268 matches
-
rimă regulată - se pot inventaria în variante standard, câte o imagine ingenioasă fiind anevoie de detectat: lupta pentru pace, glorificarea URSS, a lui Lenin, Stalin și a „victoriilor” poporului sovietic în construirea socialismului, eșaloanele de tineri (foști mineri ilegaliști, foști ocnași) plecând la studii în URSS, imnuri pentru Hristo Botev, Iannis Ritsos sau Nazim Hikmet, imprecarea Wall-Street-ului, ura de clasă („și versul tău să fie fără milă”), conjugată cu „alianța dintre clasa muncitoare și țărănime”, chipul hidos al speculantului, al chiaburului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
Își descrie mai Întâi metoda: recensământul riguros al populației din insulă, neurmărind cu precădere datele statistice, cât impresiile, observarea calitativă a subiecților. Singur, rareori Însoțit, mergea din sat În sat și din izbă În izbă și nota situația celui recenzat: ocnaș, colonist, țăran, fost deportat sau liber; apoi familia, nevasta legitimă sau concubina, copiii, chiriașii, argații. Notează și statutul său dinainte de condamnare: „fost soldat”, de pildă. La „politici” n-a avut acces sau a ezitat să-l ceară. Găsește multe femei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
avut acces sau a ezitat să-l ceară. Găsește multe femei și fete foarte tinere care practicau prostituția, uneori cu acordul familiei, ca mijloc de supraviețuire. Iar copiii din Sahalin sunt palizi, slabi, umblă În zdrențe și veșnic flămânzi. Mulți ocnași rămân după executarea pedepsei, devin coloniști, țărani liberi, primind un lot de pământ și semințe cu care să Înceapă noua viață. Chiar dacă familia trăiește după norme tradiționale, Îi lipsește ceva: trecutul, bunicii păstrători ai memoriei grupului; n-au obiecte vechi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
devin animale de povară pentru exploratorii care-și transportă astfel, prin taiga, uneltele și hrana. Fiecare localitate vizitată este prezentată monografic. Alexandrovskul număra 298 de gospodării (aici intră locuințele ofițerilor și ale funcționarilor, slobozia ostășească, soldații căsătoriți cu femei libere, ocnașii care trec prin perioada de „reeducare”): În total 1.499 locuitori, dintre care 923 de bărbați și 576 de femei. Urmează o descriere amănunțită a locuințelor, a mijloacelor de existență (recolta de pe loturile repartizate, rația de la stat, ajutoare pentru copii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pentru copii, activități În atelierele Închisorii, munci sezoniere, comerțul mărunt cu orice produs). Și așa procedează cu fiecare localitate, cătun, umblând prin ploaie, frig și noroi. Instituția În jurul căreia se construiește existența tuturor este, desigur, Închisoarea, cu dormitoarele comune, cu ocnașii recidiviști ferecați În lanțuri, cu mizeria („păstrarea curățeniei În Închisoare este peste putință”) și hrana proastă, cu mirosurile care te trăsnesc, furturi, cântece obscene. „Jocurile de cărți care se Încing cu permisiunea gardienilor corupți, Înjurăturile, râsetele, discuțiile, ușile izbite... zăngănitul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
felul, exploatarea celor slabi. O viață de turmă care atacă moralul și descompune personalitatea individului, depărtându-l de normele vieții organizate. Din multitudinea de cazuri și fișe, dezvăluind existențe adesea spectaculoase, Cehov alege să prezinte pe larg un singur caz: ocnașul Egor. Prototipul naivului aruncat din greșeală În iad, țap ispășitor al sistemului judiciar incompetent și corupt, om bun la toate muncile, cinstit, dar condamnat să ispășească, victimă a fatalității - trăsătura sufletului slav. Numai Egor Își păstrează umanitatea. Dar sunt alte
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
categoria A, literatură, o vreme secretar al Filialei Uniunii Scriitorilor din Iași. La invitația acad. Valeriu D.Cotea va s crie un sonet-elogiu intitulat COTNARUL, pe care îl transcriem mai jos, din „Podgoria Cotnari”: Te beau cu teama de singurătate - ocnaș noptatic, vergură regină - Lăsarea ta de sânge îmi închină auz și văz esenței care bate. Prin cataractele din rădăcină, Cât cerul gurii cupe îndesate respiră muzica și nestemate în orb rozariu joacă o lumină. sentimentală și începe visul nuntaș cobor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
transmigrația sufletelor (reîncarnarea) și nirvana. Învățătorul (guru) este intermediarul dintre om și divinitate. *** Londra este cel mai mare oraș de pe glob, avînd o populație de 2,5 milioane de locuitori (v. Viața economică și socială). Are loc ultimul transport de ocnași britanici în Tasmania (65.000). ‡‡‡ Cuvîntul sepoy (< Hindi sipahi, cf. "spahiu" în armata otomană) este de origine persană și desemna un cavalerist indian aflat în slujba Companiei Indiilor de Est. §§§ Într-o scrisoare adresată unchiului ei Leopold I, regele belgienilor
