469 matches
-
din 7 iunie 1665: „Eu, Ruja, femeia lui Bogdan armanu de târgu de Iași, și cu a mii feciori, cu Ivan și cu Maxim, scriem și mărturisim cu acestu adevirit zapis al nostru cum noi,...am vândut a noastră dereaptă ocină și moșie, o casă di aici,...pi Ulița Armeneascvă, cu loc cu tot, care iaste între casa lui Vicol armanul și...casa lui Sefer armanul. Acea casă noi am vândut lui Iacub, ficiorul lui Sefer armanul”. Și acum să nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
acum să nu-mi spui că de față nu erau oameni „buni și bătrâni” de prin preajmă. Ba erau, părinte, și aceștia spun că „Pentru mai mare credință, noi, toți acești orășeni, am pus pecețile și iscăliturile ca să fie dumisale ocină și cumpărătură...și să aibă a-și faci drese domnești pe acestu zapis,...ca să să știe”. Ar mai fi ceva de adăugat, fiule. Aici m-ai lăsat fără răspuns, părinte. Nu prea mă duce capul la ce te-ai gândit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ceea: „Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor”. Îmi amintesc de zapisul din 16 iunie 1669 (7177), care vorbește despre această vânzare: „Adică eu, Pătrașco ce am fost postelnic, scriu și mărturisescu cu acestu zapis al mieu”...că „am vândut a mea dreaptă ocină și danie, loc de trei case și cu case cu tot pe Ulița Armenească,...lângă Cârste armanul,...Acest loc de case și cu case cu tot i-am vândut eu dumisale lui Ilie Sturza stolnicul cel mare”. Când am terminat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ce „doftor” îi vorba. Apoi de „dumnealui giupânul Moisi doftorul” îi vorba în zapisul întocmit de „Iorga sin răposatului Caraiane ce-au fost vornic de tîrgu de Iași”. Acesta, la 15 septembrie 1662 (7171), spune: „Am vândut a mea dereaptă ocină și moșie, casele mele ce mi-au rămas în târgu în Iași, pre Ulița Strîmbă, lîngă Podul Vechiu, între casele lui Paladie aga și între locul lui Hariton cel bătrân. Acele case le am vândut dumisale lui Moisii doftorul”. Apoi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lui Miron Costin mare comis stăpânirea asupra unor case de pe Ulița Strîmbă. Și spune vodă: „Adică au venit înaintea noastră...boiarinul nostru Andreiaș ce-au fostu șetrar, feciorul lui Toderașco ce-au fost logofăt mare...și au vândut a lui ocină și moșie...niște casă gata cu pivniță de piiatră suptu casă, și beci și iarăși de piiatră și cu altă pivniță de piatră deosăbi, ce aceste casă sîntu pre Ulița Strîmbă, în tîrgu în Iași...Și s-au sculat boiarinul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
urmă - după cum aflăm dintr-un suret după zapisul din 3 noiembrie 1690 (7199) „Simina, giupâneasa Gheucăi ce-au fostu vistiernic mare, împreună cu ginerele său, Vasilie ce-au fostu jicnicer mare...au vîndut mării sale Constantin (Cantemir) vodă a lor dreaptă ocină, casele...ce sîntu pe Ulița Strîmbă...dreptu 300 lei bani gata”. Păi nici în mâinile lui Constantin (Cantemir) vodă n-au rămas aceste case, pentru că, prin 1695, vine la domnie Antioh Cantemir voievod, care hotărăște: „Facem știre cu această carte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
chiar cu doamna Dafina, soția răposatului Istratie Dabija voievod. Și scrie el în zapis: „Adecă eu, Vasilie Ureche ce au fost spătariu, feciorul lui Grigore Ureche ce-au fostu vornic mare, scriu...cu acest zapis,...am vîndut a noastră direaptă ocină și moșie ce am despre părinții mii în tîrgu în Iași, pre Ulița Rusască din Tîrgul de Gios, de unde sintu Precupețele, din pod din fața tîrgului din vale, alături, pre lîngă păretele pivnițăi Mănganilor pînă în gardul ogrăzii lui Ion Racoviță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de mirare... Acum este vorba de „Daniil protosinghel egumenul ot Sveti Sava”, care a cumpărat „o dugheană pe Podul Vechi” de la „Marie Teodoreasa, depreună cu fiii” care declară: „Și această dughenă i-am vîndut-o...ca să-i fii svinții sali dreaptă ocină și moșie în veci”. La sfârșit, vânzătoarea adaugă: „Această tocmală s-a făcut denainte a mulți oameni buni, neguțitori, care mai jos s-au iscălit”. Nici urmă de „tot săborul”... Să nu fim atât de neiertători, fiule, pentru că sunt și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la arcuri. Iar Arcăria asta este așezată în capul dinspre Podul Vechi al Uliții Armenești. Ca să fii deplin lămurit, adu-ți aminte de un act de întărire dat la 30 mai 1731 (7139) „Cîrstii Latef arcariul, pre a lui dreaptă ocină și cumpărătură,...pe niște case cu pivniță ce sunt pe Podul Vechi, în Arcărie...lîngă biserica armenească”. M-am dumirit ce-i cu arcarii și cu Arcăria. Asta însă nu m-a făcut să-mi uit un gând pe care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Îmi cam miroase, părinte, dar mai întâi să mă lași să-ți amintesc zapisul întocmit la 1 iunie 1683 (7191) de „Tudosca fata lui Enachi...cu soțul ei...