323 matches
-
răstimpuri, pentru un plus de inspirație. Cănd termina, își ridică ochii mari și îmi lumina inima înghițită de neliniște, așa cum reușește soarele să facă dimineață ,cu bolta înecată în întuneric. Mă privea meancolică și, din cănd în cănd, arunca căte-o ocheadă spre ceasul de pe masă. Apoi, își întorcea iar, ochii cuprinși de o însuflețire demonică și mă poseda întru totul. Mă deținea trup și suflet, doar privindu-mă. Eu eram al ei, iar ea era a nimănui. Eram blesemat să iubesc
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
în spațiul acela imund de la Gherla, în subsolul nefolosit astăzi, mai există paturi ruginite, iar pe jos este apă, nămol, mizerie. Nici nu se poate coborî propriu-zis, doar de pe scările care duc la subsol se poate zări totul. Însă această ocheadă aruncată în subterana aceea imundă constituie tot o formă de a atinge suferința de odinioară a deținuților politici și de a avea acces măcar parțial la condițiile teribile în care erau siliți aceștia să trăiască și să moară. Toți studenții
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
decît mine, hipnotizează fixitatea fulgurantă a soclului deplasat pe calea de rulare, anticipat drum prin epos, semnele, reperele, arca lui Noe vremelnică, orbenia goală a trenului în marș, eram fără nimeni! segmentul de vierme fero-falic multiplicate ipostaze aruncînd în șir ocheade pe geamurile vagoanelor de tramvai casate, orașul pe extremitatea de vest sfîrșit, curățenie mută negrul, vedenia se liniștește, o împung luminile punctiforme sub deal, înăuntru vibrează facerea, Podu Iloaiei sulițate unde trei garduri de fier de la linie la peron, suprimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
m-au urcat într-un tren de noapte care mergea la Bologna. Ei bine, dragule, trenul era plin numai cu muncitori și cu... păsări de noapte! Eu, printre ele, cu turbanul și cozile la ochi, boită toată... Am primit la ocheade și... cântăriri din ochi în acel drum cu trenul câte nu am văzut în viața mea! Ciudat, însă nimeni nu m-a întrebat nimic... și era arhiplin. Nici măcar o strapontină liberă. Moartă de oboseală, nu mi-a mai rămas decât
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în care studenții deveneau „maeștri”, redactorii de gazete „colegi”, publicul unei conferințe o sumă de „inteligenți” etc. Un „joc” serios, în care se lansa integral, cu mintea și cu corpul, lua atitudini grave sau joviale, punea surîsuri și încruntări, arunca ocheade letale. Capul înclinat, mina reflexivă, dreapta despicînd cu mișcări scurte aerul sau pipăind căptușeala reverelor, alura demonstrativă făceau să-i urmărești cu deosebit interes „rolul” amplu, cu monoloage artistic ritmate, cu declarații și aparté-uri, pe care și-l inventa continuu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
alătură cobza străbună („La noi, obiceiul trudei, din veacuri moștenit,/ De-a culege, de-a frânge fructul rar,/ E slăvit când toamna-i ștergar împodobit/ Cu legănatul rod pe loitre de car”) telegrafiei fără fir și telefoniei mobile („Parfumuri, unduire, ocheade și teroare,/ plutiri și goliciune, sex, răcnete, demență,/ farduri și fumigene, vădită regulare,/ fani, isterii, delir, transparență”). Extrema diversitate de preocupări - incluzând inegalități de substanță, diferențieri în ordinea valorii - caracterizează și cărțile de istorie și critică literară, de teatrologie, publicistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
va transforma, inevitabil, În „ură”, În Împotrivire, În neglijare. O evidentă probă: mulți dintre absolvenții noștri, atunci când Întâmplător ne Întâlnim, mai știu eu pe unde, ne ocolesc cu privirile, se fac (și noi, de asemenea) că nu ne cunoaștem. Tragem ocheade unii altora oarecum „vinovați”. E evident că ceea ce (eventual) au Învățat de la noi le repugnă cumva. Chiar dacă unul sau doi dintr-o generație mai păstrează legătura cu unii dascăli, acest lucru denotă fie o insuficiență a actului educativ (nu s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
În noul ținut sau cel puțin să punem la cale o școală de vară. Ce ne leagă de această comunitate? Destul de multe. Avem și noi vecini cu care Încercăm să avem relații amiabile. Ne mai ajutăm reciproc, ne mai aruncăm ocheade unii altora (din obișnuință, din curiozitate sau din admirație). Mai schimbăm opinii, mai valorizăm lumea, mai vehiculăm idei. Ce mai e cu politicienii ăștia, cum va fi vremea, ce-a mai plouat astă noapte!... Eu, de pildă, Îi admir foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
