițită de gura întunecată ce se ridică lacom din Ocean o luptă inegală/ c-un uriaș Balaur ce trage cortina înstelată a nopții VII Arhanghelul/ uitat pe țărm se mișcă/ prin ceața ce-nvăluie timid întreaga plajă cutremurate îi sînt aripele ce leagă de pămînt/ inima și gîndul *** închis/ pentru că admirația
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
rădăcini de hrean și de pir, lângă dune. Și azi se mai tem în livezile de măslini, să nu se cuibărească, în fructele uleioase, puful de dacos, Catifeaua insectelor distrugătoare Ce azvârle rodul în haos. Toate sunt rânduite în nemărginitul ocean, picătura mică și mare, Cenușa ne împarte averea, s-o strângem, nepăsătoare la lauda sfinților din tropare. Numărătoarea Numărătoarea s-a terminat Cinci degete de la o mână, cinci degete de la mâna cealaltă, Coastele țin în coșul lor de calciu gălbui
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
nevăzându-le... Somnul de dimineațî Mai rămâi în somnul tău de dimineață, Maria, Voi alunga soarele și vrăbiile, Foșnetul frunzelor, voi călca înlăuntrul meu, voi fura liniștea din catedrale, voi amăgi câinii să nu latre cu carne fragedă, voi picta oceane liniștite voi scrie poeme fără punctul final de teamă să nu cadă, rostogolindu-se... Mai rămâi în somnul tău de dimineață, Maria, O, somnul acesta te naște ca o adiere pentru focurile de peste zi... Fructe oprite Ființei tale spune-i
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
energia ta, de punerile tale la punct care m-ar împiedica să mă îndepărtez prea mult de subiect, vreau să zic de obiectul discuției.... Sunt lingușitor? Și, la urma urmei, de ce n-aș fi... De ce să nu fiu lingușitor? Un ocean ne desparte în momentul de față, așa că politețea poate că nu e de-ajuns. în dragoste, spunea Dimov, e musai să exagerezi. Numai așa poți fii sigur că trece mesajul. Romanul, poate că ți-am mai spus, se va chema
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
-p. 21- sau “Vita-i ființă gingașă” -p. 22), veterinarul Naslău Pavel critică, fără să-și dea seama, zootehnia comunistă (planificată greșit, mecanizată ineficient și lipsită de cea mai elementară grijă față de animale), făcînd, în schimb, apologia celei...capitaliste de peste Ocean: “La noi în comună, au venit niște filme care arată viața oamenilor în America. Arată cum se împușcă dînșii, din diferite pricini și certuri și neînțelegeri; ăsta e un aspect, dar celălalt aspect este grija pe care o au dînșii
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
păcătuiește prin exces. Cred, dimpotrivă, că e una dintre cele mai exacte descrieri pe care le-am făcut vreodată. Trec și peste faptul că niște domni care-mi scormonesc asiduu biografia (”după atâția ani de relații strânse cu prieteni de peste ocean, unii dintre ei specialiști de necontestat în stalinism, ceaușism sau alte forme de totalitarism european postbelic jurnalistul n-a aflat încă..” — oare de unde-mi cunosc ei prietenii, pentru că nu țin minte să-mi fi făcut vreodată publică agenda de telefoane
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
continuat el, a fost vorba, în plus, de un atașament sentimental față de tronul Franței. - Cînd coloniile americane erau singure în Războiul de Independență, cine le-a ajutat cu oameni, bani și materiale? O republică? Nu, regatul Franței. Cine a străbătut oceanul ca să se înroleze în armata americană? Oamenii de rînd? Nu, aristocrații. Domnul Flosse a sugerat că primul act oficial al regelui s-ar cuveni să fie o solicitare de fonduri către americani, exprimată în numele guvernului, pentru ca Franța să se consolideze
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
Cristina Poenaru Profesorul Mac Linscott Ricketts este unul dintre cei mai energici intelectuali care, „dincolo de Ocean” (cum ne-am obișnuit să reperăm America) continuă, ani buni după moartea lui Mircea Eliade, să completeze portretul unei personalități universale, care fascinează și astăzi, cu o prospețime uluitoare. Profesorul american încearcă să aducă lumină în “conurile de umbră” prin