și cu ficiorii”, în care se spune: „am vîndut a noastră direaptă ocină,...niște case cu dughene cu pivnițe de piatră și cu tot locul” care „este în capul uliței unde se împreună de merge drumul spre Tîrgul Boilor, unde merge la Hagioaie și este despre Sărăria cea Veche”. Ai împușcat doi iepuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu veșminte de odoare”. Mai zice apoi că i-a dăruit case și locuri de prin prejurul mitropoliei precum și sate și locuri de prisacă. La sfârșit, spune: „Pentru aceea ca să hie svintei Mitropolii toate ceste ce scriu mai sus drepte ocini și moșii în veci și nouă pomenire”. Dacă mai vrei deovezi că a existat o Mitropolie veche numită Biserica Albă înaintea Strateniei Domnului, să vedem ce scrie la 8 decembrie 1684 (7193) „Corlat uricariul”: El a „dat danie sfintei Mitropolii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ai fi ieșit de sub obrocul lor nici a noua zi după scripturi. Acum aș mai adăuga faptul că unii enoriași - așa cum a fost „Vasiliță sin Necula”, care în iulie 1730 (7238) spune pur și simplu că a dăruit sfintei Mitropolii „ocina sa din Cucioaia”. Din ce s-o fi compus acea ocină doar Vasiliță știe. Dar a fost primită cu amândouă mâinile de sfânta Mitropolie... Vine apoi Grigorie al II-lea Ghica voievod - omul cu inimă largă - care la 1 septembrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scripturi. Acum aș mai adăuga faptul că unii enoriași - așa cum a fost „Vasiliță sin Necula”, care în iulie 1730 (7238) spune pur și simplu că a dăruit sfintei Mitropolii „ocina sa din Cucioaia”. Din ce s-o fi compus acea ocină doar Vasiliță știe. Dar a fost primită cu amândouă mâinile de sfânta Mitropolie... Vine apoi Grigorie al II-lea Ghica voievod - omul cu inimă largă - care la 1 septembrie 1732 (7241) scrie: „Facem știre cu această carte a domniei mele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
loc din locul gălătenilor, socotindu ca să le fie de treaba iazului morii... dacă am văzut acel adevărat zapis de danie crezutu-l-am și... încă am dat... sfintei mănăstiri... Galata din Deal, ca să le fie și de la domniia mea dreaptă ocină, și moșie și întăritură, în veci. Așijderea acmu, în zilele domniei mele, au venit de au făcut jalbă înaintea domniei mele egumenul și tot soborul de la sfânta mănăstire Galata pre călugării de la mănăstire Balicăi... zicând: cum au avut Balica dou
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se gândește sfinția ta - am sărit eu cu vorba. Atunci fii bun și povestește! Îi vorba de biv vel căpitanul Pavăl, care la 25 mai 1707 (7215) scrie într-un zapis: „am dat danie svintei mănăstiri Socolii a mea dreaptă ocină și moșie... o vie ce iaste în Dealul Călugărițelor”. Căpitanul primise acea vie „de la nănași” și o dăruiește mănăstirii „pentru sufletele părinților,... și nănașilor și ale noastre”. Numai că se găsește cineva care să încerce a răsturna toată binefacerea căpitanului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
știu eu despre ce-i vorba, dar pentru plăcerea noastră dă-i citire! Chiar îmi place să citesc acest zapis pentru anecdotica lui: „Adică eu Liondie Mărgineanul, denpreună cu a mea femeie... scriem și mărturisim... am vândut a noastră dreaptă ocină,... o vie, care iaste o falce și trei fârte, și via iaste în Vale Ierimiei, în față... Aceasta noi am vândut-o lui Dumitru Hagi... Și dumnealui... au dat această vie... la Sfânta mănăstire la Svetii Sava pentru ca să fie... direaptă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