pentru exportul aparenței libertății de gândire din "epoca de aur". Orizonturile erau diferite: dacă viitorul analist de teme deșucheate ale epocii scria aplicat despre Limita extremă a genului epidictic (convocând autori ca Joseph de Maistre, Salvador Dali și făcând o ocheadă la E. M. Cioran), defragmen(ta)torul nostru glosa consecvent pe teme structuraliste, folosind referințe la logică și istoria ei pentru a vehicula obsesiile ne(o)marxiste ale textualismului militant (printre care teama de elita textocraților, castratori ai imaginarului social). Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
reclame... Șovăi o clipă, cu degetele pe coperta revistei You and Your Wedding. Nu-mi vine să cred că acum chiar am voie să citesc așa ceva. Pe față! Nu trebuie să mă furișez la raft și să trag câte o ocheadă vinovată, de parcă aș băga un biscuit în gură și mi-ar fi frică să nu mă vadă cineva. Obiceiul ăsta mi s-a înrădăcinat atât de tare, încât mi-e foarte greu să scap de el. Deși acum am un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
spectaculoasă, zice Christina. Cred că o să le cam cadă fața la toți. — Eu n-am văzut-o încă, spun. Robyn n-a vrut să mă lase să intru. — A, ar trebui să arunci o privire, spune Erin. Să arunci o ocheadă. Înainte să se umple de lume. Nu pot! Dacă mă vede cineva? — Nu te vede nimeni, zice Erin. Îți pui și tu un batic, ceva. N-o să știe nimeni că ești tu. Împrumut de la o tipă o jachetă cu glugă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care se vor abate asupra locuitorilor județului Vaslui (și nu numai), propaganda bolșevică extrem de agresivă și de mincinoasă funcționa în continuare fără zăbavă. Mai nou, comuniștii găsiseră și un țap ispășitor: „chiaburimea reacționară” a satelor noastre, evitând să arunce o ocheadă și în ograda proprie unde se adunaseră (pe lângă oamenii cinstiți dar naivi) și numeroși impostori, oportuniști de ocazie sau pur și simplu indivizi setoși de răzbunare pentru vreun fleac oarecare comis cândva de dușmanii lor politici. Inter-titlul reprezintă prima propoziție
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
zîmbește și lacrimile oprite dau strălucire ochilor. Pa. Pa. De lîngă mașinile parcate undeva, în pădure, își transmit bezele. Începe iarăși Marea Așteptare. Mona my love O iubeam pe Mona. Corpul ei delicat, trăsăturile fine, mersul plin de importanță și ocheadele fără perdea mă fascinau. Mona era mai delicată, mai dulce, mai nobilă decît cea mai fină "porumbiță". Încercam s-o ajut cînd era în necaz și primea ajutorul meu cu demnitate. Am încercat s-o ating, dar reacțiile ei îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
O apariție neașteptată ne-a șocat pe toți. Un bătrîn și o bătrînă. Bătrînul se uită la cele două locuri libere de la celălalt capăt al mesei, de o parte și de alta. Libere? Libere, răspundem noi dezinteresați. Bătrînul aruncă o ocheadă la sobrul ministru. Îl apucă de mînecă și-i spune fără menajamente: Treci acolo, doresc să stau lîngă soție. Ministrul X, luat pe neașteptate, se uită derutat la soție, roșește pînă la urechi, se mai gîndește și ripostează: Eu stau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spatele învățămîntului tehnic, comerțului, industriei, ca și matematicii, un univers în care latina și greaca erau considerate limbi vii. Paradigmele științifice ale socialismului secolului al XIX-lea sînt învechite, iar aparatul său literar de asemenea, cu citările, cu aluziile și ocheadele transformate în ebraică chiar și pentru un cititor cultivat. Golirea arhivelor mișcării muncitorești franceze înainte de "bolșevizarea" comuniștilor și de normalizarea socialiștilor este pentru cititorul de astăzi asemănătoare cu trecerea de pe Tele 7 zile pe Revista de Metafizică și Morală. Jaurès
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
barul încă nu se umpluse de clienții gură-cască obișnuiți. Am avut norocul să găsim doua scaune la bar libere, cel din stânga, de la geam, locul lui Papa și unul alături. Doamna mea a privit sfioasa la "Bust", probabil a întâlnit o "ocheadă de aprobare" și s-a așezat pe scaunul-monument. A sărit ca electrocutată de actul de impietate comis, amintindu-și că după Revoluția din ianuarie 1959, barul a fost naționalizat și personalul nu permitea nimănui să se așeze pe scaunul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
gardianul care nu ne lasă liberi, colivia aurită în care ne complacem și care ne frânge zborul. Libertatea este atât de aproape de noi, atât de accesibilă încât, în orbirea noastră, nu vedem dincolo de gratiile coliviei când, o singură și fugară ocheadă ar fi suficientă să ne lumineze interiorul, adică esența de care vorbim, Spiritul, și să pășim astfel mereu pe aceeași planetă dar, totuși, alta... Oare să ne aducă mai multă satisfacție o viață trăită în lux decât un scaun în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