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
că totuși, mi-a fost mai greu să întocmesc cele 500.000 de fișe, întrucât a trebuit să copiez toată Scriptura cam de șase ori. Iar s-a mirat și m-a întrebat. Câte pagini are Scriptura? Ce muncă de ocnaș. V-a obligat cineva să faceți această muncă de ocna Nu, am răspuns. De când lucrați la această treabă? Aproape de 30 de ani. Și în cât timp credeți că o veți termina? I-am răspuns: Dacă voi putea lucra în ritmul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu vapoare navigând în mări exotice, macabre relatări ale unor crime, încheiate cu glume năucitoare: exasperat că nu îi vine rândul la bărbierit, un personaj taie gâtul frizerului și e mulțumit că, de acum încolo, va rezolva definitiv chestiunea, de vreme ce „ocnașii sunt rași complet”; un birtaș, îndurerat că papagalul său și-a pierdut frumosul penaj, se îmbarcă pe un vas încărcat cu fosfați care, însă, explodează, eroul își pierde un picior (recuperat, bineînțeles, cu un colac de salvare) și, după o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
de pornire bîrfa!), atunci, în calitate de tînăr arbitru ce erați, ați consimțit să ajutați România, însă compatrioții noștri nu s-au ținut de cuvînt pînă la capăt, ceea ce v-a făcut să-i urmăriți o viață întreagă, precum polițistul Javert pe ocnașul Jean Valjean, într-o carte care, fără nici o legătură cu aceste rînduri, se intitulează Mizerabilii. Dar nu momentul Kosice e subiectul acestor rînduri. El e demult îngropat sub praful unui întreg deceniu. Subiectul e comportamentul dumneavoastră din acest moment. Aflați
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
domină irealul și dedublarea creației, lumina din vis mai strălucitoare ca soarele se întinde-n ghirlande, în liane, creând o lume de fericire. Apoi totul în urmărirea ei, a iubitei se năruie în întuneric. Monștrii, el însuși devenit unul, colindă, ocnași ai străfundurilor. Totul în jur devine mânie și dispreț. Orice început are și sfârșit. Neplăcut e apusul. Și prezicerea lui. Obsesie îngrozitoare a unui real ce devine act morbid și boala se recunoaște la urmă în realitate. Cum să nu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-i zici/ că tata îl iubește/ și că de cînd este aici/ la el se tot gîndește". Alteori suspină pentru soarta lor: "De fiul meu nu știu nimic/ o fi prin țări străine/ o fi un om bogat/ sau un ocnaș ca mine?". Suferința datorată condițiilor dure de muncă din unele închisori este parodiată într-un mod artistic, ce exploatează cu pricepere omonimele: "Bună dimineața, roabă/ eu sînt rob și tu ești roabă/ hai să ne-apucăm de treabă". Tema eliberării
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
codului de onoare existent în închisorile politice din anii 1948-1964 ne arată o viziune burgheză și creștină asupra închisorii, specifică intelectualității arestate, radical diferită de codul de onoare al condamnaților contemporani. Radu Ciuceanu fost deținut politic prezintă un "decalog al ocnașului"144: 1. În pușcărie să nu faci azi ce poți face mîine. 2. Tăcerea e cel mai mare rău al temniței. 3. Să nu vorbești multe, ci mult. 4. În pușcărie există numai două categorii: cei morți din afară și
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
început a grăi și unii a umbla în picioare." Nicolae Muste descrie în Cronica sa grosul de sub turnul bisericii de la Curtea Domnească din Iași din vremea lui Ștefan Tomșa 242 și ocna băcăuană în care rar se întîmpla ca un ocnaș să trăiască mai mult de 4-5 ani. Pînă la jumătatea secolului al XVII-lea regimurile de pedeapsă au variat de la o temniță la alta, în funcție de predispozițiile boierilor sau călugărilor care le administrau. În unele mînăstiri existau coduri de legi bizantine
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vremurile noastre: "să cerce a alina durerea, pre goi să-i îmbrace, flămînzii să-i sature, bolnavii să-i caute, pe cei din temniță să-i cerceteze cu milă"246. "De ocară pentru fața noastră este a-i silnici pre ocnași, căci Domnul pre noi ne-a pus răspunzători și pentru sufletele lor, și cum îi vom trata așa și noi răsplată vom avea în ceruri." "Căutați dară cu dragoste și cumsăcade să vă purtați cu ei și nu-i mai
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
G. Călinescu ). Tema acestei nuvele este obsesia (Șerban Cioculescu) și urmărește alienarea ființei în situații tensionate. Deși primește o scrisoare prin care este anunțat de moartea fratelui, hangiul este neliniștit, fiind vizitat în vis de cel dispărut, sub haina unui ocnaș evadat sau sub uniforma de militar. Când, în cele din urmă, Stavrache este căutat de fratele său, care-i cere o sumă de bani ca să acopere o delapidare, se prăbușește psihic. Confruntarea cu realitatea este cumplită, iar replica fostului popă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