venit înaintea noastră ... părinții și rugătorii noștri... de la sfânta mănăstire Hlincea, și ni s-au plâns cu mare jalobă... mărturisind într-acest chip: cum că dresurile ce le-au avut această... mănăstire Hlincea, ...de la alți domni... pe a sale drepte ocine,... s-au pierdut... în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazacii zaporojeni... asupra lui Ștefan (Tomșa) voievod și l-au scos din scaun și au făcut multe răutăți și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1662 (7171) stăpânirea asupra unui iaz de moară din valea Miculinei și a „Doao părechi de hiară (feare) de moară” cumpărate de la Marco morarul. Nu după multă vreme, adică la 27 noiembrie 1662 (7171, Dabija-vodă întărește stăpânirea a „toate acele ocine de danie care scriem... Frățileni... cu vecini și cu tot venitul, și satul Iurești, cu vecini... și șase părți din satul Șendreni,... vie la Cotnari... sălașe de țigani și părți de loc în jurul mănăstirii cu 2 vaduri de mori în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai limpezi dacă citim uricul lui Miron Barnovschi voievod din 11 noiembrie 1628 (7137), care lămurește anul zidirii bisericii: „Io Miron Barnovschi Moghila voievod... Iată a venit înaintea domniei mele, Dima cămăraș (călăraș) de łarigrad... și a vândut dreapta sa ocină... care a avut-o pe Valea Cozmoaiei... patru fălci de vie, cu crame și cu grădini... Aceea a vândut-o rugătorilor domniei mele călugărilor de la sfânta mănăstire a domniei mele, nou-zidită care se cheamă Bârnova” Ei, da’ această biserică n-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spune el la 17 februarie 1702 (7210): „Facem știre cu această carte... pentru svânta mănăstire... Danco, din târgu din Iași... fiindu mai înainte beserică mirenească... și o am făcut mănăstire mare,... și o am îngrădit și o am înzăstrat cu ocini și cu odoară și cu veșminte. După aceste... am dat acestei... mănăstiri,... anume Danco, un hăleșteu ce iaste în hotarul târgului Iașilor, pre Căcaina, di sus de târgu de Iași”. Ai să vezi mai departe că această mănăstire apărută târziu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
hotarul târgului Eșului, care loc este alăture cu locul sfintei mănăstiri Copoului... Această bucată de loc... cu pomeți și cu paragină de vii, și cu loc de grădină, și cu pădure și cu tot venitul... ca să fie de la domnia sa dreaptă ocină și moșie...” Apoi la „Vălet 7223” același voievod dă 50 de lei pe an din vama domnească. De asemenea nu uită ca la 1 mai 1715 (7223) să dăruiască mănăstirii Sfântul Atanasie din Copou trei sălașe de țigani. Voievozii și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
când se înfierbântă, ține un discurs de mai mare dragul, părinte. Ascultă-l numai: “Iată eu, închinător al Treimii, smeritul monah Gavriil, fost mare vistiernic în Moldovlahia,... pentru sufletul meu și al părinților mei,... am dat și am miluit <cu> ocina și dedina mea dreaptă, patru fălci de vie, în hotarele Iașilor, pe dealul numit Copoul, și cu grădini, și case și cu tot venitul lor, să fie de la mine sfintei mănăstiri numită Sfântul Sava Sfințitul, din hotarele Ierusalimului”. ― Acum urmează
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
oarece ordine privind mănăstirea Hlincea. Ascultă pe “igumenul și tot soborul de la sfânta mănăstire Hlincea”, care s-au “plâns cu mare jalobă... mărturisind într-acest chip: cum că dresurile ce le-au avut... de la alți domni,... pe a sale drepte ocine și danii și miluiri s-au pierdut toate în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci zaporojeni și cu mulțime de oaste, tătari și cazaci asupra lui Ștefan voievod (Gheorghe) și l-au scos din scaun și au făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
altceva decât să întărească stăpânirea daniei făcute de Petru Șchiopu voievod: “Am dat și am întărit... sfânta mănăstire... Sfântul Sava, din târgul Iași, cu acele case domnești de lângă sfânta biserică cu tot locul lor,... să fie sfintei mănăstiri,... dedină și ocină”... ― Uite că la 2 decembrie 1600 și Ieremia Moghila voievod dăruiește mănăstirii Sfântul Sava din Iași casele făcute lângă biserică de Iane (Hadâmbul) vistiernicul. Tot Ieremia Moghila voievod, la 5 februarie 1603, de această dată scutește de dări o casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din Iași, dragule. ― Și cine-i nefericitul care a umblat cu “hiclenie”, părinte? ― Coste Băcioc vornic, care a pierdut “patru fălci de vie, ce sânt în Dealul Mândrul și la Laslău, la Cotnari, care... le-a pierdut și toate celelalte ocini ale lui,... pentru că el cu Gașpar (Grațiani) voievod s-au ridicat împotriva turcilor și au tăiat mulți turci în Iași și apoi l-au prins și a fost ucis în țeapă la Schinder pașa”. Stăpânirea asupra acestor vii este întărită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]