rege al creațiunii“. [...] Orgoliul nostru masculin, atât de străin și de nesuferit lor, este pe bună dreptate incomodat de acest martor nepoftit și in discret al mediocrității noastre de fiece zi. Nici o cădere la examene nu m-a rușinat, nici o ocheadă prin gaura cheii În mecanica sufletului meu nu m-a Înspăimântat ca atunci când o minte de femeie a putut ghici tabloul ales de mine dintr-o sută cincizeci ale expoziției Iser de acum cinci sprezece ani. Tabloul se afla În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a sexualității tale ținute În frâu la nevastă, Între neamuri, Între prieteni, În lume, până În momentul când, străin și necunoscut, pășești aceste praguri primitoare de unde, În sfârșit, Îți poți alege, după gustul tău nestingherit, și cu un simplu gest sau ocheadă de stăpânitor peste neamul cel recalcitrant al femeilor, pe complicea, la fel de străină și de necunoscută, a iluziilor tale amoroase de-o clipă. (Aristip, discipol al lui Socrate, propaga o filozofie a feri cirii bazată pe practica plăcerilor lumești, nerușinându-se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tânără și frumoasă lângă volan. Trebuie neapărat s-o simți aproape de tine, hipnotizată, ca și tine, de luciul drept al șoselei și de copacii reglementar Înșiruiți. și tot ea trebuie să te scuture din această piroteală, uneori fatală, răspunzând la ocheadele tale furișe cu un surâs larg și iluminat de șiragul dinților ei albi și mărunți. Primejdiile Întâmpinate cu automobilul, În nopți pe ploi și pe șosele desfundate - cum fu cea dintre Stejarul și Silistra, prin Acbunar, 100 de kilometri fără
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ndoaselea, cu o doză mare de resentiment, aceasta dacă apropiem întrucâtva nepermis umoarea nara- torului de presupusele umori ale scriitorului. Ne asumăm însă prudent riscurile unei lecturi de suprapunere a afec- telor acolo unde există foarte multe indicii autobiografice. În locul ocheadelor amuzate, a aluziilor malițioase, a sub- înțelesurilor împărtășite cu care Momentele ne obișnuiesc, avem parte de o ironie sarcastică, incomodă și neliniști- toare. De fapt, în locul umorului, avem sarcasmul, în locul comicului lejer, bulevardier, un comic problematic cu un dramatism conținut
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sărbătorita e fiica gazdei și, deși nu eram amator de băuturi alcoolice, în numele grupului ceream insistent băutură... pentru ceilalți. Dragoste la prima vedere. Ne-am mai întâlnit întâmplător în zilele următoare și ne-am plăcut reciproc. Venerabila gazdă a observat „ocheadele” mele și îi spune Mariei că, dacă militarul străin poposit pe acele meleaguri o va cere în căsătorie, să nu refuze, pentru că eu îi par un om cu suflet și cumsecade. Puțin după aceea, la aceeași adresă, sosesc două învățătoare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
e un miracol, un dar nemeritat și, probabil, un accident trecător. E drept, la originea acestui tămbălău e malversațiunea unei doamne, care a lăsat să-i cadă din poșetă, la momentul inoportun, un bilețel otrăvit. Bărbații au întotdeauna nevoie de ocheada provocatoare, de gestul stimulator al unei femei, ca să-și mobilizeze resursele ră zboinice, strângând din fălci și jucându-și bicepșii. Femeile, dimpotrivă, au instinc tul de a urmări efectele cruzimii cu un soi de îngerească „obiectivitate“. Au oricând la îndemână
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ei se simt uneori dispensați de a avea lecturi, de vreme ce au talent. Actorii - la fel. Să se uite la premiile Oscar și să vadă cum vorbesc Peter O’Toole, Sean Connery, Forest Whitaker, Meryl Streep ș.a. Dincolo de voci, decolteuri și ocheade, se simt și oarece de prin deri culturaleă 2. Inteligența fără morală. E o maladie comună. Lumea e plină de lichele vioaie, de derbedei isteți, de lepre și de șmecheri. Malversațiunile cer întotdeauna o anumită mobilitate mentală. Ipocrizia, populismul, verva
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fiecare clasă aproximativ 40 de copii), iar în seara asta fuseseră invitați numai părinții copiilor din școala elementară, și se părea că erau cu toții prezenți. Campusul era invadat de tinere cupluri elegante, iar Jayne și-a primit cota așteptată de ocheade. La chioșcul firmei Starbucks, care fusese amenajat în afara bibliotecii, ne-am întâlnit cu Adam și Mimi Gardner, iar atunci când a devenit evident că mă ignorau și nici unul nu avea de gând să aducă în discuție seara trecută, mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]