oficial pe fratele său. Ceva se schimbă în atitudinea și comportamentul hangiului. El este chinuit de gândul că popa Iancu s-ar putea întoarce, are halucinații, visele devin obsesii, coșmaruri. O primă "năzărire" îl prezintă pe Iancu în haine de ocnaș, iar reacția hangiului, cu glasul încărcat de ură, gândindu-se că își poate pierde averea, scoate în evidența lăcomia care începuse să-l dezumanizeze. Cea de-a doua "năzărire" îl aduce în prim-plan pe Iancu, de astă dată ofițer
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în memoria cititorului cultivat. Scrierea pune și într-un fel parodic, ce va fi la modă aproape patruzeci de ani mai târziu, chestiunea intertextualității: în centrul ei se află povestirea Răzbunarea purcelului, narată de mai multe ori sub titlul Convertirea ocnașului, Surpriza minunată, Sărbătoarea uitucului, Somn ușor, În Munții Stâncoși, De ce?, în stil rusesc, franțuzesc, german, italian, american și interogativ. Debutul editorial scriitorul și-l făcuse între timp cu un comentariu asupra filmelor despre cuceritorii eroici de noi teritorii: Western. Filmele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
conștiinței umane, apăsată de sentimentul vinovăției tăinuite cu disperare. Incertitudinea cu privire la moartea fratelui său îl zdruncină cu totul pe Stavrache. Epica celor două întâlniri din vis este pe măsura acestor obsedante chinuri. Fie că popa Iancu ia înfățișarea unui zdrențăros ocnaș, fie pe aceea a chipeșului ofițer, ,,dreptul’’ fratelui uzurpat se concentrează în aceeași întâmplare înnebunitoare: ,,- Gândeai c-am murit neică ?’’. Trecerea de la fantasticul romantic de tip eminescian la cel realist, formulă care va deveni una dominantă în deceniile următoare, constituie
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
al depărtării de orice satisfacție care ar putea veni din modul comun de a trăi. La acest nivel, „nu-i soare și nici negură nu este,/ E un imens pustiu fără iertare”, un spațiu/timp poetic în care „ca un ocnaș în salină/ Am săpat blocuri de cleștar și lumină”. După o pauză de peste douăzeci de ani, în care i-au apărut totuși câteva plachete cu versuri pentru copii - personale și traduceri -, nu lipsite de prospețime și vioiciune prozodică și imagistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
Aparținea unei familii care a dat cărturari și oameni ai scenei (bunicul, rabin, tatăl, profesor de ebraică, un frate, comedian). În 1913, C. traducea din W. Hauff (Cerșetoarea de la Podul artelor) și debuta, sub pseudonimul Chérie, cu o nuvelă, Crezul ocnașului. În 1918, românul Între artă și iubire, evocă activitatea sa de infirmieră în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul”, „Universul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
H.Chr. Andersen, Ch. Perrault, C. Pineau), a adaptat (Aventurile unui mic bucureștean, după A. de Bréhat, 1923,Măriuca, după Spielhagen, 1925) și a romanțat (Între până și spadă, 1963, îl are ca personaj pe domnitorul-cărturar Dimitrie Cantemir). SCRIERI: Crezul ocnașului, București, 1913; Între artă și iubire, București, 1918; Carnavalul vieții, București, 1921; Căsuța lebedei, București, 1922; Aventurile unui mic bucureștean, București, 1923; Fluierul fermecat, București, 1924; Săptămâna unei îndrăgostite, București, 1924; Măriuca, București, 1925; Să povestim, București, 1931; Trupul care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
În formă de porc <endnote id=" (373, p. 111 ; 136, p. 101)"/>. În Europa, stigmatul (din gr. stigma = „cicatrice, semn infamant”) <endnote id="(374)"/> nu a fost la Început aplicat pe criterii etnice sau religioase, ci pentru a Înfiera scalvii, ocnașii sau bolnavii incurabili (leproșii, nebunii). Dar spiritul cruciadelor și-a cerut drepturile. Traversând multe provincii necunoscute, cruciații nu aveau timp să-i caute pe cei ce Împărtășeau confesiuni diferite. Aceștia trebuiau să arate diferit, să fie Însemnați. Altfel, de unde să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi putut ține mai degrabă de mania Motănicăi de a o contrazice pe mama. Asta nu m-a Împiedicat totuși să cred că am fruntea mare a tatălui meu și fața lui lată și smeadă, scăfârlia lui colțuroasă de ocnaș și aceeași privire a ochilor cenușii deprinși să vadă În Întuneric. Nu mai știu Însă ce anume din făptura tatălui meu mă făcea să-l asemăn pe vremea când trăia cu un șobolan. Probabil predispoziția către liniște și ordine, potențată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]