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
în revista Font în Front. Nici de dl Cozmei, nici de revista cu pricina (sau o fi carte?) n-a auzit nimeni. Cînd Ianuș a fost dat pe mîna poliției pentru niște versuri care au scandalizat pudoarea unui român de peste Ocean, atunci a fost apărat de confrați. Dar cum dl Cozmei nu e poliția, nici o instituție a statului, de ce să ne obosim să facem scut împotriva inepțiilor sale? Tot din Ardealul literar, cîteva superbe poezii ale lui Ion Stratan. Dialogul premierului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
al violenței absolute, o cruzime născută din impulsuri de torționar. Probabil că unii domni pătrunși de filozofia adâncă a datului cu undița ar vorbi de "lupta" egală dintre omul cu mulinetă și animalul acvatic ce are de partea lui imensitatea oceanului. Să fim serioși. Dacă urmărești pregătirea locului de dat cu undița, demnă de răceala unui asasin în serie, dacă vezi câtă premeditare și cât efort de a anula "șansele egale" ale peștelui, o să-ți treacă pofta să mai vorbești de
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
blestemul unei analoage relegări. Ceea ce am putea numi apocalipsa naturii țintește în structurile cele mai evoluate, organice, spre a-și serba triumful sub înfățișarea unui fast infernal. "Spuma aruncată pe țărm ca o spermă/ Din burta intrată în putrefacție/ A oceanului,/ Și penele cu urme de țiței/ Pierdute de păsări bătrîne,/ Și icrele uscate în peștii morți demult,/ Și miriadele de semințe ale nisipului/ în care au împietrit,/ Niciodată născute,/ Plante nebănuite./ Totul e sterp, întrerupt,/ Doar razele sorilor stinși/ Continuă
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
Pe care nu mai știe nimeni/ S-o spună" (Pe fațada unei catedrale). Imaginea omului interior "mutilat" se așterne asupra elementelor cosmice, perturbate de degrigolada sa, solidare cu derularea acesteia. "Pielea pămîntului" capătă un aer "indecent", "senzual", marea e promiscuă, oceanul e "bătrîn de-o oboseală/ Numită simplu nemurire", într-un "Orizont animal/ Și în rău și în bine,/ Adînc lucios și lunecos de mare/ în care soarele/ Se scufundă fără rușine" (Peisaj impudic ). Altfel zis Lumea însăși ca mecanism spiritual-material
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
Germania. Radu Bărbulescu. Poate pentru că este pe jumătate neamț. Să fim optimiști. Mircea Cărtărescu are cărți traduse în vest, Gheorghe Crăciun un roman bine primit la Paris. Acolo unde Ilie Constantin este, de multă vreme, bine cunoscut. Mai sînt, dincolo de ocean, "americanii" Petru Popescu, Andrei Codrescu, Virgil Negoiță... La New York, piesele Savianei Stănescu trezesc interes... în Argentina - uitata, din păcate, la noi - Alina Diaconu are succes... C.M.: Ați fost invitat anul acesta în Spania. Știu că Joaquin Garrigos vă iubește literatura
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
încolo în galeria exegetică ionesciană sub semnul "antidotului" numit éclairage de l'humour: "Repet, fac literatură ca să regăsesc acea frumusețe, intactă, în noroi. Și cărțile, și piesele mele sunt o chemare, expresia unei nostalgii, caut o comoară scufundată-ntr-un ocean, pierdută în tragedia istoriei. Ori, dacă vreți, caut lumina și mi se pare că o găsesc, când și când. Din cauza asta nu numai că fac literatură, din cauza asta m-am și hrănit cu ea. Căutând mereu acea lumină adevărată de
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
cvadrifazice a istoriei fenomenului sonor, lumea muzicii resimțind tot mai acut și mai dramatic nostalgia unui spirit al epocii investit cu proprietatea izotropiei. Aceasta și pentru că, în conformitate cu legea entropiei, evoluția marchează crearea unor insule din ce în ce mai mici de ordine, într-un ocean tot mai mare de dezordine. Poate că de aceea compozitorii, avînd sentimentul că săvîrșesc un act de dereticare, de ordonare a propriilor gînduri (dar nu numai) întreprind fel și fel de intervenții teoretice, răspunzînd astfel unei abisale nevoi de ordine
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
Bruxelles sau în Berry. Chiar dacă lumea interlopă newyorkeză elimină martorii și îl amenință, nimic nu-l sperie, nimic nu-l face să dea înapoi. Maigret va descoperi făptașii, dar va rămîne cu un gust amar, întrebîndu-se dacă meritase sa treacă oceanul ca să mai curețe o fărîmă din mizeria omenească. Seria de autor "Simenon" a Editurii Polirom, proiectată cu douăsprezece titluri pe an, va cuprinde integrala "Maigret" , o selecție din celelalte romane, numite de autor "les romans durs", o autobiografie etc. Începută
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
Un pește, o înghițitură de vin roșu dintr-un butoi ce trebuia deschis abia peste câțiva ani, vârful din turnul de 76 de metri din Igreja dos Clerigos văzut odinioară de departe de vasele ce voiau să intre în port, oceanul cu apă sărată care se întâlnește cu Douro, străduțele în pantă, fin pavate, bisericile și casele împodobite cu azulejos, bucăți de faianță colorate în albastru, copiii zâmbindu-ți pe stradă și vânzătorul de castane coapte, aburinde, iată atmosfera care a
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
parte la o operație de excepțională anvergură, demnă să figureze în cartea recordurilor. Recte, o inginerie de fără precedentă amploare, întrecând în felul ei construcția de clădiri-orașe, de baraje în gura deltelor de năvalnice fluvii, tuneluri între continente, poduri peste ocean, cabluri înconjurând globul pământesc, vapoare transportând popoare. Fantastică inginerie prin a cărei mijlocire ne situăm ca unicat, forțând admirația celor mai cutezătoare creiere, invidia celor mai îmbuibați gangsteri. De priceput acum și din care anume motive ne-a costat calculatorul
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
că țările și munții, cauza și hrana furtunilor, fiind cam rari, o masă imensă a unei mări neîntrerupte și adânci este pusă în mișcare mai greu. (Cadență perfectă a traducerii n.n. ). Nu e scopul acestei lucrări de a cerceta natura oceanului și cauza fluxului și refluxului, căci mulți au vorbit despre aceasta. Aș adăuga numai că nicăieri marea nu-și întinde mai departe stăpânirea, că ea aduce într-o parte și alta o mare cantitate de apă a râurilor și că
Descrierea Angliei (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12623_a_13948]
-
intertextualitatea (care avea o pondere semnificativă în primele volume) tinde la zero în aceste poeme, căci poezia și-a pierdut definitiv menirea de a exprima "trăiri universal valabile". Nici omul nu mai ocupă vârful piramidei creației ("pâș pâș pe fundul oceanului/ două languste, eu și tu/ ne ducem, a venit clipa/ nu știm unde dar știm că trebuie/ să fim în mișcare" " Eu și tu), ca atare poezia "se democratizează": vorbește și insecta, și animalul, și bobul de mac (ca să nu
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
aseară/ în ploi bezmetice peste pămînt" (Darul). Sau: "Atît că scrisul e o sabie în mîinile unor copii./ E un taifun abia întrezărit" (ibidem). Sau: " Aud vulcanii tremurînd subt iarba crudă de aseară./ Mă sprijin pe incertitudinea viorii cînd răstoarnă/ oceanul în abis să nască noi furtuni!" (ibidem). Ea îi mijlocește comunicarea cu cosmosul și, mai mult decît atît, o consubstanțiere, un mod de-a se răsfăța în sînul elementelor ca și cum ar fi unul dintre ele, sub semnul încrezător al neprihănirii
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
smoc de ghințură uscată fierea pămîntului/ I se va pune fiarei în glastră chiar de mîna mea!" (Varga). Lumini extatice bat în acest discurs în care forța presupusă se află în stare pasivă: "ardeam ca un soare/ în brațele unui ocean de zăpezi.// Cerc de aur iubirea; uimire a decedaților/ Regi. încoronarea ta mai la urmă!/ De lanțuri de-argint cuvintele mele te leagă/ Pe tine, împurpurare, Zăpadă fierbinte!" (Metamorfoza). Dacă ipostaza nemijlocită (afectivă) a poetului e încă prezentă pe alocuri
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]